Drapelul Roşu, mai 1971 (Anul 27, nr. 8178-8203)

1971-05-01 / nr. 8178

PROLETARI DIN TOATE Ț­ĂRILE, UNIȚI-VA! ZIUA SOLIDARITAT­II INTERNAȚIONALE A CELOR CE MUNCESC ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.178 ore Simbătă, 1 mai 1971 * 6 pagini, 30 bani Sub flamura roșie a partidului N­ăscut in tumultul luptelor de clasă, 1 Mai, cu apelul vibrant al optimis­mului, al încrederii în viitor, cheamă mereu, cu veșnica lui tinerețe, mun­citorii de pretutindeni la noi izbînzi și împliniri. Noi, care am făcut pasul decisiv spre fericire, ne bucurăm și ne min­­drim la acest l­­al de dimensiunile înălță­rii patriei, de descătușarea energiilor po­porului pe planuri tot mai înalte, de crește­rea rolului, influenței și capacității de con­ducere a partidului nostru comunist. A­­ceastă zi de primăvară se interferează în inimile tuturor cu semicentenarul existenței glorioase a Partidului Comunist Român, că­ruia, intr-o mare și generoasă încleștare, po­porul și-a închinat succesele sale. Au crescut roadele și împlinirile muncii noastre , iar bilanțul de 1 Mai e grăitor în acest sens. Am împlinit cu succes sarcinile cincinalului trecut, asigurînd prin munca, hărnicia, capacitatea noastră de creație creș­terea impetuoasă a forțelor de producție dezvoltarea relațiilor sociale. Procesul om­și­niprezent al industrializării nu cuprinde nu­mai toate județele țării, dar e propulsat cu putere în orașele mai mici, în comunele mari, favorizînd zi de zi, an de an, forma­rea de noi aglomerări cu caracter urban. Noțiunea „țară-șantier“, familiară tuturor, conturind uriașul efort constructiv al națiu­nii, primește noi Înțelesuri în acest cincinal, în sensul modernizării structurii industriei, al orientării ei spre ramurile în stare să a­­sigure progresul tehnic rapid. Prin înființarea de noi întreprinderi con­structoare de mașini, de mecanică fină, prin dezvoltarea celor existente se va produce o deplasare și în configurația industrială a județului Timiș, crescînd ponderea ramuri­lor purtătoare ale progresului tehnic, ceea ce va influența pozitiv formarea și speciali­zarea muncitorilor, nivelul și modul lor de trai. Ogoarele mănoase ale țării, inclusiv ale Banatului, sunt și ele martore ale fertilizan­­tului efort de perfecționare. Ne îndreptăm tot mai hotărît spre mecanizarea completă a tuturor lucrărilor agricole, spre creșterea gradului de chimizare a producției, obținem (Continuare în pag. a V-a) VJ ín interiorul ziarului: 9 Neînfricata luptă antifascistă a comuniștilor bănățeni • Audiența largă a poeziei 9 „Mi-e drag omul muncii, frumos în demnitatea sa" • Primiți în detașamentul comuniștilor în anul jubileului 9 Revelația concursului „Omagiu partidului“ SUCCESE REMARCABILE ÎN ÎNDEPLINIREA PLANULUI ȘI ANGAJAMENTELOR Semicentenarul gloriosului partid este untimpinal, ca pre­tutindeni, ți în unitățile industriale și agricole cu succese re­marcabile demne de această măreață sărbătoare. Veștile sosite la redacție ilustrează munca avîntată a colectivelor din uzine și de pe ogoare pentru îndeplinirea planului și a angajamen­telor. Bilanț fructuos Muncind cu entuziasm în irit­m­­pinarea aniversării semicentena­rului Partidului Comunist Român, oamenii muncii din unitățile eco­nomice ale județului Timiș au re­purtat în primele 4 luni succese de prestigiu. Prin îndeplinirea sar­cinilor de plan înainte de 30 apri­lie, după calcule preliminare se va obține o producție suplimentară de circa 120.000.000 lei. Printre între­prinderile industriale care și-au adus o contribuție substanțială la înregistrarea acestui bilanț fruc­tuos, se remarcă : motor, Întreprinderea uzina Electro­Electroba­­nat, Uzinele mecanice, unitățile Combinatului de exploatare și in­dustrializare a lemnului, fabricile chimice Azur și Solventul, uzina Ciocanul-Nădrag, Combinatul, tex­til Lugoj și altele. De menționat este și faptul că in trimestrul I cheltuielile de produc­ție au fost diminuate cu peste S milioane lei, din care cheltuielile materiale cu aproape 3 milioane. Volumul de beneficii peste plan se ridică în trimestrul I la 54.415.000 lei, din care 36.304.000 lei în indus­trie, 14.785.000 lei în sectorul circu­lației mărfurilor, 5.082.000 lei în transporturi și telecomunicații. întrajutorare între unități Din dorința de a încheia însă­­mînțatul porumbului pînă la 1 Mai, așa cum de altfel le-au fost și an­gajamentele, țăranii din raza de activitate a cooperatori, stațiunii pentru mecanizarea agriculturii din Deta, folosesc cu chibzuință și pricepere orice oră și zi bună de lucru și exploatează rațional mij­loacele mecanice. Secția condusă de tovarășul Alexandru Voiculescu a și însă­­mînțat pe ogoarele cooperativei din Opatița întreaga suprafață de 470 hectare planificată pentru porumb. Exemplul lui a fost urmat de me­canizatorii secției conduse de Bo­ris Vinițchi, care deservește co­operativa din Voiteni. Și aici s-a încheiat semănatul porumbului pe toate cele 340 hectare prevăzute. Urmare a discuțiilor purtate în cadrul consiliului intercoopera­­tist s-a stabilit ca mijloacele meca­nice de la unitățile care au termi­nat însămînțatul să fie deplasate operativ la cele rămase în urmă, pentru ca semănatul să se încheie in timpul optim în toată faza de activitate a stațiunii. Astfel, spre cooperativa din Breștea, care și-a prevăzut să însămînțeze cu po­rumb 800 de hectare și care, pînă in ziua de 28 aprilie, avea însă­­mînțată doar jumătate din supra­fața, au plecat o parte din utilajele secției de la Opatița. La cele 6 discuri existente se mai adaugă acum încă 5 de la Opatița, utilaje cu care șeful secției de aici — Carol Satmar — poate să asigure front suficient de lucru pentru cele trei mașini de semănat S.P.C.- 6 și pentru cele patru semănători 2 S.P.C.-2. Alte grupe cu discuri, mașini de semănat și utilaje de la secțiile care au terminat sau sunt pe ter­minate cu însămînțatul porumbu­lui au fost îndreptate înspre co­operativa din Denta, unde mai sînt de însămînțat însemnate suprafețe. Mașini de ridicat, livrate suplimentar Ca urmare a unui susținut efort general al muncitorilor, ingineri­lor și tehnicienilor, al aplicării unor măsuri vizând organizarea produc­ției, folosirea mai bună a timpului de muncă, preocupării pentru uti­lizarea colectivul capacităților de producție. Uzinei mecanice Timi­șoara a realizat suplimentar la pro­ducția marfă un volum de 7 mili­oane de lei. Depășirea s-a concretizat în li­vrarea în plus a 30 de mașini de ridicat și transportat, ceea ce va determina o eficiență ridicată la beneficiarii pentru care montarea podurilor rulante asigură intrarea în funcțiune a noi capacități înain­te de termenul planificat. Importante cantități de carne și lapte peste plan in întîmpinarea semicentenarului partidului și a zilei de 1 Mai, în­treprinderile agricole de stat din județ se înscriu cu realizări de seamă. Succesele înregistrate în activitatea desfășurată pe întîiul trimestru al anului — depășirea pianului la producția totală de carne cu aproape 500 tone și a celei de lapte de vacă cu peste 6.300 hl — s-au amplificat cu realizările pe primele două decade ale aprilie : o depășire a planului lunii la producția de carne cu 379 tone, iar la lapte cu aproape 1.000 hl. Intra unitățile cu cele mai mari depășiri de producție se Înscriu I.A.S. Be­­regsău, Birda, Giarmata, Timișoara, Variaș, Buziaș, Sînnicolaul-Mare. Sub semnul jubiliar al semi­centenarului partidului, chena­rul de aur al zilei de 1 Mai a găsit Timișul industrial angajat într-o plenară competiție cu si­ne însuși. Peste plan, înainte de ter­men ... Emulația competiției pentru înfăptuirea angajamen­telor asumate de Organizația de partid a județului acționează ca un veritabil „accelerator” al valorii fiecărei secunde, minut sau oră industrială. Căci, iată, maxima concentrare a energi­ilor și forțelor creatoare din toate colectivele a fost atestată luni, 26 aprilie 1971, de un re­marcabil succes : industria ti­­mișeană și-a îndeplinit cu 4 zi­le mai devreme sarcinile de plan pe primele patru luni ale anului și angajamentele asuma­te în cinstea gloriosului semi­centenar al partidului. In restul intervalului, adică pînă ieri, producția marfă suplimentară — laminate, motoare electrice, ma­șini de ridicat și transportat, materiale de construcții, che­restea, țesături, încălțăminte, mobilă, mase plastice — realiza­tă peste prevederile planului — s-a cifrat la 120.000.000 de Statisticienii au mai făcut lei, un calcul , aceeași valoare a pro­ducției suplimentare s-a obți­nut, anul trecut, în 6 luni ! In contextul acestei alerte di­namici — tulburătoare și capti­vantă — comparația are valoa­rea unui autentic act de medi­tație: prindem Incerclnd, ieri, să-i cu­dimensiunile, ne-am văzut nevoiți, prin multitudinea aspectelor ce le oferă o aseme­nea zi, să restrîngem aria de investigație la cîteva locuri și domenii semnificative,­ apte în­să, prin natura lor, să sugere­ze liniile de ansamblu ale pano­ramicului industrial timișean. Dar, prin analogie, sîntem pre­zenți pretutindeni unde o zi de muncă adaugă dimensiuni și ritmuri noi la istoria dinamică a județului. Să pornim de la parametrii unei zile obișnuite din viața in­dustriei timișene, chiar și nu­mai pentru a putea înțelege de­plin semnificațiile cîștigului realizat prin devansarea cu 4 zile a producției din luna mai. Așadar ! — Cît reprezintă o zi de mun­că ? La Direcția de statistică — autentic dispecer județean al e­­nergiilor —­ ni se desfășoară privirilor un tablou de maximă sinteză, în care eforturile uzi­nelor și șantierelor sînt decan­tate și convertite în esențe, iar esențele au chipul exact al ei­frelor. La fiecare 60 de minute — 340 kW motoare electrice, 54.415 cărămizi și blocuri cera­mice, 16.555 mp țesături, 6.365 tricotaje, 2.590 perechi încălță­minte, 8.650 litri de lapte. Deschid un caiet de notițe, datat „1965“ și fac calculele. As­tăzi, față de anul trecut în ca­re s-a încheiat cincinalul pre­cedent, se produc la fiecare 8 ore mai mult cu 179 motoare e­­lectrice, 16 mc prefabricate din beton, 735 perechi încălțăminte, 50 la sută confecții pentru fe­mei, 98,5 la sută tricotaje pen­tru copii, 37,1 la sută unt, 98,5 la sută preparate de carne. îndărătul acestei teribile des­fășurări de energie stau cîteva mii de biografii umane. Entu­ziasmul și răspunderea celor a­­proape 267.000 de lucrători, cu­prinși în sfera producției mate­riale a județului Timiș, probea­ză dinamic, cu energie vitală și lucidă, deplina maturitate politică. ... Uzinele mecanice din Ti­mișoara — maternitate metalur­gică a unor adevărați Denumirea lor tehnică — coloși, po­duri rulante — veritabilă em­blemă a uzinei, le recomandă îndeajuns­­ piese de performan­ță. Cu un simplu adaos. Califi­cativul „performanță“ nu expri­mă numai neobișnuite gabarite și tonaje, ci, deopotrivă, com­plexitatea, ineditul și dificulta­tea acestor creații de oțel. Crea­ții în sensul cel mai riguros. A­­proape fiecare dintre piesele­­colos reprezintă un unicat, naștere de un fel aparte, care­­ ridică probleme cu totul noi și încordează peste leagănele de foc energiile întregului colectiv al uzinei — cea mai mare din industria timișeană constructoa­re de mașini. Seara, tîrziu, conform unei MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a ll-a) TREPTE TRAINICE înfrățiți, sub semnul unor tradiții de lupta comune, păr­tașI LA OPERA CONSTRUCȚIEI SOCIALISTE, CONDUSĂ DE PARTIDUL CO­MUNIST ROMÂN, COMUNIȘTII, TOȚI OAMENII MUNCII DIN JUDEȚUL TI­MIȘ — ROMÂNI, GERMANI, MAGHIARI, SÂRBI ȘI DE ALTE — SPORESC LAOLALTĂ FORȚA ȘI FRUMUSEȚEA PATRIEI. NAȚIONALITAȚI CERTITUDINEA VIITORULUI — MARCAT DE CEL DE-AL 51-LEA AN DE GLORIOASĂ EXIS­TENȚĂ A PARTIDULUI — OFERĂ ÎN BANAT, ȘI-N TOATE MELEAGURILE ȚĂ­RII, ACEA IMAGINE A ZBORULUI ÎNALT ȘI SIGUR SPRE CRESTELE CIVILI­ZAȚIEI, TREPTE TRAINICE ȘI CUTEZĂTOARE ... Solemnitatea dezvelirii bustului lui Leontin Sâlajan leri, la Timișoara, a avut loc so­lemnitatea dezvelirii bustului lui Leontin Sălăjan, luptător emi­nent al Partidului Comunist Ro­mân. Au participat mem­bri ai birourilor comitetelor jude­țean și municipal de partid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal, conducători ai organizațiilor de masă și obștești, reprezentanți ai consiliilor județene ale oamenilor muncii de naționalitate germană, maghiară și sîrbă, oameni ai mun­cii din întreprinderi și instituții ti­mișorene, vechi luptători ai P.C.R., ofițeri și militari ai forțelor noas­tre armate, membri ai gărzilor patriotice, pionieri, elevi și stu­denți, oameni ai muncii din muni­cipiul Timișoara. Au fost de față de asemenea, tovarășa Ana Sălăjan, soția lui Leontin Sălăjan și alți membri ai familiei. In fața soclului, încadrat de im­punătoarele blocuri de pe frumosul bulevard Leontin Sălăjan, partici­panții la solemnitate au adus un solemn omagiu me­moriei celui dispă­rut. Luînd cuvîntul, tovarășul Mihai Te­­lescu, membru su­pleant al Comite­tului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., prim-se­­cretar al Comite­tului județean Ti­miș al P.C.R., a spus : Stimată fa­milie Sălăjan. Stimați tovarăși, Dezvelim azi, aici la Timișoara bustul tovarășului Leontin Sălăjan, ca un oma­giu adus de toți ce­tățenii municipiu­lui, ai întregului județ memoriei a­­celuia care de-a lungul vieții sale a slujit cu ment cauza devot a­parti­dului comunist, poporului muncitor, a întreaga sa activi­tate de de patriot comunist, înflăcă­­rant, pilduitoarea lui participare atît la acțiu­nile organizate de partid în­ condițiile luptelor ilegale cît și la cele vizînd progresul și în­florirea țării, in anii construcției socialiste, personalitatea lui mar­cantă întruchipînd trăsăturile acti­vistului de partid, omului de stat și conducătorului militar, fac ca ge­nerația noastră ca și cele care vor veni să cinstească întotdeauna me­moria lui luminoasă. Exemplu de dăruire pentru în­florirea națiunii române, pentru în­frățirea tuturor celor ce muncesc, indiferent de naționalitate, Leontin Sălăjan și-a legat totodată numele de această parte a țării. Aici la Timișoara, centru cu vechi tradiții muncitorești, a cunoscut viața grea, plină de privațiuni a oamenilor muncii, aici a învățat să urască ex­ploatarea și asuprirea. Sentimen­(Continuare in pag. a V-a)

Next