Drapelul Roşu, mai 1971 (Anul 27, nr. 8178-8203)
1971-05-04 / nr. 8180
L- - , \ DRAPELUL ROȘU-8.180 vitregit de binefacerile turismului Le avem, dar trebuie să știm să le valorificăm și să le popularizăm. Anonimatul nu folosește nimănui. FRANZ UERHARB, scriitor, istoric literar . Mă bucur că tovarășul arhitect Vodă a adus în discuție barocul timișorean. E o problemă valoroasă, deosebit de interesantă și Părerea mea este ca această temă să fie lărgită, mai mult, Timișoara veche să fie prezentată prin diferite forme, moderne, valorificînd ceea ce ne-a lăsat înaintașii. Avem, bunăoară, 12 portale vechi despre care se știe prea puțin. N-ar fi deloc rău să se treacă la o reconstituire a vechilor denumiri de străzi, sau la refacerea semnelor de case (exemplu „La elefantul roșu"). Piața Libertății ar cîștiga în frumusețe dacă s-ar redeschide arcadele care i-au dat, altădată, multă frumusețe. OCTAVIAN METEA, publicist, istoric literar . Din relatările pe care le-am citit în ziarul ai cărui oaspeți sintem, am înțeles că — cel puțin acum — propaganda turistică este săracă în conținut și ca forme de prezentare. Argumente pentru a susține constatările intemeiate ale redacției avem suficiente. Mă gindesc la cîteva fapte care vă sînt cunoscute. Căile de penetrație în oraș sînt vitregite de o notă de originalitate. Cred că de aici, de cum pășești pragul Timișoarei, ar trebui să-i descifrezi personalitatea, să incepi s-o cunoști. Merită s-o facă orice turist, pentru că avem un oraș bogat, insă comorile lui nu sunt puse în valoare așa cum ar trebui. Nimb au consemnează, de exemplu, faptul că Timișoara a fost primul oraș din Europa unde s-a realizat luminatul electric al străzilor. De unde se poate ști că, aici, cu 100 si ceva de ani în urmă, a pornit in cursă primul tramvai românesc ? Prin Timișoara a trecut Mihai Eminescu ; cum este consemnat acest eveniment? într-o redacție a lucrat Camil Petrescu ; există vreo inscripție pe această clădire ? In alte clădiri au funcționat ziarele în limba română, germană, prima revistă medicală , cîți dintre elevii și studenții de astăzi cunosc aceste locuri ? împărtășesc punctul de vedere exprimat aici că avem nevoie de multe fonduri — 100.000 lei pentru o reclamă este intr-adevăr o sumă — dar, tot așa cum se spunea la masa noastră rotundă, avem și multe posibilități locale pe care nu le valorificăm. Pe lângă imaginație și fantezie, mai e nevoie de ceva determinant : pasiune, entuziasm și multă dragoste față de locurile unde ne-am născut și pe care suntem chemați să le gospodărim. C. CRISTIAN : Să fim concreți i dezbaterea inițiată de ziar ne îndeamnă să vă invităm la o colaborare imediată. Putem să realizăm la Timișoara — avem scriitori, fotografi, o poligrafie de primă mină — și broșuri, și ghiduri, și pliante, și ilustrate. Peste câteva zile am dori să definitivăm un pian real pe care să-l înfăptuim împreună. M. ȘERBANESCU : Dacă ne gindim bine, nu avem nevoie decit de inițiativă și pasiune. E greu să facem o fotografie la Timișoara cînd avem artiști medaliați pe plan mondial? Scriitorii au și început să colaboreze cu fotografii și sperăm ca în toamnă să tipărim un prim volum de versuri și imagini artistice. Bazați-vă pe colaborarea mea și la redactarea noului ghid turistic. O. METEA . . . . la care aș dan să contribui și eu. F. LIEBHARD . Dacă la o editură din București mi-a fost reziliat un contract, nu înseamnă că nu-mi puteți solicita sprijinul. C. VODĂ: Considerați capitolele de arhitectură ca și semnate. Aș dori să-mi folosesc experiența și cunoștințele pe care le-am acumulat umblînd prin multe țări. O. GOG . Un lucru e cert , avem foarte multe de făcut, la Timișoara și în județ. Sînt convins că nu e vorba de o fatalitate turistică. O multitudine de factori — vedeți, e vorba pînă și de drumul de acces — sînt interesați in a realiza o utilă și modernă propagandă turistică. Să ne mobilizăm cu toții pentru că o merită județul, pe care nutresc dorința să-l vadă tot mai mulți oameni. O.LECA . De mai multă vreme simțim nevoia unei colaborări unitare. Deocamdată lipsește, iar efectul îl simțim : penuria in propaganda turistică continuă să existe. Vom considera numai ca un început tot ceea ce am făcut pînă acum. Ne obligă la mai mult realitățile existente, frumusețea tezaurului pe care l-am moștenit de la înaintași, cerințele turismului pe pe care nu putem să nu-l ridicăm la nivelul unei industrii. REDACȚIA : Opiniile împărtășite de participanții la „masa rotundă" ni se par concludente. Nu vom insista asupra unor concluzii determinante. Dar nu putem să nu subliniem faptul — reținut de altfel, prin discuții — că avem în județ multiple posibilități care, valorificate printr-un dezvoltat spirit de inițiativă, pasiune și entuziasm, vor determina îmbogățirea conținutului și a formelor propagandei turistice. Discuții consemnate de NICOLAE PÎRVU REDACȚIA . La o recentă ședință care a avut loc la Consiliul popular al județului Timiș s-a subliniat, printre altele, necesitatea îmbunătățirii conținutului și a formelor pe care le folosim în desfășurarea propagandei turistice. Oportunitatea acestor indicații, date direct de către președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean este evidentă, județul Timiș este, prin excelență, o „poarta nu numai simbolică — prin care vin zilnic în țară mii de oaspeți străini. Propaganda turistică depășește cadrul geografic numit județ, vizînd prezentarea unor realități și frumuseți existente în întreaga țară. Din păcate — așa după cum am remarcat și cu prilejul unei anchete („Pe traseele turistice“ — Drapelul roșu, din 16 aprilie 1971) — organizatorii propagandei turistice nu dovedesc suficientă receptivitate la nou, fantezie și imaginație. De neînțeles, dar penuria despre care vorbeam cu cîțiva ani în urmă continuă să persiste. Ne găsim în fața unei... fatalități turistice? OLEG LECA, director al Oficiului județean de turism Timiș . Problema propagandei turistice ne frământă de foarte multă vreme și nu s-ar putea spune că nu am făcut ceva, dar ceea ce s-a realizat este insuficient, dacă avem în vedere baza materială de care dispunem. Cred, însă, că nu putem lăsa deoparte unele cauze obiective și aș aminti, în primul rînd, de o serie de materiale de îndrumare care ne lipsesc cu desăvîrșire. De asemenea, se pune problema fondurilor materiale mici de care dispunem. Noi am cheltuit, in 1970, circă o jumătate de milion lei pentru reclama turistică și vom consuma și anul acesta o sumă importantă, dar costul unor panouri și firme este prea ridicat. DOIU CRISTIAN, vicepreședinte al Consiliului popular al municipiului Timișoara . Indiscutabil că, din acest punct de vedere, suntem rămași în urmă și, cred că nu avem motive. Să ne oprim numai la Timișoara și — cunoscînd-o bine sau nu — vom constata că avem o multitudine de locuri și obiective care merită să fie popularizate și cunoscute. Dacă ne gindim și altfel, trebuie , să vedem județul Timiș din două unghiuri diferite. In primul rînd ca poartă turistică și in al doilea rînd ca un loc ospitalier unde noului venit — aflat în tranzit — i se pun la îndemînă toate serviciile de care are nevoie. OCTAVIAN GOG, inspector la Comitetul județean pentru cultură și artă . Constatăm că in ultimii ani s-au făcut în județul cîteva lucruri bune, au fost nostru puse in valoare unele obiective turistice pe care îndrăznesc să le calific ca fiind inedite, interesante. Piața Unirii este unul dintre puținele obiective de acest fel din țară și poate n-ar fi rău să ne gindim la o completă restaurare a ei. Apoi la Dragomirești, Criciova, Povergina etc au fost puse în valoare obiective de mare importanță. Dar cum să ajungi la ele cind drumurile rămîn impracticabile ? MIRCEA ȘERBANESCU, scriitor : Atunci cînd vorbim de propagandă turistică, nu cred că vom proceda bine — așa cum se mai intîmplă din nefericire — incluzind în ea numai sfera serviciilor pe care gazdele le pun la îndemînă oaspeților. După opinia mea, ospitalitatea implică foarte multă demnitate. De la acest imperativ trebui să pornim atunci cînd ar îi oferim turistului o amintire de pe meleagurile noastre. Dar, așa cum le facem noi la ora actuală — multe dintre pseudo-amintirile realizate au un gust îndoielnic — nu prezintă tot ceea ce avem mai frumos și edificator. Să ne mai mirăm că multe au devenit produse greu vandabile ? CONSTANTIN VODĂ, arhitectșef al D.S.A.P.C. Timișoara : Din orice călătorie mi-am dorit să rămîn cu o amintire. Cred că tot așa fac și cei care ne onorează cu prezența lor. Deocamdată, oferim prea puțin. De ce nu facem, cu forțe locale, seturi tematice și diapozitive. Zic „cu forțe locale" pentru că, realmente, le avem la Timișoara și nu trebuie să plecăm in altă parte. Am putea înfățișa, de pildă, barocul timișorean, unic în țară și nu cred că un asemenea set, sau o broșură cu o astfel de tematică să nu se vîndă. In altă ordine de idei, vă pot informa că arhitecții noștri sînt preocupați de punerea în valoare a zonelor și obiectivelor cu caracter turistic din județ. Avem în vedere refacerea totală a parcurilor începînd cu Parcul rozelor, valorificarea zonei Fîrdea-Surduc prin cheile Gladnei, apoi zona Nădrag, ne gindim mult la malurile Begăi, unii poate părea paradoxal. Pentru dar noi pornim de la premisa că Timișul nu este nicidecum un județ Masă rotundă Obiectivele turistice stau încă în anonimat! SPORT • SPORT • SPORT FOTBAL Campionatul județean Progresul Timișoara se distanțează Etapa a 23-a din campionatul județean de fotbal a adus două puncte prețioase echipei Progresul din Timișoara care învingînd in deplasare se distanțează față de urmăritoarele ei cu 3, respectiv 4 puncte. La periferia clasamentului aceleași 5 echipe luptă din răsputeri să părăsească zona retrogradării. Dar iată unele amănunte. Textila Timișoara — Auto Timișoara 1—0. Meciul s-a disputat joi. După o ușoară dominare la început, în repriza a doua, textiliștii domină mai mult și pun în pericol de multe ori poarta echipei oaspete apărată cu succes de Tausinger. In min. 47 Szekeres, cu contribuția fundașului sting de la oaspeți, înscrise imparabil unicul gol al partidei. In min. 80 portarul Tausinger salvează cu piciorul în extremis oprind majorarea scorului. Arbitraj atent și autoritar prestat de Edgard Kreppil din Timișoara. (Liviu Tințaru, corespondent). Ceramica Jimbolia — Progresul Timișoara (B). Joc dinamic în care ambele echipe au practicat un fotbal frumos. Timp de 20 de minute echipa oaspete a jucat foarte bine demonstrînd că merită locul din fruntea clasamentului. A înscris în min. 4 Mingea. In repriza secundă echipa gazdă a avut mai multe situații de a egala dar le-a ratat. (Ioan Walleth, corespondent). Recolta Nerău — A. C. Ntecaș 2—0. încă de la început Recolta leagă jocul mai bine și înscrie de două ori prin Velovar și Nedelcea. După o ploaie torențială, timp în care jocul a fost întrerupt, în repriza a doua echipa oaspete se prezintă pe teren cu 7 jucători. In min. 50 la o ciocnire mai părăsesc terenul din fiecare echipă eite un jucător. Rămași în 6 jucători arbitrul Birăescu Ștefan din Timișoara a fluierat sfirșitul partidei, încadrîndu-se în prevederile regulamentului de joc. (Ovidiu Gligorovici, corespondent). Laminorul Nădrag — Unirea Tomnatic 2—1. Oaspeții au fost pe punctul de a obține un rezultat de egalitate prin autogolul înscris de Zamfir în min. 82. Au mai marcat în min. 37 Stănescu și în min. 89 Deacu pentru gazde. A arbitrat foarte bine Carol Matei din Timișoara. (Ladislau Paseca, corespondent). Politehnica II Timișoara — Unirea Sinnicolaul Mare 1—1. Pe un timp frumos ambele echipe au luptat mult pentru a obține victoria. Abia in repriza a doua oaspeții reușesc să înscrie prin Grădeanu cu concursul, portarului echipei gazdă ieșit din poartă. Cu două minute înainte de sfîrșit Mailat de la echipa gazdă înscrie direct dintr-o lovitură de colț aducînd egalarea. A arbitrat Nicolae Balintfi din Lugoj. (L. Țintariu, corespondent). ALTE REZULTATE : Progresul Gătaia — Tehnoloma Timișoara 5—2. Șoimii Buziaș — Comerțul Timișoara 2—0. Șoimii Timișoara — Unirea Jimbolia 4—0. CLASAMENT: Progresul Tim. Unirea S.N. Laminoul N. Auto Unirea Jimb. Unirea Toma. Ceramica Jimb. Șoimii Tim. Textila Comerțul Tehnolemn Poti II A. C. Recaș Recolta Nerău Progresul Găt. Șoimii Buziaș 23 17 4 23 16 3 23 15 4 23 9 5 23 9 5 23 23 23 23 23 23 23 2 49-15 38 4 51-22 35 4 53-23 34 9 36-27 23 9 31-32 23 23 N0 12 49-40 22 23 10 1 12 32-33 21 23 8 5 10 31-36 21 23 9 3 11 31-41 21 8 5 10 35-47 21 9 3 11 35-53 21 59 9 18-27 19 6 6 11 21-50 18 73 13 37-40 17 81 14 38-41 17 6 5 12 29-49 17 „50 DE ANI IN SPORTUL TIMIȘEAN“ Pe unul din panouri, fotografii patinate de ani , le descifrăm: 1921 : echipa de canotaj a Fabricii de hirtie ; F. Cserháti, campion național la canotaj : 1926. Echipa de fotbal din Margina după un meci susținut în urmă cu 40 de ani. „Stadion“, prima — modestă — revistă sportivă a timișorenilor.Și alături — panoramic peste decenii — sportivi timișeni participanți la competiții olimpice, mondiale, europene. Un imens panou consemnează zeci de nume ale sportivilor noștri de frunte. In 1944, județul Timiș număra 61 de baze sportive. In anul pe care-l scriem : 992. Numai in perioada 1962—1970 s-au alocat, pentru dezvoltarea activității sportive de masă, peste 29.000.000 de lei. Pe raza județului funcționează 930 de asociații sportive : 7.269 de sportivi își desăvîrșesc aici vigoarea și măiestria in 230 de ramuri sportive. Expoziția inaugurată ieri, în incinta sălii „Olimpia“, reprezintă un tur de orizont întreprins asupra dezvoltării mișcării sportive de masă din județul Timiș în decursul a 90 de ani. Imaginile, imortalizate pe peliculă, cifrele comparative și trofeele sunt cum nu se poate mai edificatoare pentru uriașa amploare pe care a luat-o sportul în anii puterii populare. SEMIFINALA ȘCOLILOR PROFESIONALE ; Școala profesională Timișoara — Școala profesională Cluj 1—0. Golul a fost înscris de Bostan în min. 63 de la 25 de metri. In ziua de 6 mai se va disputa returul la Cluj. Întreceri, rezultate HANDBAL DIVIZIA B FEMININ : Universitatea II — Voința Sighișoara 7—6. Meci disputat. De remarcat că arbitrul V. Mureșan din Cluj care a condus destul de slab a acordat opt lovituri de la 7 m din care echipele au transformat 7. Cele mai multe goluri le-au realizat Crișan» (5) pentru gazde, respectiv Meșter (2) pentru oaspeți. DIVIZIA B: MASCULIN : Tehnometal Timișoara — Independența Sibiu 10—9 : Lanterna roșie (echipa gazdă) a obținut o victorie extrem de prețioasă în dauna fruntașei seriei a II-a. Cei mai eficace jucători au fost Kriev (4), Marsang (2) pentru Tehnometal, respectiv Oană (4) pentru sibieni. A arbitrat cu mici scăpări M. Tănăsescu și N. Andrea din Craiova. DIVIZIA B : Chimica Tîrnăveni — Voința Timișoara 21—9. Duminică în etapa a 6-a a campionatului republican al diviziei B de rugbi, Voința Timișoara a evoluat la Tîrnăveni în compania echipei locale Chimica. Gazdele care au jucat mai bine au cîștigat intîlnirea cu scorul de 21—9 (I. Oargă, corespondent). i i © 3 Divizia C Furnirul Deta — Electromotor Timișoara 2-1 (1-0) Ambele formații au practicat un joc frumos în care timișorenii au avut inițiativa în prima parte dar au ratat copilărește prin Fodor și Samson. Cei care deschid scorul sunt gazdele prin Mesedov în min. 42. In repriza secundă jocul devine și mai disputat ambele formații reușind să înscrie câte un gol. Doboca în min. 72 pentru gazde, respectiv Samson min. 75 pentru oaspeți. A arbitrat corect Tr. Cruceanu Arad. (P. Toma, corespondent). Rezultate tehnice : Minerul Bocșa — M.E.V.A. Tr. Severin 4—2 (2—0); Metalul Topleț — Minerul Moldova Nouă 4—0 (1—0) ; Pandurii Tg. Jiu — C.F.R. Caransebeș 1—0 (1—0) ; Metalul Tr. Severin — Minerul Lupeni 3—0 (2—0) ; Dunărea Calafat — Vulturii Textila Lugoj 1—0 (0—0) ; Victoria Caransebeș — Steagul roșu Pienița 1—0 (0—0) ; Știința Petroșeni — Minerul Motru 3—0 (1—0). CLASAMENT Vulturii Știința C.F.R. Caransebeș Minerul Lupeni Pandurii Dunărea Minerul M.N. Electromotor Metalul Tr. L. Furnirul Metalul Topleț Minerul M. Steagul roșu Minerul B. Victoria M.E.V.A. 24 13 4 7 54-20 30 24 12 6 6 37-13 30 24 13 38 35-25 29 24 12 2 10 29-27 26 24 8 9 7 25-21 25 24 10 5 9 29-31 25 24 12 111 25-30 25 24 9 6 9 26-32 24 24 9 5 10 39-35 23 24 10 3 11 33-31 23 24 10 2 12 34-39 22 24 7 8 9 25-30 22 24 85 11 22-31 21 24 9 312 27-40 21 24 6 7 11 26-34 19 24 75 12 27-44 19 NJECOOP TIMIȘ Str. 1 Decembrie nr. 1 angajează: — VITRIMER DECORATOR Informații se pot primi la sediul întreprinderii, serviciu personal-învățămînt, sau la tel. 247-70, int. 903. (382) A întreprinderea balneară Buziaș secția Calacea ANUNȚĂ deschiderea sezonului balnear 1971, la Băile Calacea (395) COMBINATUL DE PIELĂRIE ȘI ÎNCĂLȚĂMINTE TIMIȘOARA Str. Ștefan cel Mare, nr. 58 angajează: — UN INTERPRET (bărbat). Condiții de studii , conform H.C.M. 914/1968. Să cunoască 2 limbi străine : germană și una din limbile franceză sau engleză. Informații suplimentare, la serviciul personal al combinatului. (346) I.I.S. ELECTROBANAT TIMIȘOARA Str. Pestalozzi, nr. 22 angajează pentru Fabrica de matrițe, scule și utilaje tehnologice . — INGINERI PRINCIPALI CONSTRUCTORI — TEHNICIENI CONSTRUCTORI Pentru funcția diriginii de șantier. Condiții de studii și salarizare , conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare, la telefonul 1- 42-60 interior 119, serviciul personal Electrobanat. (351) ÎNTREPRINDEREA DE LOCUINȚE ȘI LOCALURI Timișoara, bv. 6 Martie, nr. 36 angajează: — INSTALATORI-CALORIFERIȘTI Informații, la biroul personal, tel. 2- 28-42. (353) A întreprinderea de gospodărie comunală Timișoara informează publicul interesat că „ȘTRANDUL TERMAL“ complet renovat funcționează după următorul program: marți, miercuri și joi de la orele S-20; vineri, sîmbătă și duminică de la orele 8-21. ÎNTREPRINDEREA PENTRU LIVRAREA PRODUSELOR PETROLIERE TIMIȘOARA anunțĂ: CONSUMATORII DE ARAGAZ : Prețurile de desfacere ale buteliilor de aragaz : — butelii schimbate la centre de desfacere 11,10 lei — butelii transportate la domiciliu 14,10 lei — garnitură klingherit 0,15 lei OBLIGAȚIILE VÎNZĂTORILOR : — la centrele de desfacere : să controleze funcționarea ventilului buteliei — la franco — domiciliu , sa transporte, monteze și controleze etanșeitatea buteliei livrate. Aceste servicii sunt incluse în preț. OBLIGAȚIILE CONSUMATORILOR : — să utilizeze aragazul conform instrucțiunilor — să ceară instrucțiuni de la vînzători, care se distribuie în mod gratuit, și să consulte aceste instrucțiuni pentru a preîntîmpina accidentele. (371) I.I.S. UZINA „ELECTROMOTOR“ TIMIȘOARA Bv. Republicii nr. 21 angajează: — MUNCITORI NECALIFICAȚI pentru cei de la sate, suportă cheltuielile de transport) — SUDORI ELECTRIC ȘI AUTOGEN — SCULERI MATRIȚERI — STRUNGARI Și FREZORI — UN MAISTRU CONSTRUCȚII — UN MAISTRU EDILE DE ÎNTREȚINERE Condiții conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare, la serviciul personal. (377) I.I.S. ELECTROBANAT TIMIȘOARA Str. Pestalozzi, nr. 22 angajează: — STRUNGARI, cat. 3-6, pentru secția sculărie. Informații, la biroul personal al întreprinderii sau la tel. 1-42-60, interior 119. (356) COMBINATUL DE PIELĂRIE ȘI ÎNCĂLȚĂMINTE TIMIȘOARA INDUSTRIA ROMÂNA DE PIELE Str. I. Grozescu nr. 16 ANGAJEAZĂ : — TINICHIGIU, categoria 3—5 — INSTALATOR ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ, categoria 2—4 — LĂCĂTUȘ, categoria 3—5 Relații se primesc la biroul personal al I.R.P.-ului. (383) COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA angajează urgent: — INGINERI MECANICI în specialitatea tehnologia construcțiilor de mașini. Condiții : 4 ani vechime în funcția de inginer. Salarizarea se va face conform prevederilor H.C.M. 914/1968. La angajare se asigură imediat locuință. (344) NOUTATE!!! NOUTATE!!! NOUTATE!!! LA LUGOJ S-A DESCHIS SE SERVESC ZILNIC CELE MAI „CAFELARIA AROMA“ ! DEOSEBITE SORTIMENTE DE CAFEA str. Bucegi nr. 1, vizavi de cofetăria Liliacul și BĂUTURI FINE ! (376) NOUTATE!!! NOUTATE!!! NOUTATE!!! i