Drapelul Roşu, mai 1971 (Anul 27, nr. 8178-8203)

1971-05-04 / nr. 8180

L- - , \ DRAPELUL ROȘU-8.180 vitregit de binefacerile turismului Le avem, dar trebuie să știm să le valorificăm și să le popularizăm. Anonimatul nu folosește nimănui. FRANZ UERHARB, scriitor, is­toric literar . Mă bucur că tovară­șul arhitect Vodă a adus în discu­ție barocul timișorean. E o pro­blemă valoroasă, deosebit de interesantă și Părerea mea este ca această temă să fie lărgită, mai mult, Timișoara veche să fie pre­­zentată prin diferite forme, mo­derne, valorificînd ceea ce ne-a l­ăsat înaintașii. Avem, bunăoară, 12 portale vechi despre care se știe prea puțin. N-ar fi deloc rău să se treacă la o reconstituire a vechilor denumiri de străzi, sau la refacerea semnelor de case (exem­plu „La elefantul roșu"). Piața Li­bertății ar cîștiga în frumusețe dacă s-ar redeschide arcadele care i-au dat, altădată, multă frumu­sețe. OCTAVIAN METEA, publicist, istoric literar . Din relatările pe care le-am citit în ziarul ai cărui oaspeți sintem­, am înțeles că — cel puțin acum — propaganda tu­ristică este săracă în conținut și ca forme de prezentare. Argumente pentru a susține constatările inte­m­eiate ale redacției avem sufi­ciente. Mă gindesc la cîteva fap­te care vă sînt cunoscute. Căile de penetrație în oraș sînt vitregite de o notă de originalitate. Cred că de aici, de cum pășești pragul Timi­șoarei, ar trebui să-i descifrezi personalitatea, să incepi s-o cu­noști. Merită s-o facă orice turist, pentru că avem un oraș bogat, in­să comorile lui nu sunt puse în valoare așa cum ar trebui. Nimb au consemnează, de exemplu, fap­tul că Timișoara a fost primul o­­raș din Europa unde s-a realizat luminatul electric al străzilor. De unde se poate ști că, aici, cu 100 si ceva de ani în urmă, a pornit in cursă primul tramvai româ­nesc ? Prin Timișoara a trecut Mihai Eminescu ; cum este con­semnat acest eveniment? într-o redacție a lucrat Camil Petrescu ; există vreo inscripție pe această clădire ? In alte clădiri au funcțio­nat ziarele în limba română, ger­mană, prima revistă medicală , cîți dintre elevii și studenții de astăzi cunosc aceste locuri ? împărtășesc punctul de vedere exprimat aici că avem nevoie de multe fonduri — 100.000 lei pentru o reclamă este intr-adevăr o sumă — dar, tot așa cum se spunea la masa noastră ro­tundă, avem și multe posibilități locale pe care nu le valorificăm. Pe lângă imaginație și fantezie, mai e nevoie de ceva determinant : pa­siune, entuziasm și multă dragoste față de locurile unde ne-am născut și pe care suntem­ chemați să le gospodărim. C. CRISTIAN : Să fim concreți i dezbaterea inițiată de ziar ne în­deamnă să vă invităm la o colabo­rare imediată. Putem să realizăm la Timișoara — avem scriitori, fo­tografi, o poligrafie de primă mi­nă — și broșuri, și ghiduri, și pliante, și ilustrate. Peste câteva zi­le am dori să definitivăm un pian real pe care să-l înfăptuim îm­preună. M. ȘERBANESCU : Dacă ne gin­­dim bine, nu avem nevoie decit de inițiativă și pasiune. E greu să fa­cem o fotografie la Timișoara cînd avem artiști medaliați pe plan mondial? Scriitorii au și început să colaboreze cu fotografii și spe­răm ca în toamnă să tipărim un prim volum de versuri și imagini artistice. Bazați-vă pe colaborarea mea și la redactarea noului ghid turistic. O. METEA . . . . la care aș dan să contribui și eu. F. LIEBHARD . Dacă la o edi­tură din București mi-a fost rezi­liat un contract, nu înseamnă că nu-mi puteți solicita sprijinul. C. VODĂ: Considerați capitole­le de arhitectură ca și semnate. Aș dori să-mi folosesc experiența și cunoștințele pe care le-am acu­mulat umblînd prin multe țări. O. GOG . Un lucru e cert , avem foarte multe de făcut, la Timișoa­ra și în județ. Sînt convins că nu e vorba de o fatalitate turistică. O multitudine de­ factori — vedeți, e vorba pînă și de drumul de acces — sînt interesați in a realiza o utilă și modernă propagandă tu­ristică. Să ne mobilizăm cu toții pentru că o merită județul, pe ca­re nutresc dorința să-l vadă tot mai mulți oameni. O.­LECA . De mai multă vreme simțim nevoia unei colaborări uni­tare. Deocamdată lipsește, iar e­­fectul îl simțim : penuria in pro­paganda turistică continuă să exis­te. Vom considera numai ca un început tot ceea ce am făcut pînă acum. Ne obligă la mai mult rea­litățile existente, frumusețea te­zaurului pe care l-am moștenit de la înaintași, cerințele turismului pe pe care nu putem să nu-l ridicăm la nivelul unei industrii. REDACȚIA : Opiniile împărtă­șite de participanții la „masa ro­tundă" ni se par concludente. Nu vom insista asupra unor concluzii determinante. Dar nu putem să nu subliniem faptul — reținut de alt­fel, prin discuții — că avem în ju­deț multiple posibilități care, va­lorificate printr-un dezvoltat spirit de inițiativă, pasiune și entuziasm, vor determina îmbogățirea conți­nutului și a formelor propagandei turistice. Discuții consemnate de NICOLA­E PÎRVU REDACȚIA . La o recentă ședință care a avut loc la Consiliul popular al județului Timiș s-a subliniat, printre altele, necesitatea îmbunătățirii conținutului și a formelor pe care le folosim în desfă­șurarea propagandei turistice. Oportunitatea acestor indicații, date di­rect de către președintele Comitetului executiv al Consiliului popu­lar județean este evidentă, județul Timiș este, prin excelență, o „poar­ta nu numai simbolică — prin care vin zilnic în țară mii de oaspeți străini. Propaganda turistică depășește cadrul geografic nu­mit județ, vizînd prezentarea unor realități și frumuseți existente în întreaga țară. Din păcate — așa după cum am remarcat și cu prilejul unei anchete („Pe traseele turistice“ — Drapelul roșu, din 16 apri­lie 1971) — organizatorii propagandei turistice nu dovedesc suficientă receptivitate la nou, fantezie și imaginație. De neînțeles, dar penuria despre care vorbeam cu cîțiva ani în urmă continuă să persiste. Ne găsim în fața unei... fatalități turistice? OLEG LECA, director al Oficiu­lui județean de turism Timiș . Pro­blema propagandei turistice ne fră­mântă de foarte multă vreme și nu s-ar putea spune că nu am făcut ceva, dar ceea ce s-a realizat este insuficient, dacă avem în ve­dere baza materială de care dis­punem. Cred, însă, că nu putem lăsa deoparte unele cauze obiec­tive și aș aminti, în primul rînd, de o serie de materiale de îndru­mare care ne lipsesc cu desăvîr­­șire. De asemenea, se pune pro­blema fondurilor materiale mici de care dispunem. Noi am cheltuit, in 1970, circă o jumătate de milion lei pentru reclama turistică și vom consuma și anul acesta o sumă im­portantă, dar costul unor panouri și firme este prea ridicat. DOI­U CRISTIAN, vicepreșe­dinte al Consiliului popular al mu­nicipiului Timișoara . Indiscutabil că, din acest punct de vedere, sun­tem­ rămași în urmă și, cred că nu avem motive. Să ne oprim numai la Timișoara și — cunoscînd-o bine sau nu — vom constata că avem o multitudine de locuri și obiective care merită să fie popularizate și cunoscute. Dacă ne gindim și alt­fel, trebuie , să vedem județul Ti­miș din două unghiuri diferite. In primul rînd ca poartă turistică și in al doilea rînd ca un loc ospi­talier unde noului venit — aflat în tranzit — i se pun la îndemînă toa­te serviciile de care are nevoie. OCTAVIAN GOG, inspector la Comitetul județean pentru cultură și artă . Constatăm că in ultimii ani s-au făcut în județul cîteva lucruri bune, au fost nostru puse in valoare unele obiective turistice pe care îndrăznesc să le calific ca fiind inedite, interesante. Piața Unirii este unul dintre puținele o­­biective de acest fel din țară și poate n-ar fi rău să ne gindim la o com­pletă restaurare a ei. Apoi la Dra­­gomirești, Criciova, Povergina etc au fost puse în valoare obiective de mare importanță. Dar cum să ajungi la ele cind drumurile rămîn impracticabile ? MIRCEA ȘERBANESCU, scri­itor : Atunci cînd vorbim de pro­pagandă turistică, nu cred că vom proceda bine — așa cum se mai intîmplă din nefericire — inclu­­zind în ea numai sfera serviciilor pe care gazdele le pun la îndemînă oaspeților. După opinia mea, ospi­talitatea implică foarte multă dem­nitate. De la acest imperativ trebui să pornim atunci cînd ar îi oferim turistului o amintire de pe meleagurile noastre. Dar, așa cum le facem noi la ora actuală — multe dintre pseudo-amintirile rea­lizate au un gust îndoielnic — nu prezintă tot ceea ce avem mai fru­mos și edificator. Să ne mai mirăm că multe au devenit produse greu vandabile ? CONSTANTIN VODĂ, arhitect­­șef al D.S.A.P.C. Timișoara : Din orice călătorie mi-am dorit să ră­mîn cu o amintire. Cred că tot așa fac și cei care ne onorează cu pre­zența lor. Deocamdată, oferim prea puțin. De ce nu facem, cu forțe locale, seturi tematice și diapozi­tive. Zic „cu forțe locale" pentru că, realmente, le avem la Timi­șoara și nu trebuie să plecăm in altă parte. Am putea înfățișa, de pildă, barocul timișorean, unic în țară și nu cred că un asemenea set, sau o broșură cu o astfel de tematică să nu se vîndă. In altă ordine de idei, vă pot informa că arhitecții noștri sînt preocupați de punerea în valoare a zonelor și obiectivelor cu caracter turistic din județ. Avem în vedere refacerea totală a parcurilor începînd cu Par­cul rozelor, valorificarea zonei Fîrdea-Surduc prin cheile Glad­­nei, apoi zona Nădrag, ne gindim mult la malurile Begăi, unii poate părea paradoxal. Pentru dar noi pornim de la premisa că Timi­șul nu este nicidecum un județ Masă rotundă Obiectivele turistice stau încă în anonimat! SPORT • SPORT • SPORT FOTBAL Campionatul județean Progresul Timișoara se distanțează Etapa a 23-a din campionatul județean de fotbal a adus două puncte prețioase echipei Progresul din Timișoara care învingînd in deplasare se distanțează față de urmăritoarele ei cu 3, respectiv 4 puncte. La periferia clasamentu­lui aceleași 5 echipe luptă din răs­puteri să părăsească zona retro­gradării. Dar iată unele amănunte. Textila Timișoara — Auto Timi­șoara 1—0. Meciul s-a disputat joi. După o ușoară dominare la început, în repriza a doua, textiliștii do­mină mai mult și pun în pericol de multe ori poarta echipei oas­pete apărată cu succes de Tausin­­ger. In min. 47 Szekeres, cu con­tribuția fundașului sting de la oas­peți, înscrise imparabil unicul gol al partidei. In min. 80 portarul Tausinger salvează cu piciorul în extremis oprind majorarea scoru­lui. Arbitraj atent și autoritar pres­tat de Edgard Kreppil din Timi­șoara. (L­iviu Tințaru, corespon­dent). Ceramica Jimbolia — Progresul Timișoara (B­). Joc dinamic în care ambele echipe au practicat un fotbal frumos. Timp de 20 de mi­nute echipa oaspete a jucat foarte bine demonstrînd că merită locul din fruntea clasamentului. A în­scris în min. 4 Mingea. In repriza secundă echipa gazdă a avut mai multe situații de a egala dar le-a ratat. (Ioan Walleth, corespondent). Recolta Nerău — A. C. Ntecaș 2—0. încă de la început Recolta leagă jocul mai bine și înscrie de două ori prin Velovar și Nedelcea. După o ploaie torențială, timp în care jocul a fost întrerupt, în repriza a doua echipa oaspete se prezintă pe teren cu 7 jucători. In min. 50 la o ciocnire mai părăsesc terenul din fiecare­ echipă eite un jucător. Rămași în 6 jucători arbi­trul Birăescu Ștefan din Timișoara a fluierat sfirșitul partidei, înca­­drîndu-se în prevederile regula­mentului de joc. (Ovidiu Gligoro­­vici, corespondent). Laminorul Nădrag — Unirea Tomnatic 2—1. Oaspeții au fost pe punctul de a obține un rezultat de egalitate prin autogolul înscris de Zamfir în min. 82. Au mai marcat în min. 37 Stănescu și în min. 89 Deacu pentru gazde. A arbitrat foarte bine Carol Matei din Ti­mișoara. (Ladislau Paseca, cores­pondent). Politehnica II Timișoara — Uni­rea Sinnicolaul Mare 1—1. Pe un timp frumos ambele echipe au luptat mult pentru a obține victo­ria. Abia in repriza a doua oaspeții reușesc să înscrie prin Grădeanu cu concursul, portarului echipei gazdă ieșit din poartă. Cu două minute înainte de sfîrșit Mailat de la echipa gazdă înscrie direct din­­tr-o lovitură de colț aducînd ega­­larea. A arbitrat Nicolae Balintfi din Lugoj. (L. Țintariu, corespon­dent). ALTE REZULTATE : Progresul Gătaia — Tehnoloma Timișoara 5—2. Șoimii Buziaș — Comerțul Timișoara 2—0. Șoimii Timișoara — Unirea Jimbolia 4—0. CLASAMENT: Progresul Tim. Unirea S.N. Laminoul N. Auto Unirea Jimb. Unirea Toma. Ceramica Jimb. Șoimii Tim. Textila Comerțul Tehnolemn Poti II A. C. Recaș Recolta Nerău Progresul Găt. Șoimii Buziaș 23 17 4 23 16 3 23 15 4 23 9 5 23 9 5 23 23 23 23 23 23 23 2 49-15 38 4 51-22 35 4 53-23 34 9 36-27 23 9 31-32 23 23 N­­0 12 49-40 22 23 10 1 12 32-33 21 23 8 5 10 31-36 21 23 9 3 11 31-41 21 8 5 10 35-47 21 9 3 11 35-53 21 59 9 18-27 19 6 6 11 21-50 18 7­3 13 37-40 17 8­1 14 38-41 17 6 5 12 29-49 17 „50 DE ANI IN SPORTUL TIMIȘEAN“ Pe unul din panouri, fotografii patinate de ani , le descifrăm: 1921 : echipa de canotaj a Fabri­­­cii de hirtie ; F. Cserháti, cam­pion național la canotaj : 1926. Echipa de fotbal din Margina după un meci susținut în urmă cu 40 de ani. „Stadion“, prima — modestă — revistă sportivă a ti­mișorenilor.­Și alături — panoramic peste decenii — sportivi timișeni parti­cipanți la competiții olimpice, mondiale, europene. Un imens pa­nou consemnează zeci de nume ale sportivilor noștri de frunte. In 1944, județul Timiș număra 61 de baze sportive. In anul pe care-l scriem : 992. Numai in pe­rioada 1962—1970 s-au alocat, pentru dezvoltarea activității sportive de masă, peste 29.000.000 de lei. Pe raza județului funcțio­nează 930 de asociații sportive : 7.269 de sportivi își desăvîrșesc aici vigoarea și măiestria in 230 de ramuri sportive. Expoziția inaugurată ieri, în in­cinta sălii „Olimpia“, reprezintă un tur de orizont întreprins asupra dezvoltării mișcării sportive de masă din județul Timiș în decur­sul a 90 de ani. Imaginile, imor­talizate pe peliculă, cifrele com­parative și trofeele sunt cum nu se poate mai edificatoare pentru u­­riașa amploare pe care a luat-o sportul în anii puterii populare. SEMIFINALA ȘCOLILOR PRO­­FESIONALE ; Școala profesională Timișoara — Școala profesională Cluj 1—0. Golul a fost înscris de Bostan în min. 63 de la 25 de me­tri. In ziua de 6 mai se va disputa returul la Cluj. Întreceri, rezultate HANDBAL DIVIZIA B FEMININ : Univer­sitatea II — Voința Sighișoara 7—6. Meci disputat. De remarcat că arbi­trul V. Mureșan din Cluj care a condus destul de slab a acordat opt lovituri de la 7 m din care echi­pele au transformat 7. Cele mai multe goluri le-au realizat Crișan» (5) pentru gazde, respectiv Meșter (2) pentru oaspeți. DIVIZIA B: MASCULIN : Teh­­nometal Timișoara — Independența Sibiu 10—9 : Lanterna roșie (echipa gazdă) a obținut o victorie extrem de prețioasă în dauna fruntașei seriei a II-a. Cei mai eficace ju­cători au fost Kriev (4), Marsang (2) pentru Tehnometal, respectiv Oană (4) pentru sibieni. A arbitrat cu mici scăpări M. Tănăsescu și N. Andrea din Craiova. DIVIZIA B : Chimica Tîrnăveni — Voința Timișoara 21—9. Dumi­nică în etapa a 6-a a campionatu­lui republican al diviziei B de rugbi, Voința Timișoara a evoluat la Tîrnăveni în compania echipei locale Chimica. Gazdele care au jucat mai bine au cîștigat intîlni­­rea cu scorul de 21—9­ (I. Oargă, corespondent). i i © 3 Divizia C Furnirul Deta — Electromotor Timișoara 2-1 (1-0) Ambele formații au practicat un joc frumos în care timișorenii au avut inițiativa în prima parte dar au ratat copilărește prin Fodor și Samson. Cei care deschid scorul sunt gazdele prin Mesed­ov în min. 42. In repriza secundă jocul devine și mai disputat ambele formații reușind să înscrie câte un gol. Do­­boca în min. 72 pentru gazde, res­pectiv Samson min. 75 pentru oas­peți. A arbitrat corect Tr. Crucea­­nu Arad. (P. Toma, corespondent). Rezultate tehnice : Minerul Bocșa — M.E.V.A. Tr. Severin 4—2 (2—0); Metalul Topleț — Minerul Moldova Nouă 4—0 (1—0) ; Pandurii Tg. Jiu — C.F.R. Caransebeș 1—0 (1—0) ; Metalul Tr. Severin — Minerul Lu­­peni 3—0 (2—0) ; Dunărea Calafat — Vulturii Textila Lugoj 1—0 (0—0) ; Victoria Caransebeș — Stea­gul roșu Pienița 1—0 (0—0) ; Știința Petroșeni — Minerul Motru 3—0 (1—0). CLASAMENT Vulturii Știința C.F.R. Caransebeș Minerul Lupeni Pandurii Dunărea Minerul M.N. Electromotor Metalul Tr. L. Furnirul Metalul Topleț Minerul M. Steagul roșu Minerul B. Victoria M.E.V.A. 24 13 4 7 54-20 30 24 12 6 6 37-13 30 24 13 3­8 35-25 29 24 12 2 10 29-27 26 24 8 9 7 25-21 25 24 10 5 9 29-31 25 24 12 111 25-30 25 24 9 6 9 26-32 24 24 9 5 10 39-35 23 24 10 3 11 33-31 23 24 10 2 12 34-39 22 24 7 8 9 25-30 22 24 85 11 22-31 21 24 9 312 27-40 21 24 6 7 11 26-34 19 24 7­5 12 27-44 19 NJECOOP TIMIȘ Str. 1 Decembrie nr. 1 angajează: — VITRIM­ER DECORATOR Informații se pot primi la sediul între­­prinderii, serviciu­ personal-învățămînt, sau la tel. 2­47-70, int. 903. (382) A întreprinderea balneară Buziaș secția Calacea ANUNȚĂ deschiderea sezonului bal­near 1971, la Băile Calacea (395) COMBINATUL DE PIELĂRIE ȘI ÎNCĂLȚĂMINTE TIMIȘOARA Str. Ștefan cel Mare, nr. 58 angajează: — UN INTERPRET (bărbat). Condiții de studii , conform H.C.M. 914/1968. Să cunoască 2 limbi străine : germană și una din limbile franceză sau engleză. Informații suplimentare, la serviciul personal al combinatului. (346) I.I.S. ELECTROBANAT TIMIȘOARA Str. Pestalozzi, nr. 22 angajează pentru Fabrica de matrițe, scule și utilaje tehnologice . — INGINERI PRINCIPALI CON­STRUCTORI — TEHNICIENI CONSTRUCTORI Pentru funcția diriginii de șantier. Condiții de studii și salarizare , conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare, la telefonul 1- 42-60 interior 119, serviciul personal E­lectrobanat. (351) ÎNTREPRINDEREA DE LOCUINȚE ȘI LOCALURI Timișoara, bv. 6 Martie, nr. 36 angajează: — INSTALATORI-CALORIFERIȘTI Informații, la biroul personal, tel. 2- 28-42. (353) A întreprinderea de gospodărie comunală Timișoara informează publicul interesat că „ȘTRANDUL TERMAL“ complet renovat funcționează după următorul program: marți, miercuri și joi de la orele S-20; vineri, sîmbătă și duminică de la orele 8-21. ÎNTREPRINDEREA PENTRU LIVRAREA PRODUSELOR PETROLIERE TIMIȘOARA anunțĂ: CONSUMATORII DE ARAGAZ : Prețurile de desfacere ale buteliilor de aragaz : — butelii schimbate la centre de des­facere 11,10 lei — butelii transportate la domiciliu 14,10 lei — garnitură klingherit 0,15 lei OBLIGAȚIILE VÎNZĂTORILOR : — la centrele de desfacere : să controle­ze funcționarea ventilului buteliei — la franco — domiciliu , sa transporte, monteze și controleze etanșeitatea bu­teliei livrate. Aceste servicii sunt in­cluse în preț. OBLIGAȚIILE CONSUMATORILOR : — să utilizeze aragazul conform instruc­țiunilor — să ceară instrucțiuni de la vînzători, care se distribuie în mod gratuit, și să consulte aceste instrucțiuni pentru a preîntîmpina accidentele. (371) I.I.S. UZINA „ELECTROMOTOR“ TIMIȘOARA Bv. Republicii nr. 21 angajează: — MUNCITORI NECALIFICAȚI­­ pentru cei de la sate, suportă chel­tuielile de transport) — SUDORI ELECTRIC ȘI AUTOGEN — SCULERI MATRIȚERI — STRUNGARI Și FREZORI — UN MAISTRU CONSTRUCȚII — UN MAISTRU EDILE DE ÎNTRE­ȚINERE Condiții conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare, la serviciul personal. (377) I.I.S. ELECTROBANAT TIMIȘOARA Str. Pestalozzi, nr. 22 angajează: — STRUNGARI, cat. 3-6, pentru sec­ția sculărie. Informații, la biroul personal al între­prinderii sau la tel. 1-42-60, interior 119. (356) COMBINATUL DE PIELĂRIE ȘI ÎNCĂLȚĂMINTE TIMIȘOARA INDUSTRIA ROMÂNA DE PIELE Str. I. Grozescu nr. 16 ANGAJEAZĂ : — TINICHIGIU, categoria 3—5 — INSTALATOR ÎNCĂLZIRE CEN­TRALĂ, categoria 2—4 — LĂCĂTUȘ, categoria 3—5 Relații se primesc la biroul personal al I.R.P.-ului. (383) COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA angajează urgent: — INGINERI MECANICI în speciali­tatea tehnologia construcțiilor de mașini. Condiții : 4 ani vechime în funcția de inginer. Salarizarea se va face conform pre­vederilor H.C.M. 914/1968. La angajare se asigură imediat locuință. (344) NOUTATE!!! NOUTATE!!! NOUTATE!!! LA LUGOJ S-A DESCHIS SE SERVESC ZILNIC CELE MAI „CAFELARIA AROMA“ ! DEOSEBITE SORTIMENTE DE CAFEA str. Bucegi nr. 1, vizavi de cofetăria Liliacul și BĂUTURI FINE ! (376) NOUTATE!!! NOUTATE!!! NOUTATE!!! i

Next