Drapelul Roşu, mai 1971 (Anul 27, nr. 8178-8203)

1971-05-08 / nr. 8184

DRAPELUL ROȘU -8.184 2 EXPUNEREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag. 1) luptelor revoluționare ale oamenilor muncii. Dintre numeroasele bătălii de clasă din acea vreme, voi menționa greva minerilor de la Lupeni din 1929, grevele petroliștilor și ceferiștilor din 1933 — care au exprimat în modul cel mai grăitor spi­ritul combativ al clasei noastre munci­toare, afirmarea rolului partidului comu­nist, a capacității sale de a organiza și conduce lupta oamenilor muncii. (Aplauze puternice). O activitate multilaterală a desfășurat partidul nostru pentru unitatea clasei muncitoare, pentru unirea tuturor forțe­lor democratice în lupta împotriva poli­ticii de fascizare a țării și a pregătirii de război. Merită menționate în acest sens acțiunile unite ale forțelor democrate sol­date cu succes în alegerile parțiale din 1936, precum și marea demonstrație anti­fascistă și antirăzboinică de la 1 Mai 1939. In toată această perioadă, partidul a mi­litat neobosit pentru o politică de priete­nie și colaborare cu Uniunea Sovietică, pentru stabilirea de relații diplomatice între cele dou­ă țări. (Vii aplauze), în fața politicii antinaționale a cercuri­lor reacționare, partidul comunist a fost forța cea mai consecventă a apărării inte­reselor naționale ale țării. Lipsa de uni­tate a forțelor democratice, a permis însă reacțiunii să­ instaureze dictatura milita­­ro-fascistă, să subordoneze țara Germa­niei hitleriste. După cum se știe, în 1939- 1940 situația internațională s-a agravat, Germania nazistă a trecut la agresiune directă împotriva a numeroase state din Europa, dezlănțuind cel de-al doilea răz­boi mondial. România se găsea într-o si­tuație de izolare internațională, care a ușurat lui Hitler impunerea Dictatului de la Viena, dezmembrarea teritorială a țării noastre. In aceste împrejurări, Par­tidul Comunist din România împreună cu Frontul Plugarilor, Madosz-ul și alte forțe politice au chemat poporul la luptă pentru apărarea integrității teritoriale a patriei. (Aplauze puternice). Se crease o situație favorabilă rezistenței naționale, dar trădarea cercurilor conducătoare guvernante și a con­ducerii partidelor burgheze n-a împiedicat lupta maselor largi populare. La scurt timp, România a fost împinsă de dicta­tura militaro-fascistă, alături de Germania nazistă, în războiul antisovietic, împotriva voinței poporului și a intereselor sale na­ționale. Intrarea trupelor hitleriste în țară în 1940 a însemnat în fapt ocuparea Româ­niei și subordonarea ei mașinii de război naziste, a dus la jefuirea bogățiilor țării, provocînd grele suferințe poporului ro­mân. Totodată, dictatura militaro-fascistă și ocupanții hitleriști au dezlănțuit o pri­goană sălbatică împotriva comuniștilor și a altor forțe patriotice antifasciste. Sute și mii de comuniști și luptători antifas­ciști au fost aruncați în închisori și lagăre zeci dintre ei au fost uciși de plutoanele de execuție. Prin aceste represiuni sînge­­roase se urmărea decapitarea mișcării de rezistență antifascistă și antirăzboinică. Dar, după cum se știe, planurile reacțiu­nii fasciste române și ale naziștilor ger­mani au suferit un eșec total și nu au putut învinge voința forțelor antifasciste care, în ciuda terorii, și-au unit rîndurile și au desfășurat cu succes lupta contra fascismului și războiului. (Aplauze puter­nice, prelungite). Este meritul Partidului Comunist Ro­mân că a militat încă de la înființarea sa, împotriva intervenției imperialiste contra puterii sovietice. După cum știți, la pri­mul congres a fost votată și o moțiune de solidaritate cu statul făurit de Lenin. (Vii aplauze). Atunci cînd a izbucnit agresiunea Germaniei fasciste parti­dul s-a ridicat cu toată forța împotriva participării României la acest război nedrept. El a chemat toate forțele naționale la lupta pentru ieșirea din răz­boiul antisovietic, pentru întoarcerea ar­melor împotriva Germaniei fasciste și a­­lăturarea țării noastre coaliției antihitle­riste Prin politica sa Partidul Comunist Român a apărat onoarea poporului și in­teresele naționale ale țării, politica de prietenie tradițională cu marea noastră vecină — Uniunea Sovietică (Aplauze puternice). Activitatea intensă desfășu­rată de partid a dus la unirea forțelor antifasciste patriotice, la formarea în mai 1944 a Frontului Unic Muncitoresc între Partidul Comunist și Partidul Social Democrat și apoi a Blocului Național Democratic. In același timp, partidul a organizat gărzile patriotice, a condus nu­meroase acțiuni de sabotare a războiului. Anul 1944 se caracterizează, prin schim­barea radicală a situației militare în fa­voarea coaliției antihitleriste. Sub lovitu­rile zdrobitoare ale Armatei Roșii, care a dus greul celui de-al doilea război mon­dial, trupele fasciste se retrăgeau cu pier­deri mari pe alte fronturi, forțele aliate dădeau, de asemenea, lovituri puternice armatei hitleriste. Lupta armată a forțelor patriotice din diferite țări creștea în am­ploare, izbind nimicitor mașina de război fascistă. Folosind condițiile interne și ex­terne favorabile, forțele naționale patrio­tice din România, în rîndul cărora Parti­dul Comunist constituia principalul nu­cleu, inițiatorul și organizatorul acțiunilor antifasciste și antirăzboinice, au trecut la declanșarea și înfăptuirea cu succes a in­surecției naționale antifasciste armate. (Vii aplauze) Aceasta a dus la arestarea guvernului Antonescu, la ieșirea imediată a României din războiul antisovietic și la intrarea ei în luptă împotriva Germaniei naziste, alături de Uniunea Sovietică și celelalte țări ale coaliției antihitleriste. (Aplauze puternice). Din primul moment al înfăptuirii actu­lui istoric de la 23 August, partidul nostru a fost organizatorul, sufletul tuturor ac­țiunilor poporului și ale armatei. Forțele patriotice și armata au eliberat rapid Ca­pitala și alte centre ale țării, capturînd importante grupări militare hitleriste. Pentru a înțelege starea de spirit din acel timp, merită să menționăm că în­treaga armată a răspuns cu promptitudine chemării de a se alătura armatei sovieti­ce, coaliției antihitleriste. (Aplauze). Angajîndu-se cu toate resursele de care dispunea în războiul antifascist, armata română a purtat, alături de Armata Roșie, grele lupte pentru eliberarea definitivă a patriei, a participat la eliberarea Unga­riei și Cehoslovaciei pînă la înfrîngerea completă a Germaniei hitleriste, înscriind astfel o luminoasă pagină de eroism și glorie în istoria României. (Aplauze puter­nice). Acum, la a 50-a aniversare a parti­dului nostru, în preajma Zile Victoriei aducem un fierbinte omagiu și prinosul recunoștinței întregului nostru popor, fiilor patriei care au săvîrșit fapte de vitejie, au dat dovadă de înalt devota­ment și nu și-au precupețit nici viața pen­tru eliberarea țării și înfrîngerea fascis­mului. (Aplauze puternice, prelungite). Totodată, exprimăm sentimentele noas­tre de recunoștință față de glorioasele armate ale Uniunii Sovieti­ce, care, cu prețul unor jertfe uriașe, au sfărîm­at mașina de război nazistă, au adus o contribuție hotărîtoare la eliberarea României și a altor țări de sub jugul fas­cist, la înfrîngerea Germaniei hitleriste. (Aplauze puternice). In același timp, poporul nostru cin­stește memoria ostașilor tuturor celor­lalte țări din coaliția antihitleristă care au participat la marea bătălie militară pentru înfrîngerea Germaniei fasciste. (Aplauze puternice). Ne îndreptăm gîndul cu venerație spre milioanele de luptători din rezistență, spre patrioții din țările cotropite, care și-au vărsat sîngele, și-au dat viața în dramatica încleștare cu fascismul, con­tribuind prin lupta lor eroică la salvarea civilizației umane de robia hitleristă. (Vii aplauze). Răsturnarea dictaturii militaro-fasciste a marcat o cotitură istorică în dezvolta­rea României, lupta antifascistă, demo­cratică transformîndu-se rapid într-o miș­care socială de o amploare cum nu a mai cunoscut­ istoria țării și care a des­chis calea celor mai profunde schimbări revoluționare, înfăptuirii idealurilor de libertate și dreptate socială și na­țională ale poporului român. Des­­fășurînd o multilaterală activitate po­litică și organizatorică, Partidul Co­munist Român a reunit în această miș­care principalele forțe ale națiunii — clasa muncitoare, țărănimea, intelectua­litatea, păturile mijlocii de la orașe și chiar anumite cercuri ale burgheziei. Rod al luptei celor mai largi mase popu­lare, instaurarea la 6 martie 1945 a pri­mului guvern cu adevărat democratic din istoria țării — în frunte cu înflăcă­­ratul patriot, eminent om de stat și mili­tant progresist dr. Petru Groza — a în­semnat o mare victorie a forțelor revo­luționare, democratice, a marcat instau­rarea puterii revoluționar-democratice a muncitorilor și țăranilor, a deschis calea unor transformări social-politice profunde în societatea românească. (Aplauze înde­lungate). Doresc să exprim cu acest prilej mul­țumirile și recunoștința partidului nostru tuturor partidelor și organizațiilor demo­cratice, patriotice, care au colaborat in acei ani cu comuniștii în lupta pentru transformarea revoluționară a țării. (Vii aplauze). Este știut că România ieșise din răz­boi ruinată și secătuită, că în țară dom­nea haosul economic și sărăcia, că ma­sele muncitoare se zbăteau într-o nea­gră mizerie. Sarcina imperioasă care se punea în fața țării era ieșirea din această situație catastrofală, trasarea unui pro­gram al evoluției economice și sociale imediate și de perspectivă. Elaborarea acestui program a făcut obiectul Confe­rinței Naționale din 1945 a Partidului Co­munist Român, al raportului prezentat de Gheorghe Gheorgiu-Dej — fiu devotat al clasei muncitoare, al poporului român, militant de seamă al mișcării comuniste, care timp de 20 de ani s-a aflat în frun­tea partidului nostru, aducînd împreună cu întregul activ de partid și de stat o contribuție de seamă la realizarea ma­rilor transformări revoluționare din acea perioadă. (Aplauze puternice). Subli­niind însemnătatea esențială a in­dustrializării pentru asigurarrea progresului general al țării și con­solidarea independenței noastre naționale. Conferința Națională a indicat ca primă etapă trecerea la reconstrucția țării, la refacerea rapidă a economiei distruse și dezorganizate de război. Partidul nostru a desfășurat o intensă activitate pentru mobilizarea maselor largi populare la înfăptuirea acestui o­­biectiv principal. Munca constructivă, amplă și grea, s-a împletit cu lupta fermă împotriva froțelor reacționare, a claselor exploatatoare și a partidelor lor poli­tice, care, contînd pe sprijinul cercuri­lor imperialiste din exterior, se opuneau cu înverșunare transformărilor sociale, democratizării țării, înfăptuirii măsuri­lor de redresare și dezvoltare economică. Amplificarea continuă a procesului re­voluționar a dus la modificarea radicală a raportului forțelor sociale în favoarea maselor celor ce muncesc, la înfrîngerea claselor exploatatoare, la eliminarea din guvern a ultimilor reprezentanți ai parti­delor burgheze, la înlăturarea monarhiei și proclamarea Republicii Populare Ro­mâne. (Aplauze puternice). Primesc adesea întrebări în legătură cu felul în care a cîștigat partidul nostru ma­joritatea poporului de partea sa. încă a­­legerile din noiembrie 1946 au demons­trat elocvent înfrîngerea politicii reacțio­nare, marea majoritate a poporului — peste 70 la sută dintre votanți — expri­­mîndu-și în mod democratic încrederea în partidul comunist și în forțele care co­laborau cu noi. (Aplauze puternice). Tre­cerea pe calea socialismului a fost deci expresia voinței, democratic exprimată, prin vot, a poporului român care s-a con­vins pe deplin — în anii cînd partidul nos­tru a militat neînfricat pentru interesele națiunii și a mobilizat toate forțele pen­tru salvarea poporului — că numai urmîn­­du-i pe comuniști își asigură un viitor fericit, perspectiva unei dezvoltări inde­pendente. (Aplauze puternice). Desigur, nu negăm — și am mai arătat aceasta — că a existat întotdeauna o strînsă inter­dependență între condițiile interne și in­ternaționale, că împrejurările internațio­nale ne-au favorizat , dar pînă la urmă, rolul hotărîtor, fără de care nu se putea face nimic, l-a avut poporul. Lui îi mul­țumim pentru drumul nou pe care merge patria noastră socialistă ! (Aplauze puter­nice, prelungite). In cursul acestui proces s-a întărit u­­nitatea clasei muncitoare, s-a făurit și dezvoltat alianța muncitorească-țărâneas­­că, partidul a înmănunchiat într-un sin­gur șuvoi eforturile muncitorimii, țărăni­mii, intelectualității, ale tuturor forțelor patriotice și progresiste, ale națiunii. O importanță deosebită pentru desfă­șurarea cu succes a procesului revoluțio­nar a avut realizarea unității de acțiune între Partidul Comunist și Partidul So­cial-Democrat, pe baza frontului unic creat încă in anii luptei împotriva fascis­mului, în condițiile ilegalității. Făurirea în februarie 1948, a partidului revoluțio­nar unic al clasei muncitoare, pe teme­lia marxism-leninismului, a asigurat rea­lizarea unității depline politico-organiza­­torice a proletariatului — condiție a e­­xercitării de către clasa muncitoare și partdul ei a rolului de forță conducă­toare în societate. Cucerirea întregii puteri politice de că­tre clasa muncitoare în alianță cu țără­nimea, cu celelalte categorii de oameni ai muncii, a marcat trecerea țării într-o nouă etapă de dezvoltare — înfăptuirea revoluției socialiste. (Aplauze puter­nice, prelungite). Realizarea acestui salt calitativ în viața societății noastre impunea ca o condiție sine qua non tre­cerea avuției naționale în mîinile celor ce muncesc. Un rol hotărîtor l-a avut în acest sens actul revoluționar al naționa­lizării principalelor mijloace de producție, și apoi cooperativizarea agriculturii, care au dus la crearea și dezvoltarea unui pu­ternic sector socialist în economie. Pornind de la cerințele legilor obiec­tive, de la studierea realităților concrete ale României, partidul a elaborat politica de edificare a noii orînduiri, a organizat și condus întreaga activitate de dezvol­tare a bazei tehnico-materiale a socialis­mului, de consolidare și generalizare a relațiilor de producție socialiste, de ridi­care a nivelului de trai material și cul­tural al celor ce muncesc. De-a lungul celor 27 de ani care au tre­cut de la eliberarea țării, poporul român, condus de partidul comunist, a desfășu­rat o uriașă activitate creatoare, la capă­tul căreia patria noastră, România, se în­fățișează ca un stat socialist înfloritor, cu o industrie dezvoltată și o agricultură în plin proces de modernizare, cu o orîn­­duire socială avansată care asigu­ră condiții de viață tot mai bune tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate. (Vii aplauze). Exploa­tarea omului de către om a fost lichidată pentru totdeauna, poporul a devenit stă­­pîn pe avuția națională, pe destinul său, liber și suveran în propria țară. Aceasta este o cucerire epocală care întruchipează traducerea în viață a aspirațiilor celor mai înaintate, a idealurilor celor mai în­drăznețe, nutrite de-a lungul timpurilor de mințile luminate ale poporului. Cu trei decenii în urmă cercurile condu­cătoare considerau că România este pre­destinată să rămînă „eminamente a­­gricolă“. Astăzi, geografia economică a patriei cuprinde mii și mii de între­prinderi industriale moderne de înalt nivel tehnic. In 20 de ani de economie planificată, socialistă, industria s-a dezvoltat cu un ritm mediu anual de 13 la sută. S-a creat o puternică bază teh­nică pentru înzestrarea superioară a tutu­ror ramurilor, pentru progresul rapid al întregii economii. Pentru a măsura dis­tanța ce ne separă de anul economic cel mai prosper al regimului burghezo-mo­­șieresc, este suficient să amintim că pro­ducția industrială a fost în 1970 de cca 17 ori mai mare decît în anul 1938. Crearea marii proprietăți agricole socia­liste, înzestrarea tehnică a agriculturii, sprijinul multilateral acordat de stat ,ță­rănimii au deschis drumul transformării radicale a satului, creșterii producției a­­ tragi tovarăși. Intrăm in a două jumătate de secol de existență a partidului nostru, în condi­țiile muncii intense, pătrunse de un pu­ternic avînt patriotic, a întregului popor pent­ru înălțarea tot mai sus a lumino­sului edificiu al socialismului pe pămîn­­tul României. Oamenii muncii acționează însufețiți de perspectivele deschise de Congresul al X-lea al Partidului Comu­nist Român care a elaborat programul dezvoltării țării în perioada 1971—1975, precum și liniile directoare pînă în anul 1980. O vie expresie a hotărîrii cu care cei ce muncesc au trecut la realizarea a­­cestui program o constituie rezultatele obținute în primele patru luni ale anului. Planul producției industriale a fost nu numai îndeplinit, ci și depășit, reali­­zîndu-se un ritm de dezvoltare de 0,7 la sută față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Aceste rezultate reprezintă o nouă confirmare a realismului sarcini­lor și obiectivelor pe care ni le-am pro­pus, a capacității poporului nostru de a asigura înfăptuirea în bune condiții a noului plan cincinal, a programului sta­bilit de Congresul al X-lea. (Aplauze pu­­ternice). Noua etapă istorică de dezvoltaae a so­cietății noastre, care va cuprinde, proba­bil, cîteva cincinale, este etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvol­tate Esența acestei etape rezidă în con­struirea unei economii avansate, înzes­trate cu o industrie modernă și o agri­cultură intensivă de înalt randament, des­fășurarea pe un front larg a activității științifice, a instrucției publice și a efor­turilor pentru ridicarea nivelului cultu­ral al maselor, creșterea continuă a bună­stării materiale și spirituale a oamenilor muncii de la orașe și sate, înfăptuirea re­partiției bunurior produse de societate în spiritul dreptății și echității socialiste, perfecționarea relațiilor de producție, a organizării societății, realizarea cadrului organizatoric care să permită participa­rea largă a maselor populare, a fiecărui cetățean la viața publică la rezolvarea treburilor obștești, lărgirea libertăților publice, dezvoltarea democrației so­cialiste, înfăptuirea acestui program va ridica România pe noi culmi de civilizație și prosperitate, va crea condiții pentru trecerea treptată a patriei­­ noastre spre comunism. Plenara Comitetului Central care și-a încheiat ieri lucrările a aprobat proiectul planului prevederile pe anii 1971-1975, apreciind că sale corespund obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea și că rea­lizarea lor via avea un rol hotărîtor pe drumul făuririi societății socialiste multi­lateral dezvoltate. Plenara a dat o apre­ciere pozitivă muncii desfășurate de organele de partid și de stat, de centrale și întreprinderi pentru fundamentarea prevederilor planului, dezbaterii temei­nice, eficiente a acestor prevederi în a­gricole, schimbării condițiilor de lucru și ridicării bunăstării tuturor oamenilor muncii de la sate. Agricultura — ramură de bază a economiei noastre — a adus și aduce o însemnată contribuție la sporirea venitului național. Rezultatul principal al vertiginosului progres înregistrat în dezvoltarea forțelor de producție, în creșterea potențialului e­­conomic al țării este ridicarea nivelului de trai al tuturor cetățenilor de la orașe și sate. O uriașă dezvoltare a cunoscut învăță­­mîntul public de toate gradele. Cu numai un sfert de secol în urmă, țară a 4 mili­oane de analfabeți, România asigură as­tăzi cetățenilor ei Invățămîntul general gratuit de 10 clase. Un progres remarca­bil a cunoscut activitatea științifică în care se materializează inteligența, geniul creator al poporului nostru, știința deve­nind unul din factorii esențiali ai progre­sului, o uriașă forță materială în slujba societății socialiste. Perioadă în care dezvoltarea societății noastre a înregistrat ritmul cel mai im­petuos, pe toate planurile, a fost aceea a planului cincinal 1966—1970, al cărei bi­lanț l-am făcut nu de mult, și care a pus în evidență marile resurse ale orînduirii socialiste, dinamismul ei, avîntul cu care­­ poporul muncește pentru înfăptuirea pro­gramului partidului în care vede garanția viitorului său de bunăstare și fericire. (Aplauze prelungite). Desigur, de-a lungul întregii epoci la care m-am referit a trebuit să facem față multor dificultăți, inerente unei opere de proporțiile celei pe care am realizat-o. Adesea a trebuit să plătim tribut lipsei de experiență, lipsei de pregătire, precum și unei viziuni simpliste despre socialism care au dăunat bunului mers al construc­ției economice și sociale. In activitatea noastră au apărut destule lipsuri și nea­junsuri, s-au comis multe greșeli. Se știe că într-o anumită perioadă au fost încăl­cate normele și principiile concepției noastre socialiste, aceasta avînd consecin­țe negative în întreaga viață socială, în desfășurarea construcției noii orînduiri. Așa cum este cunoscut, partidul nostru a acționat cu hotărîre împotriva acestor în­călcări și abuzuri, a făcut o analiză apro­fundată cauzelor care le-au provocat și a luat măsurile cele mai energice pentru evitarea repetării lor în activitatea de partid și de stat, în întreaga noastră socie­tate. Esențial de subliniat este faptul că poporul nostru, partidul comunist au gă­sit întotdeauna resursele necesare pentru a înlătura greutățile, pentru a îndrepta greșelile, pentru a depăși dificultățile. Li­nia caracteristică dominantă a epocii con­strucției socialiste în România este dez­voltarea ascendentă, neîntreruptă, cloco­titoare, mersul înainte pe toate frontu­rile, perfecționarea continuă a activității în toate domeniile. (Aplauze prelungite). Acum, la a 50-a aniversare a partidului, putem face cu mîndrie, cu conștiința da­toriei împlinite, nu numai bilanțul glorioa­selor lupte revoluționare duse împotriva vechiului regim, ci și bilanțul muncii în­cununate de succes în guvernarea țării, în conducerea poporului pe calea lumi­noasă­­ a socialismului și comunismului. (Aplauze puternice). In marea bătălie pentru cucerirea pu­nitățile economice și științifice, la județe și ministere. Participarea nemijlocită a maselor de oameni ai muncii la elaborarea și defini­tivarea planului a contribuit in măsură însemnată la găsirea unor noi căi pen­ corespunzător prevederilor cincinalu­lui, pe baza ritmului prevăzut — de circa 12 la sută anual — industria își va în­tări poziția conducătoare în economie, participînd cu aproape 65 la sută la for­marea venitului național. Ceea ce ca­racterizează în mod deosebit noul cinci­nal este orientarea hotărîtă a eforturilor spre dezvoltarea rapidă a ramurilor in­­dustriale moderne, spre realizarea de produse cu parametri calitativi ridicați, de valoare economică superioară. Sarcini deosebite revin, în această di­recție, construcțiilor de mașini. Puter­nica dezvoltare a acestei ramuri — pre­văzute să-și sporească producția în cin­cinal de peste 2 ori — se va realiza special pe baza creșterii susținute a in­in­dustriei electrotehnice și electronice, a mecanicii fine, a producției de nave, ma­­șini-unelte, utilaje tehnologice. Electro­nica și mecanica fină își vor spori pro­ducția de 3,4 ori. Această dezvoltare va permite industriei constructoare de ma­șini să-și îndeplinească, în condiții tot mai bune, rolul pe care-l are în înzestra­rea superioară a tuturor ramurilor pro­ducției materiale, în accelerarea progre­sului tehnic al întregii economii națio­nale. Se va asigura, de asemenea, creș­terea și modernizarea în continuare terii, pentru înfăptuirea revoluției socia­liste și edificarea noii orînduiri, rolul principal muncitoare, l-a avut eroica noastră clasă care și-a dovedit pe deplin capacitatea revoluționară, spiritul comba­tiv, dîrzenia și hărnicia, îndeplinindu-și cu cinste misiunea istorică de clasă condu­cătoare a societății. (Aplauze prelungite). Un aport de seamă la munca pentru tran­sformarea țării, pentru dezvoltarea eco­nomiei naționale, pentru construirea so­cialismului, a adus, de asemenea, țărăni­mea din România, aliată de nădejde a clasei muncitoare — care după cum am mai spus, in decursul veacurilor a dus pe umerii ei cele mai grele lupte pentru eli­berarea socială și independență națională. Țărănimea și-a însușit cu devotament po­litica partidului comunist și a participat activ la realizarea ei. (Aplauze puternice). Alături de toți oamenii muncii, intelectua­litatea țării, înțelegîndu-și înalta menire ce-i revine în noua societate, și-a adus contribuția prețioasă la toate marile noas­tre succese, la sporirea patrimoniului de valori materiale și spirituale ale țării, la edificarea socialismu­lui. (Aplauze puternice). Se cuvine evidențiată munca plină de abnegație a milioanelor de femei — uriașă forță a națiunii — care au participat activ ală­turi de bărbații și fiii lor, de frații lor, la întreaga operă de dezvoltare socialistă a României. (Vii aplauze). Tineretul, ani­mat de un profund spirit patriotic, a răs­puns întotdeauna cu entuziasm chemării partidului. Vă amintiți de șantierele con­strucției socialiste , ce minunate dovezi de eroism a dat tineretul patriei noastre în această muncă, așa ca și pe frontul antifascist, ca în toate domeniile de acti­vitate socială ! El și-a consacrat energiile, întreaga putere de muncă cauzei nobile a progresului și propășirii patriei socia­liste, făuririi propriului lui viitor lumi­nos. (Aplauze puternice, prelungite). Tot ce am realizat în această scurtă dar bogată perioadă a istoriei României este rodul muncii eroice, al uriașei forțe crea­toare a întregului popor, a tuturor celor ce muncesc de la orașe și sate — români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționa­lități — cărora orînduirea socialistă le-a deschis pentru prima oară un cîmp nelimi­tat de afirmare socială, o perspectivă clară de progres și prosperitate, un viitor lumi­nos. La toate succesele obținute de poporul român în lupta pentru eliberare națională și socială, pentru făurirea noii orînduiri, o contribuție deosebită au adus comuniș­tii, zecile de mii de activiști de partid și de st­at, care în condiții grele au muncit neobosit, cu dăruire și devotament nețăr­murit, neprecupețind nimic pentru trans­punerea in viață a politicii partidului, pentru slujirea poporului. (Aplauze puter­nice, prelungite). Cu prilejul acestui glorios jubileu al partidului, în numele Comitetului Central, al Consiliului de Stat și al guvernului, adresei clasei muncitoare, țărănimii, in­telectualității, tineretului, femeilor, tutu­ror oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, comuniștilor, activiștilor de partid și de stat cele mai calde mulțu­miri, și felicitări pentru munca lor eroică, închinată înfloririi României Socialiste, bunăstării și fericirii națiunii noastre so­cialiste. (Aplauze puternice, prelungite), dezvoltate d­u utilizarea intensivă a potențialului e­­conomic, pentru punerea mai bună în va­loare a rezervelor economiei naționale. Față de Directivele Congresului al X-lea, planul cincinal prezintă îmbunătățiri im­portante la toți indicatorii principali. Cl a metalurgiei. In 1975, vom realiza 9,7 milioane tone de oțel, va spori producția la laminate, se va extinde fabricația de metale neferoase. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea producției de oțeluri aliate, care va depăși 1 milion tone la sfîrșitul cincinalului. Industria chimică se situează, in conti­nuare, printre sectoarele cu cele mai înalte ritmuri de creștere, producția ei mărindu-se în cincinal de 2,3 ori. In mod special se va extinde industria petrochi­mică, a firelor și fibrelor sintetice, ma­selor plastice, caracterizate printr-o înal­tă eficiență economică. Se va dezvolta puternic industria ma­terialelor de construcții. Producția de ciment se va dubla, ajungînd în 1975 la 16,5 milioane tone. Se prevăd măsuri pentru introducerea în fabricație a unor materiale noi de construcții. Vor fi mai larg puse în valoare posibilitățile existente în acest domeniu pe plan local. In definitivarea proiectului planului cincinal s-ia urmărit dezvoltarea mai sus­ținută a producției bunurilor de consum, a industriei alimentare și a industriei ușoare. Se prevede îmbogățirea sorti­mentelor de mărfuri pentru a satisface m­ai bine gustul și preferințele consuma­torilor. Vor fi mai bine puse în valoare posibilitățile largi de creștere a produc­ției bunurilor de consum in cadrul in­dustriei locale și cooperației meșteșugă­rești, precum și prin extinderea muncii la domiciliu. Un rol hotărîtor în dezvoltrea indus­triei tl are lărgirea bazei energetice și de materii prime. Sporirea rapidă a ce­rințelor economice impune să exami­năm posibilitatea folosirii mai intense a resurselor proprii de materii prime și combustibil, să găsim soluții pentru spo­rirea potențialului nostru în acest do­meniu. Deosebit de important pentru progresul rapid al industriei noastre este dezvol­tarea specializării și cooperării, trebui întocmite programe concrete­lor de profilare rațională a unităților, de ex­tindere a legăturilor de cooperare, în vederea utilizării intensive a capacități­lor de producție. Se impune, de aseme­nea, o preocupare sporită pentru îmbu­nătățirea aprovizionării tehnico-mate­riale, trebuie să se asigure ritmicitatea livrărilor de materii prime și materiale, îndeplinirea riguroasă de către toate întreprinderile a obligațiilor asumate prin contract. Ridicarea calității produselor trebuie să se afle în centrul atenției organelor și unităților economice, a tuturor oameni­lor muncii. In acest sens o mare însem­nătate are accelerarea ritmului de asimi­lare a produselor noi, modernizarea celor existente. Problemele automatizării trebuie să constituie preocupări de prim-ordin ale tuturor unităților. Este necesar să se înființeze în scurt timp un institut central de conducere și­ automatizare, care să întocmească studii­ și proiecte de perfecționare, pe baze ști­ințifice, a activității Întreprinderilor, să elaboreze soluții pentru automatizarea producției în diferite ramuri. In actualul cincinal se prevede crește­rea producției agricole globale cu 49 la sută față de media anulă a perioadei 1966—1970. Așa cum s-a subliniat și în plenară, agricultura noastră dispune încă de rezerve foarte mari și va tre­bui să luăm măsurile necesare pentru a le pune în valoare. Investițiile prevă­zute pentru agricultură însumează circa­ 80 miliarde lei. Un obiectiv important 11 constituie tipoirea și modernizarea par­cului de tractoare și mașini, rezolvarea problemei mecanizării complexe a lucră­rilor agricole. De asemenea, agricultura­ va primi în cincinal de 2,8 ori mai multe îngrășăminte chimice în substanță activă­ decît in perioada 1966-1970, precum și cantități sporite de insecto-fungicide. O sarcină importantă este realizarea programului național de dezvoltare zootehniei și creștere­a producției ani­a­maliere. In acest scop este necesar să se ia măsuri pentru gospodărirea rațională­ a bazei furajere, pentru îmbunătățirea și folosirea mai intensă a pășunilor. S-au­ stabilit, de asemenea, programe de mă­suri pentru dezvoltarea producției de legume și fructe în vederea aprovizio­nării mai bune a populației. Actualul cincinal va fi o etapă esențială la înfăp­tuirea programului național de îmbun­ă­­țiri funciare. Se va asigura în 1975 o su­prafață irigată de peste 2 milioane hec­tare îndeplinirea integrală a acestei sar­cini și asigurarea exploatării eficiente a sistemelor de irigații este un factor ho­tărîtor al creșterii producției agricole. Se impune, de asemenea, să fie mai larg sprijinite gospodăriile individuale din zo­nele de deal și munte care dispun de im­portante posibilități de creștere a pro­ducției, îndeosebi în zootehnie. In pas cu evoluția generală a econo­miei naționale, traficul de mărfuri va spori în cincinal de circa 2 ori. O dată cu extinderea și modernizarea în continuare a transporturilor feroviare, se va pune un accent mai mare pe dezvoltarea tran­sporturilor auto, precum și a transpor­tului pe Dunăre. In această perioadă va trebui să se a­­sigure utilizarea la un nivel superior, în­tr-un mod tot mai rational, a muncii so­ciale. Numărul de salariați va crește în acest cincinal cu peste 1 milion persoane față de 400—500 mii cât se stabilise în Di­rectivele Congresului al X-lea. Ponde­rea forței de muncă din industrie și din celelalte ramuri neagricole va ajunge la aproape 60 la sută din totalul populației ocupate. Se prevede ca productivitatea muncii să crească cu 42 la sută în indus­trie, cu 35 la sută in construcții-montaj, cu 33 la sută în transporturile feroviare. Considerăm însă că aceste prevederi nu corespund pe deplin posibilităților exis­tente, necesităților dezvoltării rapide a economiei naționale, cerințelor ridicării nivelului de trai al poporului, și de aceea trebuie depuse eforturi pentru depășirea lor. In ce privește cheltuielile materiale, ponderea acestora în produsul social ur­mează să scadă de la 59,2 la sută în 1970, la 54,4 la sută în anul 1975. Deși s-au a­­dus în această direcție unele îmbunătățiri esențiale prevederilor inițiale, vor trebui luate noi măsuri pentru micșorarea con­tinuă a cheltuielilor materiale de produc­ție care în economia noastră continuă în­că să fie mari. Aceasta este o cale prin­cipală de creștere a venitului național și, implicit, de îmbunătățire a condițiilor de viață ale maselor. Volumul comerțului exterior urmează să crească în perioada 1971—1975 cu peste 70 la sută față de cincinalul trecut. Una din cele mai importante sarcini este creșterea eficienței economice a exportu­rilor, îmbunătățirea structurii acestora, reducerea cheltuielilor de producție ale mărfurilor exportate, valorificarea aces­tora la prețuri avantajoase pe piața ex­ternă. Se impune, de asemenea, reducerea importurilor prin folosirea în măsură spo­rită a posibilităților interne de aprovizi­onare cu materii prime, mașini-unelte și instalații. In același timp vor trebui ex­tinse acțiunile de cooperare industrială cu alte țări — formă superioară a relați­ilor economice care stimulează schimbu­rile și sporește eficiența lor. România va dezvolta în continuare lar­gi raporturi economice cu statele mem­bre ale Consiliului de Ajutor Econo­mic Reciproc, participînd activ la per­fecționarea formelor de cooperare dintre ele. Avînd în vedere că această organi­zație cuprinde numai o parte a țărilor (Continuare în pag. a 111-a) Programul construirii societății socialiste Indicatorii Producția globală industrială Producția globală agricolă (calculată pe baza mediei anuale pe perioada de 5 ani) Productivitatea muncii pe un salariat In industrie Reducerea cheltuielilor la 1.000 lei pro­­ducție-marfă în industria de stat în 1975, față de 1970, in •/« Volumul comerțului exterior (pe peri­oada de 5 ani) Investițiile centralizate din fondurile sta­tului (pe perioada de 5 ani) — mild. lei Venitul național Creșterea numărului de salariați în eco­nomia națională — mii persoane Fondul de salarii Volumul desfacerilor de mărfuri cu a­­mănuntul Volumul serviciilor prestate populației Salariul real Veniturile reale ale țărănimii provenite din producția agricolă pe o persoană activă 128—131 138—149 137—140 142 60 0—7,0­10­12 140—145 160—170 420—435 470 145—150 168—182 400—500 1.010 130—135 153 130—135 140—148 140—145 155—161 116—120 120 PRINCIPALI AI PLANULUI CINCINAL 1971 — 1975 dinamica — în •­• INDICATORUL Prevederi directive 150—157 Prevederi plan cincinal 168—178 115—120 122—130

Next