Drapelul Roşu, mai 1971 (Anul 27, nr. 8178-8203)

1971-05-16 / nr. 8191

4 l Anul XXVIII nr. 8.191 Duminică, 16 mai 1971 6 pagini, 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA COMPLEXUL AVICOL DIN TITU In cursul dimineții de sîmbătă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Manescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol Titu din județul Dîmbovița. Secretarul general al partidului este î­ntîmpinat cu deosebită căldu­ră de un mare număr de țărani cooperatori din comunele Lungule­­țu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Braniștea, Costești-Vale, Potlogi, Odobești, Titu și din alte sate din Împrejurimi. Cei prezenți ovațio­nează îndelung pentru partid, pen­tru conducătorul partidului și sta­tului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, in­dustriei alimentare, silviculturii și apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor industriale, de mem­bri ai conducerii Ministerului Agri­culturii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii și Apelor. Sunt de față tovarășul Nicolae­­ Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetu­lui județean Dîmbovița al P.C.R., președintele Consiliului popular ju­dețean și alți reprezentanți ai or­ganelor locale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să viziteze mai întîi moderna stație de incuba­ție a complexului, unde se află ex­poziții de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obținute la nivelul întregii țări. Apoi, directorul general al Complexului avicol­­ Titu, Viorel Chiriță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți pa­rametrii noii unități dată parțial în folosință, cu un an și jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în rea­lizarea sarcinilor ce stau în fața zo­otehniei, precum și preocupările specialiștilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid și de stat. Organizat pe principiul producției industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în pro­ducerea de ouă, pentru creșterea păsărilor de producție, incubatoare, fabrică de nutrețuri, combinate­­ și abator propriu. El cuprinde 147 hale spațioase, în care procesele sunt mecanizate și automatizate. Re­cent au intrat în funcțiune patru ferme de producție și au fost li­vrate primele tone de carne de pa­săre pentru aprovizionarea popu­lației bucureștene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de mă­surile întreprinse în vederea crește­rii eficienței economice și a asigu­rării dezvoltării concomitent cu producția de carne, și a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea minis­terului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va produce 20.000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producția marfă prevăzută la sfîrșitul actualului cin­cinal. Oaspeților li se prezintă in continuare aproximativ 50 de utila­je, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de produc­ție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, cei­lalți oaspeți, sunt salutați de pre­ședinții mai multor cooperative a­­gricole de producție din apropiere, care, în numele țăranilor coopera­tori din comunele lor, exprimă a­­dînca mulțumire de a avea ca oas­pete pe secretarul general al parti­dului. Ei înmînează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, cadouri simbolice, angajîndu-se să-și aducă întreaga contribuție la dezvoltarea cooperativelor lor, creșterea producției și îmbunătăți­la­rea activității economice, ca semn al recunoștinței pentru noile mă­suri întreprinse de partid și de stat în vederea creșterii bunăstării ță­rănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu le mulțumește pentru primirea căl­duroasă făcută, le urează sănătate și fericire, noi succese în munca pentru obținerea unor recolte boga­te. Oaspeții vizitează apoi halele de creșterea puilor pentru carne. Discuțiile ample purtate de to­varășul Nicolae Ceaușescu, de cei­lalți conducători de partid și­­ de stat cu specialiști, cu cadre de răs­pundere din Ministerul Agricultu­rii, Industriei Alimentare, Silvicul­turii și Apelor, indicațiile secreta­rului general al partidului date și cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou imbold în activi­tatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea mărețelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvoltarea creș­terii păsărilor în țara noastră. INTILNIRI însemnări de Mircea Șerbănescu Nu-l văzusem de o vreme buni și, deși îmi părea neschimbat, a­­vea totuși o trăsătură inedită, ne­cunoscută mie, care mă izbea. Așa ■ se întîmplă cu vecinii cunoscuți. Sunt aceiași, le recunoști trăsături­le fizice, uneori particularitățile de limbaj, și parcă au ceva nou, ceva ce nu știai altădată. Din a­­celași motiv, întîlnirea care ne bucură, prilejuindu-ne aduceri a­­mintite comune și dragi, mă tul­bură în aceeași măsură cu o între­bare neliniștitoare . Ce e cu el ? Ce are schimbat ? Cu ani în urmă scrisesem des­pre el, pe cînd era doar un tînăr, strungar, inovator în munca lui, îmi mai oferise prilejuri să scriu, căci, ridicat în muncă, dăduse do­vadă de vigoare, prospețime și de capacitatea de a se pregăti pen­tru îndeplinirea sarcinilor în con­diții mai bune. Devenise între timp inginer. Acum e directorul unei întreprinderi industriale larg ramificate și bine cunoscute. Ace­eași senzație de inedit o am și cînd mă întîlnesc cu atîția alții dintre cunoscuții mei, șef Unul dintre ei, azi inspector­­județean, personalitate for­mată în școala aspră a activistu­lui de partid, mă îmbie întotdea­una să ne amintim de campania electorală pe care am trăit-o lao­laltă într-o iarnă. Seara, frînți de osteneala unei zile agitate și fructuoase, înfruntam vitregia u­­nei sobe care nu dădea atîta căl­dură cît fum. Ceea ce altădată ne necăjea, acum ne prilejuiește un hohot de rîs : „Iți mai aduci a­­minte, prietene“ ? mă întreabă zîmbind. Îmi aduc aminte și de tinerețea noastră și de alți oameni — atît de mulți — cîți am cunoscut, cu care am lucrat, întilnindu-ne in­tr-o activitate de înaltă tensiune, adeseori la intersecțiile de foc ale unui drum nu prea ușor, însă ne­abătut ascendent. Și la fiecare descopăr acel ceva inedit, pe lîngă trăsăturile cunoscute, pe­­ngă toate celelalte trăsături neschim­bate. Recent, am scris despre un președinte de cooperativă agrico­lă, unul dintre aceia care au tran­sformat în renume o șosea ba­nală de la un capăt de țară.Șoseaua milionarilor. Vă mai aduceți a­minte ! Petru Vintilă a scris o carte întreagă despre ea și despre acești oameni simpli, de la țară, urcind ei înșiși suișul satului ro­mânesc transformat de socialism. Drumul nu a fost lin, sărbătoresc, dar a fost străbătut cu curaj sub conducerea partidului. In chipul celui despre care voiam să scriu din nou, descopeream aceeași tră­sătură inedită, care întotdeauna mă tulbura. Aș fi găsit-o și la ceilalți« dacă aș fi urmat cele mai multe dintre itinerariile cooperati­vizării în această parte de țară, căci timpul a trecut, an după an, anotimp după anotimp, recoltă după recoltă. Aceeași trăsătură o regăsesc de multe ori în Timișoara, la Lugoj, la Reșița, pe oriunde mă poartă pașii întîlnind vechi cunoștințe, o recunosc și tresar. Sunt mulți din aceeași generație cu mine, unii pu­țin mai dinainte, alții imediat ur­mători , poate o vîrstă din va­lurile de vîrste dăruite înfloririi patriei sub steaua socialistă, vîrsta care a purtat pe umeri re­­­voluția, care a realizat naționali­zarea și dezvoltarea impetuoasă a industriei socialiste, care a înce­put cooperativizarea și a consoli­dat-o, dîndu-i azi perspective noi, nebănuite, vîrsta care a cîntat, a visat, a suferit, și-a zdrelit pal­mele, a construit, a edificat și continuă o mare operă al cărei autor este poporul român, avînd în frunte partidul. E vîrsta aceas­ta a părului cărunt la tîmple. Sunt cei din generația mea, cei dinainte puțin, cei ce ne urmează, oameni pe diferite trepte azi, de la cele mai simple, de bază, țină la cele m­ai complexe și de înaltă răs­pundere, în care recunosc pe cei de altădată, alături de care am mun­cit mulți ani, ani frămîntați și victorioși, aceeași parcă, dar în plus cu tîmple ninse de trecerea necruțătoare a vremii. Ne întîl­­nim cu plăcere și emoție, îți mai aduci aminte ? Dar dacă nu avem acest răgaz, căci ritmul contemporan ne cere vigoare și pas tineresc, atunci schimbăm un salut și un zîmbet. E tocmai ceea ce fac și acum, cînd spun din adîncul inimii : Te salut, tîmb­ă căruntă ! Ministrul relațiilor externe al Republicii Chile, Clodomiro Almeyda, va face o vizită oficială în România La invitația zilor externe, ministrul relațiilor externe Republicii Chile, Clodomiro ministrului aface­ Corneliu Mănescu, al Al­meyda, va face o vizită oficială î­­n Republica Socialistă România în perioada 20-23 mai 1971. Deschiderea festivalului „Timișoara Debut impresionant: o primă audiție românească Ieri, ora 19, în sala „Modern“ din Timișoara a avut loc deschiderea fes­tivă a Festivalului „Timi­șoara muzicală“, manifes­tare aflată la cea de a doua ediție. In cuvîntul său, conferențiarul dr. Traian Bunescu, preșe­dintele Comitetului jude­țean pentru cultură artă, a subliniat amploa­­a­rea pe care a cunoscut-o în ultimii ani viața cul­­tural-artistică a județului nostru. succesele Au fost amintite obținute de „Zilele dramaturgiei ori­ginale“, de cea de-a treia e­­diție a sesiunii de comuni­cări „Teatrul și cultura“, de faza finală a celui de al X-lea concurs al for­mațiilor artistice de ama­tori. Urmînd manifestărilor dedicate aniversării semi­centenarului partidului, glorioasa sărbătoare a po­porului nostru, festivalul își dedică suita de con­certe și spectacole, care-și dau concursul for­m­­mații și soliști din țară și de peste hotare, celei de a 50 aniversări a Partidu­lui Comunist Român. In încheiere, vorbitorul a urat participanților la festival, ca și auditorilor, succese și depline satis­facții. Publicul prezent în sală a putut asculta în conti­nuare Simfonia I de Mircea Hoinic (primă au­diție absolută), Concertul nr. 5 pentru pian și or­chestră de Beethoven și Simfonia ,­Mathis picto­rul“ de Hindemith. La reușita deplină a concer­tului au colaborat pianis­tul austriac Hans Graf și dirijorul Niculae­ Bologc. Posibilitatea de a aso­cia eflorescentul mai ti­mișorean cu manifestările festivalului muzical, aflat azi la a doua ediție, nu poate fi decît un prilej de bucurie pentru noi, de salutară inițiativă din partea forurilor culturale ale municipiului. O bucu­rie în plus ne-a oferit maestrul Mircea Hoinic cu Simfonia I, pe care a­­­cest festival a prezentat-o­­ în primă audiție absolută, și e bine că Timișoara poate să înscrie — într-o asemenea ocazie — noi valori in circuitul simfo­nismului românesc. Lucrarea audiată este dominată de un lirism e­­vocator, nostalgic, pene­­tranța sa făcîndu-se sim­țită de la un capăt la ce­lălalt. Această evocare, care începe cu­ o chemare de tulnic, va aduce pe parcursul primelor două secțiuni un material te­matic de colorit folcloric, ce amintește de cel al meleagurilor natale ale compozitorului. Mai mult, dacă vrem, putem auzi chiar glasul plin de armo­nie al clopotelor Suce­­viței, ori Voronețului, într-o atmosferă predilect meditativă. De altfel, pe parcursul celor 15 varia­­țiuni ale Paracagliei păr­ții a II-a, obține efecte compozitorul coloristice deosebit de frumoase. Fi­nalul aduce necesar, printr-o contrastul ritmi­citate distinctă, prin verva caracterului său dansant, cu o ușoară pa­tină de grotesc. Survo­­lind zonele unor stiluri diverse, compozitorul ră­­mîne cu constanță fidel confesiunii făcute în so­norități reduse, deși fo­losește un amplu aparat sonor, într-o abundentă variație de timbre or­chestrale.­­Oaspetele programat pentru concertul festiv a fost pianistul austriac Hans Graf. Sosit cu o carte de vizită onorabilă, solistul, deși înzestrat cu reale calități pianistice, ne-a oferit totuși ocazia, pe parcursul interpre­tării Concertului nr. 5 de Beethoven, unor rezerve, față de precizia sa teh­nică, cît și față de canti­tatea emoțională emanată de actul său interpre­tativ. .,Imperialul", cu abun­dența sa de sonorități, în varianta oaspetelui aus­triac, a fost adus cu oa­recare temperare, resim­țită atît în părțile de grandoare sonoră, cît și în cele pianissime. Exa­­gerînd grija pentru ega­litatea și peilajul aces­­ TORU MURGU (Continuare în pag. a IV-a) Aspect de la deschiderea Festivalului. Întoarcerea din R.S.F. Iugoslavia a delegației Comitetului județean Timiș al P.C.R. Ieri s-a înapoiat la Timișoara de­legația Comitetului județean Timiș al P.C.R., condusă de tovarășul Mihai Teleccu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui județean de partid, care a făcut o vizită de prietenie în Provincia Autonomă Socialistă Voivodina (R.S.F. Iugoslavia). Membrii delegației au vizitat unități economice și social-cultura-Tîrgul internațional primăvară de la le, precum și agricol de Novi­ Sad. La punctul de frontieră Glamora- Moravița, pînă unde a fost condusă de reprezentanți ai Comitetului provincial al Uniunii Comuniștilor din Voivodina, delegația a fost în­­tîmpinată de membri ai Biroului Comitetului județean Timiș al P.C.R. și ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Comisia economică, ajutor prețios al comitetului municipal de partid Experiența Comitetului mu­nicipal de partid Lugoj în folosirea comisiei economi­ce pentru îndrumarea acti­vității întreprinderilor industriale justifică pe deplin constituirea acesteia. S-a dovedit, o dată în plus, că rezultatele muncii sînt cu atît mai rodnice, cu cît la elabo­rarea diferitelor hotărîri, la efec­tuarea de analize, precum și la munca de îndrumare participă e­­fectiv cadrele de conducere din aparatul de partid și de stat,, din economie. Cei 44 de ingineri, eco­nomiști, tehnicieni — care fac par­te din comisia noastră ,economică, din ei 26 fiind membri ai comite­tului municipal de partid — și-au adus un aport însemnat la rezol­varea multor probleme care au stat in fața întreprinderilor, în îndeplinirea sarcinilor, de plan și și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Desfășurîndu-și activitatea pe bază de plan de muncă trimestrial, sub îndrumarea Comitetului mu­nicipal de partid, comisia econo­mică și-a prevăzut și a­­ realizat o serie de activități, venind în aju­torul organizațiilor de partid, colectivelor de muncă. Au fost în­al­tocmite studii și analize privind modul în care sunt îndeplinite sar­cinile de plan , preocuparea com­partimentelor de organizare știin­țifică a producției și a muncii pentru modernizarea proceselor și diversificarea produselor, îndepli­nirea măsurilor prevăzute în pla­­ loana Cristurean secretar al Comitetului municipal P.C.R. Lugoj Nicu Dumitrescu activist de partid­ ­um­le M.T.O., reducerea consu­murilor specifice de metal, lemn, fire de bumbac, asigurarea asis­tenței tehnice în schimburile II și 111, respectarea hotărîrii privind disciplina în producție, folosirea eficientă a­­ timpului de lucru, îm­bunătățirea calității produselor, îndeplinirea planului de export și altele. O atenție deosebită a acor­dat comisia economică realizării lucrărilor de investiții pentru a asigura calitatea necesară și in­trarea în funcțiune a capacități­lor de producție la termenele sta­­bilite. In perioada în care Combinatul textil și-a dezvoltat capacitatea de producție, se impuneau o serie de măsuri pe linia obținerii unei pro­ductivități sporite și fundamenta­rea temeinică a acestui indicator. Membri ai comisiei economice au întreprins mai multe studii, pen­tru valorificarea unor rezerve ca­re pot duce la creșterea rodniciei muncii. Ele vizau reducerea sta­ționării utilajelor, mai buna lor folosire și întreținere, ridicarea calificării, aprovizionarea ritmică cu materii prime și materiale, ex­tinderea zonelor de deservire a muncitorilor pe mașini de canotat și războaie de țesut automate, mai buna organizare a locului de mun­că etc. Pe baza măsurilor între­prinse s-a reușit ca sarcina pri­vind productivitatea muncii pe anul 1970 să fie depășită, realizîn­­du-se un spor de 387 lei pe sala­riat. Aceasta a permis ca pentru 1971 să se prevadă o nouă și im­portantă creștere a productivității muncii — între 11,3—25,6 la sută Un ajutor important l-a dat co­misia economică și întreprinderii de industrie locală „Timișul“ în dezvoltarea și reorganizarea acti­vității din cadrul ramurii metal. La secția de turnătorie a acestei unități se ajunsese, la un moment dat, la un procent mare de rebu­turi, comisia După un studiu amănunțit, economică, cu sprijinul cadrelor de specialitate din secție, a trecut la montarea unor ante­­creuzete la cubilouri, care asigură o temperatură potrivită și con­stantă fontei topite, reorganizarea echipelor de lucru pe schimburi, ridicarea calificării și specializarea lucrătorilor. Prin aceste măsuri s-a îmbunătățit calitatea pieselor turnate, au fost reduse substanțial rebuturile, obținîndu-se o impor­tantă economie de fontă. Apreciind importanța planului, de muncă în desfășurarea unei ac­tivități organizate, complexe, com­ponenții comisiei nu se limitează la prevederile inițiale ale planului. Dacă viața, activitatea practică, ridică noi aspecte și probleme, a­­cestea sunt soluționate operativ. De pildă, în urma hotărîrilor Plena­rei C.C. al P.C.R. din februarie a.c. privind ridicarea continuă a pregătirii profesionale, însușirea științei conducerii sociale, ca ne­cesitate obiectivă a progresului, la indicația Biroului Comitetului mu­nicipal de partid, comisia economi­că a organizat un amplu studiu privind preocuparea organelor organizațiilor de partid, a condu­și cerilor tehnico-administrative pen­tru ridicarea nivelului profesionale a salariaților, pregătirii Unită­țile economice au fost ajutate să-și stabilească diferite activități în a­­cest sens. Pentru trimestrul II al anului în curs, comisia și-a pre­văzut și a realizat un control te­meinic asupra modului cum se realizează planul de investiții, ca­litatea lucrărilor, punerea în func­țiune a tuturor obiectivelor la ter­menele planificate, precum și sta­diul lucrărilor din fondul de mică mecanizare. La stabilirea acestui obiectiv am avu­t în vedere unele rămîneri în urmă, greutățile în­­tîmpinate în acest sector în pri­mele luni ale anului. Sinteza con­cluziilor comisiei a constituit o­­biectul unei recente analize făcu­te în biroul comitetului municipal de partid, care s-a soldat cu mă­suri concrete de îmbunătățire a muncii. Avem, de asemenea pre­văzut ca in continuare sa efec­tuăm un studiu amănunțit asupra modului în care se ocupă consili­ile de conducere ale cooperativelor meșteșugărești, comitetele de direc­ție de la I.J.L. „Timișul" și I.G.C.L. (Continuare în pag. a V-aj CXxX<><X>o<X>0<X><><X>0<XX) PRIETENIE Un personaj al lui Dosto­­­­ievski, in vîrstă de 26 de ani,­­ a fost condamnat la moarte,, pentru că a luptat împotriva ța­rismului. Urcat pe eșafod, el­­ și-a împărțit astfel ultimele­­ cinci minute de trai : „Două­­ minute pentru a-și lua rămas­ bun de la prieteni, două ca să­­ se gîndească la sine însuși și-i­­ mai rămăsese un minut, ca­ să-și arunce cea din urmă pri­vire în jurul său“. E sigur că pentru cineva,­­ care, în asemenea moment, prin­­ excelență tragic, întîi de toate . Cuvinte potrivite își amintește de prieteni, prie­tenia, deci afecțiunea reciprocă­­ dintre persoane e o înzestrare­­ umană atît de prețioasă, incit • consideră și el, la fel ca filo­­­­zoful din Abdera, că „nu me­rită să trăiască cel ce nu are­­ cel puțin un prieten adevărat" Prin personajul dostoievskian putem înțelege mai bine și ceea­­ ce spunea Cicero, anume că , oamenii nu au nimic mai bun ■ decit prietenia și înțelepciunea. Omul care trăiește întru acest­­ adevăr știe că „trebuie să se­­ poarte cu prietenii, cum dorește ] să se poarte ei cu el“, dezide­rat îndeobște cunoscut, dar ' parcă nimbat cu mai nestemate ale adincului, multe­­ știm că expresia aparține cînd­­ lui Aristotel. Nu puțini scriitori mari ai­­ tuturor literaturilor au creat­­ în operele lor tipuri celebre de­­ prieteni, de aceleași Aceștia sînt luminați­­ bucurii și umbriți ; de aceleași dureri, arterele lor­­ au aceleași dimensiuni ale sin­cerității neatinse de vicisitudi­nile timpului, căci „vremea, pe­­ prieteni, ca focul pe aur, un a­­devăr îi arată“, precum glăsu­­iește bazmnul clopot sî luniu,­­ prin limba, cu sunet mereu­­ tînăr, al unui proverb româ­nesc. AUREL TURCUȘ] 604i<x>00b^000000<xxxxx>O' i2i

Next