Drapelul Roşu, mai 1971 (Anul 27, nr. 8178-8203)
1971-05-16 / nr. 8191
4 l Anul XXVIII nr. 8.191 Duminică, 16 mai 1971 6 pagini, 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA COMPLEXUL AVICOL DIN TITU In cursul dimineții de sîmbătă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Manescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol Titu din județul Dîmbovița. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căldură de un mare număr de țărani cooperatori din comunele Lungulețu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Braniștea, Costești-Vale, Potlogi, Odobești, Titu și din alte sate din Împrejurimi. Cei prezenți ovaționează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor industriale, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Sunt de față tovarășul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetului județean Dîmbovița al P.C.R., președintele Consiliului popular județean și alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să viziteze mai întîi moderna stație de incubație a complexului, unde se află expoziții de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obținute la nivelul întregii țări. Apoi, directorul general al Complexului avicol Titu, Viorel Chiriță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți parametrii noii unități dată parțial în folosință, cu un an și jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în fața zootehniei, precum și preocupările specialiștilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid și de stat. Organizat pe principiul producției industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creșterea păsărilor de producție, incubatoare, fabrică de nutrețuri, combinate și abator propriu. El cuprinde 147 hale spațioase, în care procesele sunt mecanizate și automatizate. Recent au intrat în funcțiune patru ferme de producție și au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populației bucureștene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în vederea creșterii eficienței economice și a asigurării dezvoltării concomitent cu producția de carne, și a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va produce 20.000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producția marfă prevăzută la sfîrșitul actualului cincinal. Oaspeților li se prezintă in continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți, sunt salutați de președinții mai multor cooperative agricole de producție din apropiere, care, în numele țăranilor cooperatori din comunele lor, exprimă adînca mulțumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei înmînează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, cadouri simbolice, angajîndu-se să-și aducă întreaga contribuție la dezvoltarea cooperativelor lor, creșterea producției și îmbunătățilarea activității economice, ca semn al recunoștinței pentru noile măsuri întreprinse de partid și de stat în vederea creșterii bunăstării țărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu le mulțumește pentru primirea călduroasă făcută, le urează sănătate și fericire, noi succese în munca pentru obținerea unor recolte bogate. Oaspeții vizitează apoi halele de creșterea puilor pentru carne. Discuțiile ample purtate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, indicațiile secretarului general al partidului date și cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou imbold în activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea mărețelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvoltarea creșterii păsărilor în țara noastră. INTILNIRI însemnări de Mircea Șerbănescu Nu-l văzusem de o vreme buni și, deși îmi părea neschimbat, avea totuși o trăsătură inedită, necunoscută mie, care mă izbea. Așa ■ se întîmplă cu vecinii cunoscuți. Sunt aceiași, le recunoști trăsăturile fizice, uneori particularitățile de limbaj, și parcă au ceva nou, ceva ce nu știai altădată. Din același motiv, întîlnirea care ne bucură, prilejuindu-ne aduceri amintite comune și dragi, mă tulbură în aceeași măsură cu o întrebare neliniștitoare . Ce e cu el ? Ce are schimbat ? Cu ani în urmă scrisesem despre el, pe cînd era doar un tînăr, strungar, inovator în munca lui, îmi mai oferise prilejuri să scriu, căci, ridicat în muncă, dăduse dovadă de vigoare, prospețime și de capacitatea de a se pregăti pentru îndeplinirea sarcinilor în condiții mai bune. Devenise între timp inginer. Acum e directorul unei întreprinderi industriale larg ramificate și bine cunoscute. Aceeași senzație de inedit o am și cînd mă întîlnesc cu atîția alții dintre cunoscuții mei, șef Unul dintre ei, azi inspectorjudețean, personalitate formată în școala aspră a activistului de partid, mă îmbie întotdeauna să ne amintim de campania electorală pe care am trăit-o laolaltă într-o iarnă. Seara, frînți de osteneala unei zile agitate și fructuoase, înfruntam vitregia unei sobe care nu dădea atîta căldură cît fum. Ceea ce altădată ne necăjea, acum ne prilejuiește un hohot de rîs : „Iți mai aduci aminte, prietene“ ? mă întreabă zîmbind. Îmi aduc aminte și de tinerețea noastră și de alți oameni — atît de mulți — cîți am cunoscut, cu care am lucrat, întilnindu-ne intr-o activitate de înaltă tensiune, adeseori la intersecțiile de foc ale unui drum nu prea ușor, însă neabătut ascendent. Și la fiecare descopăr acel ceva inedit, pe lîngă trăsăturile cunoscute, pengă toate celelalte trăsături neschimbate. Recent, am scris despre un președinte de cooperativă agricolă, unul dintre aceia care au transformat în renume o șosea banală de la un capăt de țară.Șoseaua milionarilor. Vă mai aduceți aminte ! Petru Vintilă a scris o carte întreagă despre ea și despre acești oameni simpli, de la țară, urcind ei înșiși suișul satului românesc transformat de socialism. Drumul nu a fost lin, sărbătoresc, dar a fost străbătut cu curaj sub conducerea partidului. In chipul celui despre care voiam să scriu din nou, descopeream aceeași trăsătură inedită, care întotdeauna mă tulbura. Aș fi găsit-o și la ceilalți« dacă aș fi urmat cele mai multe dintre itinerariile cooperativizării în această parte de țară, căci timpul a trecut, an după an, anotimp după anotimp, recoltă după recoltă. Aceeași trăsătură o regăsesc de multe ori în Timișoara, la Lugoj, la Reșița, pe oriunde mă poartă pașii întîlnind vechi cunoștințe, o recunosc și tresar. Sunt mulți din aceeași generație cu mine, unii puțin mai dinainte, alții imediat următori , poate o vîrstă din valurile de vîrste dăruite înfloririi patriei sub steaua socialistă, vîrsta care a purtat pe umeri revoluția, care a realizat naționalizarea și dezvoltarea impetuoasă a industriei socialiste, care a început cooperativizarea și a consolidat-o, dîndu-i azi perspective noi, nebănuite, vîrsta care a cîntat, a visat, a suferit, și-a zdrelit palmele, a construit, a edificat și continuă o mare operă al cărei autor este poporul român, avînd în frunte partidul. E vîrsta aceasta a părului cărunt la tîmple. Sunt cei din generația mea, cei dinainte puțin, cei ce ne urmează, oameni pe diferite trepte azi, de la cele mai simple, de bază, țină la cele mai complexe și de înaltă răspundere, în care recunosc pe cei de altădată, alături de care am muncit mulți ani, ani frămîntați și victorioși, aceeași parcă, dar în plus cu tîmple ninse de trecerea necruțătoare a vremii. Ne întîlnim cu plăcere și emoție, îți mai aduci aminte ? Dar dacă nu avem acest răgaz, căci ritmul contemporan ne cere vigoare și pas tineresc, atunci schimbăm un salut și un zîmbet. E tocmai ceea ce fac și acum, cînd spun din adîncul inimii : Te salut, tîmbă căruntă ! Ministrul relațiilor externe al Republicii Chile, Clodomiro Almeyda, va face o vizită oficială în România La invitația zilor externe, ministrul relațiilor externe Republicii Chile, Clodomiro ministrului aface Corneliu Mănescu, al Almeyda, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România în perioada 20-23 mai 1971. Deschiderea festivalului „Timișoara Debut impresionant: o primă audiție românească Ieri, ora 19, în sala „Modern“ din Timișoara a avut loc deschiderea festivă a Festivalului „Timișoara muzicală“, manifestare aflată la cea de a doua ediție. In cuvîntul său, conferențiarul dr. Traian Bunescu, președintele Comitetului județean pentru cultură artă, a subliniat amploaarea pe care a cunoscut-o în ultimii ani viața cultural-artistică a județului nostru. succesele Au fost amintite obținute de „Zilele dramaturgiei originale“, de cea de-a treia ediție a sesiunii de comunicări „Teatrul și cultura“, de faza finală a celui de al X-lea concurs al formațiilor artistice de amatori. Urmînd manifestărilor dedicate aniversării semicentenarului partidului, glorioasa sărbătoare a poporului nostru, festivalul își dedică suita de concerte și spectacole, care-și dau concursul formmații și soliști din țară și de peste hotare, celei de a 50 aniversări a Partidului Comunist Român. In încheiere, vorbitorul a urat participanților la festival, ca și auditorilor, succese și depline satisfacții. Publicul prezent în sală a putut asculta în continuare Simfonia I de Mircea Hoinic (primă audiție absolută), Concertul nr. 5 pentru pian și orchestră de Beethoven și Simfonia ,Mathis pictorul“ de Hindemith. La reușita deplină a concertului au colaborat pianistul austriac Hans Graf și dirijorul Niculae Bologc. Posibilitatea de a asocia eflorescentul mai timișorean cu manifestările festivalului muzical, aflat azi la a doua ediție, nu poate fi decît un prilej de bucurie pentru noi, de salutară inițiativă din partea forurilor culturale ale municipiului. O bucurie în plus ne-a oferit maestrul Mircea Hoinic cu Simfonia I, pe care acest festival a prezentat-o în primă audiție absolută, și e bine că Timișoara poate să înscrie — într-o asemenea ocazie — noi valori in circuitul simfonismului românesc. Lucrarea audiată este dominată de un lirism evocator, nostalgic, penetranța sa făcîndu-se simțită de la un capăt la celălalt. Această evocare, care începe cu o chemare de tulnic, va aduce pe parcursul primelor două secțiuni un material tematic de colorit folcloric, ce amintește de cel al meleagurilor natale ale compozitorului. Mai mult, dacă vrem, putem auzi chiar glasul plin de armonie al clopotelor Suceviței, ori Voronețului, într-o atmosferă predilect meditativă. De altfel, pe parcursul celor 15 variațiuni ale Paracagliei părții a II-a, obține efecte compozitorul coloristice deosebit de frumoase. Finalul aduce necesar, printr-o contrastul ritmicitate distinctă, prin verva caracterului său dansant, cu o ușoară patină de grotesc. Survolind zonele unor stiluri diverse, compozitorul rămîne cu constanță fidel confesiunii făcute în sonorități reduse, deși folosește un amplu aparat sonor, într-o abundentă variație de timbre orchestrale.Oaspetele programat pentru concertul festiv a fost pianistul austriac Hans Graf. Sosit cu o carte de vizită onorabilă, solistul, deși înzestrat cu reale calități pianistice, ne-a oferit totuși ocazia, pe parcursul interpretării Concertului nr. 5 de Beethoven, unor rezerve, față de precizia sa tehnică, cît și față de cantitatea emoțională emanată de actul său interpretativ. .,Imperialul", cu abundența sa de sonorități, în varianta oaspetelui austriac, a fost adus cu oarecare temperare, resimțită atît în părțile de grandoare sonoră, cît și în cele pianissime. Exagerînd grija pentru egalitatea și peilajul aces TORU MURGU (Continuare în pag. a IV-a) Aspect de la deschiderea Festivalului. Întoarcerea din R.S.F. Iugoslavia a delegației Comitetului județean Timiș al P.C.R. Ieri s-a înapoiat la Timișoara delegația Comitetului județean Timiș al P.C.R., condusă de tovarășul Mihai Teleccu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, care a făcut o vizită de prietenie în Provincia Autonomă Socialistă Voivodina (R.S.F. Iugoslavia). Membrii delegației au vizitat unități economice și social-cultura-Tîrgul internațional primăvară de la le, precum și agricol de Novi Sad. La punctul de frontieră Glamora- Moravița, pînă unde a fost condusă de reprezentanți ai Comitetului provincial al Uniunii Comuniștilor din Voivodina, delegația a fost întîmpinată de membri ai Biroului Comitetului județean Timiș al P.C.R. și ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Comisia economică, ajutor prețios al comitetului municipal de partid Experiența Comitetului municipal de partid Lugoj în folosirea comisiei economice pentru îndrumarea activității întreprinderilor industriale justifică pe deplin constituirea acesteia. S-a dovedit, o dată în plus, că rezultatele muncii sînt cu atît mai rodnice, cu cît la elaborarea diferitelor hotărîri, la efectuarea de analize, precum și la munca de îndrumare participă efectiv cadrele de conducere din aparatul de partid și de stat,, din economie. Cei 44 de ingineri, economiști, tehnicieni — care fac parte din comisia noastră ,economică, din ei 26 fiind membri ai comitetului municipal de partid — și-au adus un aport însemnat la rezolvarea multor probleme care au stat in fața întreprinderilor, în îndeplinirea sarcinilor, de plan și și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Desfășurîndu-și activitatea pe bază de plan de muncă trimestrial, sub îndrumarea Comitetului municipal de partid, comisia economică și-a prevăzut și a realizat o serie de activități, venind în ajutorul organizațiilor de partid, colectivelor de muncă. Au fost înaltocmite studii și analize privind modul în care sunt îndeplinite sarcinile de plan , preocuparea compartimentelor de organizare științifică a producției și a muncii pentru modernizarea proceselor și diversificarea produselor, îndeplinirea măsurilor prevăzute în pla loana Cristurean secretar al Comitetului municipal P.C.R. Lugoj Nicu Dumitrescu activist de partid umle M.T.O., reducerea consumurilor specifice de metal, lemn, fire de bumbac, asigurarea asistenței tehnice în schimburile II și 111, respectarea hotărîrii privind disciplina în producție, folosirea eficientă a timpului de lucru, îmbunătățirea calității produselor, îndeplinirea planului de export și altele. O atenție deosebită a acordat comisia economică realizării lucrărilor de investiții pentru a asigura calitatea necesară și intrarea în funcțiune a capacităților de producție la termenele stabilite. In perioada în care Combinatul textil și-a dezvoltat capacitatea de producție, se impuneau o serie de măsuri pe linia obținerii unei productivități sporite și fundamentarea temeinică a acestui indicator. Membri ai comisiei economice au întreprins mai multe studii, pentru valorificarea unor rezerve care pot duce la creșterea rodniciei muncii. Ele vizau reducerea staționării utilajelor, mai buna lor folosire și întreținere, ridicarea calificării, aprovizionarea ritmică cu materii prime și materiale, extinderea zonelor de deservire a muncitorilor pe mașini de canotat și războaie de țesut automate, mai buna organizare a locului de muncă etc. Pe baza măsurilor întreprinse s-a reușit ca sarcina privind productivitatea muncii pe anul 1970 să fie depășită, realizîndu-se un spor de 387 lei pe salariat. Aceasta a permis ca pentru 1971 să se prevadă o nouă și importantă creștere a productivității muncii — între 11,3—25,6 la sută Un ajutor important l-a dat comisia economică și întreprinderii de industrie locală „Timișul“ în dezvoltarea și reorganizarea activității din cadrul ramurii metal. La secția de turnătorie a acestei unități se ajunsese, la un moment dat, la un procent mare de rebuturi, comisia După un studiu amănunțit, economică, cu sprijinul cadrelor de specialitate din secție, a trecut la montarea unor antecreuzete la cubilouri, care asigură o temperatură potrivită și constantă fontei topite, reorganizarea echipelor de lucru pe schimburi, ridicarea calificării și specializarea lucrătorilor. Prin aceste măsuri s-a îmbunătățit calitatea pieselor turnate, au fost reduse substanțial rebuturile, obținîndu-se o importantă economie de fontă. Apreciind importanța planului, de muncă în desfășurarea unei activități organizate, complexe, componenții comisiei nu se limitează la prevederile inițiale ale planului. Dacă viața, activitatea practică, ridică noi aspecte și probleme, acestea sunt soluționate operativ. De pildă, în urma hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din februarie a.c. privind ridicarea continuă a pregătirii profesionale, însușirea științei conducerii sociale, ca necesitate obiectivă a progresului, la indicația Biroului Comitetului municipal de partid, comisia economică a organizat un amplu studiu privind preocuparea organelor organizațiilor de partid, a conduși cerilor tehnico-administrative pentru ridicarea nivelului profesionale a salariaților, pregătirii Unitățile economice au fost ajutate să-și stabilească diferite activități în acest sens. Pentru trimestrul II al anului în curs, comisia și-a prevăzut și a realizat un control temeinic asupra modului cum se realizează planul de investiții, calitatea lucrărilor, punerea în funcțiune a tuturor obiectivelor la termenele planificate, precum și stadiul lucrărilor din fondul de mică mecanizare. La stabilirea acestui obiectiv am avut în vedere unele rămîneri în urmă, greutățile întîmpinate în acest sector în primele luni ale anului. Sinteza concluziilor comisiei a constituit obiectul unei recente analize făcute în biroul comitetului municipal de partid, care s-a soldat cu măsuri concrete de îmbunătățire a muncii. Avem, de asemenea prevăzut ca in continuare sa efectuăm un studiu amănunțit asupra modului în care se ocupă consiliile de conducere ale cooperativelor meșteșugărești, comitetele de direcție de la I.J.L. „Timișul" și I.G.C.L. (Continuare în pag. a V-aj CXxX<><X>o<X>0<X><><X>0<XX) PRIETENIE Un personaj al lui Dostoievski, in vîrstă de 26 de ani, a fost condamnat la moarte,, pentru că a luptat împotriva țarismului. Urcat pe eșafod, el și-a împărțit astfel ultimele cinci minute de trai : „Două minute pentru a-și lua rămas bun de la prieteni, două ca să se gîndească la sine însuși și-i mai rămăsese un minut, ca să-și arunce cea din urmă privire în jurul său“. E sigur că pentru cineva, care, în asemenea moment, prin excelență tragic, întîi de toate . Cuvinte potrivite își amintește de prieteni, prietenia, deci afecțiunea reciprocă dintre persoane e o înzestrare umană atît de prețioasă, incit • consideră și el, la fel ca filozoful din Abdera, că „nu merită să trăiască cel ce nu are cel puțin un prieten adevărat" Prin personajul dostoievskian putem înțelege mai bine și ceea ce spunea Cicero, anume că , oamenii nu au nimic mai bun ■ decit prietenia și înțelepciunea. Omul care trăiește întru acest adevăr știe că „trebuie să se poarte cu prietenii, cum dorește ] să se poarte ei cu el“, deziderat îndeobște cunoscut, dar ' parcă nimbat cu mai nestemate ale adincului, multe știm că expresia aparține cînd lui Aristotel. Nu puțini scriitori mari ai tuturor literaturilor au creat în operele lor tipuri celebre de prieteni, de aceleași Aceștia sînt luminați bucurii și umbriți ; de aceleași dureri, arterele lor au aceleași dimensiuni ale sincerității neatinse de vicisitudinile timpului, căci „vremea, pe prieteni, ca focul pe aur, un adevăr îi arată“, precum glăsuiește bazmnul clopot sî luniu, prin limba, cu sunet mereu tînăr, al unui proverb românesc. AUREL TURCUȘ] 604i<x>00b^000000<xxxxx>O' i2i