Drapelul Roşu, iunie 1971 (Anul 27, nr. 8204-8229)
1971-06-01 / nr. 8204
1 A.-I WUtll * -numaaviii nr. 8.ao4age marți, 1 iunie 19/i A .v —* ,-î * »-» i !•> -I i ** pupilii) JV UUllI PLECAREA ÎN R. P. CHINEZĂ A DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE ROMÂNE, CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU Luni dimineață a părăsit Capitala, îndreptându-se spre Pekin, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, întovărășit de soția sa, Elena Ceaușescu, care, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze, va face o vizită oficială de prietenie in această țară. Din delegație fac parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., primadjunct al ministrului afacerilor externe, și Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin. împreună cu delegația a plecat la Pekin și ambasadorul R.P. Chineze în România, Cian Hai-fun. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști români și corespondenți ai presei străine. Au fost de față Kang Jäng Sap, ambasadorul R.P.D. Coreene, Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R.D. Vietnam, Damdinnerenghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mongole în Republica Socialistă România, șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, alți membri ai corpului diplomatic. La plecare, membrii delegației au fost salutați călduros de numeroși cetățeni ai Capitalei. Ei scandau „P.C.R.—, P.C.R.", „Ceaușescu — P.C.R.", „Ceaușescu și poporul“. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au răspuns cordial manifestărilor de dragoste și stimă urărilor de drum bun adresate de oamenii muncii veniți la aeroport. Pionieri și tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi și mongoli au oferit flori secretarului general al partidului, celorlalți conducători de partid și de stat. In aceeași zi, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, a făcut o escală la Novosibirsk. Pe aeroportul împodobit cu drapele de stat ale Uniunii Sovietice și Republicii Socialiste România, au venit în întîmpinare F.S. Goriacev, prim-secretar al Comitetului regional de partid Novosibirsk, împreună cu soția, A.T. Zeriev, președintele Comitetului Executiv al Sovietului regional, împreună cu soția, secretari ai Comitetului regional de partid, alți reprezentanți ai organelor de partid și de stat locale. Au fost prezenți, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Moscova, membri ai ambasadei. După un popas la Novosibirsk, delegația română va continua călătoria spre Pekin (Agerpres) Noua țesătorie de la Uzinele textile Timișoara a fost înzestrată cu utilaje moderne, de înalt randament industrial. ^KKXX)«X)0000000<XXXXXX^ URCUȘUL <. S-au hotărît să revadă cabana O O aceea izolată, unde fuseseră doar § $ o singură dată, in urmă cu vreo O O zece ani. Jos, la cîmpie, pămîn 0 Otul era uscat și adia un vint de X $ primăvară, dar, cînd au ajuns 0 O în orășelul acela montan, văzu- 9 9 ră că fulgurește. Pînă sus erau ^ $ cițiva kilometri buni, așa că o 0 O porniră voinicește pe cărări a V acoperite de nea. O luară apoi pe £ 0 o potecă îngustă, prin pădure. 0 p Urcau intr-una și drumul de pe- V Onea din ce in ce mai anevoios. X O Era o liniște de început de lume, doar pașii lor afundindu-se ^ X în covorul gros se izbeau in răs ^ O timpuri de crengi bătrâne și con O O torsionate. Copacii se înălțau V 9 albi și nemișcați sub mantia grea X OXO .. 969 o ■ [UNK] [UNK] wNMkWMl o oc ea zăpezii și cei doi constatară la un moment dat că drumurile se bifurcă și că nici un indicator nu le arată încotro s-o apuce. Au pornit-o atunci, la voia intîmplării, pe o cărăruie abruptă. ^ <> Crengile le șfichiuiau fața și picioarele și ei alunecau intr-una. A X lovindu-se de trunchiurile arborurilor. X Femeia osteni și de-abia mai o putea merge, dar nu se plinse. O iar bărbatul, cuprins de ingri- X jorare, o tot zorea O depăși bi- <sinișor, iar cînd privi în urmă, își O 9 dete seama și se întoarse. De- X Și tandru, îmbrăți-o veni duiososind-o. <l își aminti brusc, acolo in inir- 3 locul pădurii, de drumurile im 0pînzite cu meandre ale vieții lor, pe care le-au străbătut tot așa, singuri, înaintau, apoi oboseau, se poticneau și cădeau, își ofereau însă brațul și-o porneau , iarăși, întocmai ca acum, într-un curcuș greu, neîntrerupt și parcă O fără de sfîrșit. X Timpul părea că s-a oprit în loc, dar ei mergeau înainte, ținîndu-se de mină în intunecimea pădurii de brad, fără să știe ce-i așteaptă la capătul potecii șerpuitoare. Deodată, însă, X cînd aproape își pierduseră orice ce speranță, în față se ivn calca- 9 Ona, cu geamurile luminate și fu£iorul de lum inălțîndu-se spre O cer . .. X valentina dima a Un însemnat succes al constructorilor de căi ferate La 31 mai a.c., muncitorii și tehnicienii întreprinderii de construcții căi ferate Timișoara au repurtat un însemnat succes , în cadrul lucrărilor de electrificare a liniei Reșița — Caransebeș au terminat cu un avans de 5 luni, sistematizarea stațiilor Cornuțel,Banat, Ezeriș și Reșița, creînd posibilitatea accelerării restului lucrărilor. Aprovizionarea ritmică a șantierelor cu materiale, o strînsă colaborare, între constructori și lucrătorii din exploatare, întocmirea unor grafice raționale, au permis ca lucrările să se execute fără întrerupere. Inginerul șef R. Trică, Mistor și H. Cristea, inginerii C, maistrul M. Poster, șeful de brigadă Stan Ciupitu sunt câțiva din cei evidențiați în muncă. ___________ 1 in pag. a SPORT Comentarii și știri de la principalele competiții sportive de duminică Duminică, in orașul de pe Timiș, a avut loc festivitatea inagurării „Săptămînii culturale“, manifestare aflată la cea de-a doua ediție a sa. Luînd cuvîntul, președintele Comitetului muncipal pentru cultură și artă, prof. Gheorghe Luchescu, a făcut o succintă trecere în revistă a realizărilor obținute în ultima peroadă în domeniul activităților cultural-educative și artistice de masă în acest centru de veche tradiție culturală românească. In continuare, primarul municipiului, tovarășul Pavel Fișteag, a arătat că „Săptămâna culturală lugojeană“ încearcă să înmănuncheze o largă gamă de manifestări culturale și artistice. în numele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, al Comitetului județean pentru cultură și artă, a luat Cuvîntul conf. univ. dr. Traian Butterea. Un public numeros a urmărit apoi concertul coral festiv susținut de formațiile lugojene cu par- Săptămâna culturală lugojeană ticiparea corului „Franz Schubert“ al Casei de cultură din Timișoara. La spectacol a asistat și o delegație alcătuită din membri ai Asociației corale „Liederkranz“ din Spaiinngen (R. F. a Germaniei), venită să perfecteze condițiile schimbului cultural cu formația corală lugojeană. Concertul a reușit să creeze un moment artistic unanim apreciat de iubitorii muzicii corale aflat în număr mare în sală. Păcat însă că nu au reușit să satisfacă publicul în aceeași măsură, și manifestările de după-amiază. Din pricina unor deficiențe de ordin tehnic, spectacolul a trebuit să fie reprogramate pentru o altă zi. Nădăjduim însă că organizatorii „Săptămînii culturale lugojene“ vor trece acest impas de început și vor da acțiunii în continuare, o ținută sărbătorească, așa cum aceasta a fost concepută inițial. Ieri a avut loc vernisajul expoziției „Cartea social-politică“ și întâlnirea cititorilor cu redactori ai Editurii politice din București. Seara, sala Teatrului popular a găzduit o paradă model organizată de cooperativa a meșteșugărească „Munca“ și un spectacol susținut de formațiile artistice ale comitetelor sindicatelor, cooperației meșteșugărești și ale Clubului tineretului. Astăzi, la librăria „Ion Vidu“ are loc — la ora 17 — întîlnirea scriitoarei Anișoara Odeanu cu publicul cititor. La Clubul tineretului, va fi organizat un simpozion cu participarea criticilor de artă Radu Ionescu și Barbu Brezeanu din București, pe tema Omul contemporan și artele plastice“. La o seară literară participă scriitori din Timișoara și membrii cenaclului „Ion Popovici-Bănățeanul“. După cum se știe, zilele acestea au avut loc ședințe ale consiliilor intercooperatiste și adunări generale ale mebrilor cooperatori in cadrul cărora s-a dezbătut recenta Hotărîre a Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român privind unele măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață ale membrilor cooperativelor agricole și Legea cu privire la organizarea și dezvoltarea activităților industriale de prelucrare a produselor agricole, construcții și prestări de servicii. Peste tot, uni cooperatori țăraniau exprimat, și cu această ocazie, sentimentele de recunoștință pentru grija permanentă pe care partidul statal o acordă dezvoltării și modernizării ridicării agriculturii, bunăstării lor. Angajîndu-se să răspundă cum se cuvine acestor măsuri, membrii cooperatori își intensifică eforturile pentru a spori producția, se străduiesc să descopere și să valorifice noi rezerve de creștere a rodniciei holdelor. Adunările generale ale membrilor cooperativelor agricole care alcătuiesc consiliul nostru intercooperatist au stabilit, după cum eu și firesc, o seamă de măsuri Care să ducă la folosirea mai completă în tot timpul anului, a forței de muncă, la valorificarea resursele locale de materii prime și materiale în vederea dezvoltării activităților industriale și prestărilor servicii. S-au stabilit măsuri contcrete pentru dezvoltarea activități in fiecare unitate, acestei pre‹‹ЕЕЯ 0<><XX><>Ρ>0¹><><^^ cum și pentru extinderea lor în viitor, generalizîndu-se in această direcție experiența bună existentă. Unitatea noastră, din Ghiroda, urmărind îndeaproape antrenarea membrilor cooperatori și în munci neagricole, pe timpul cînd activitatea în cîmp încetează, și-a dezvoltat o serie de activități. In prezent ea dispune de ateliere de tîmplărie, fierărie, de un atelier mecanic, de un altul pentru bobinat motoare electrice, de secții de reparat cîntare, de exploatare și valorificare a materialului lemnos și de un atelier de confecționat coșuri. Din activitatea acestora a obținut în anul 1970 un venit net de peste 1,5 milioane lei. Dezvoltînd aceste activități am stabilit ca pentru anul în curs venitul pe care trebuie să-l obținem să întreacă 2,5 miioane lei. Sporirea veniturilor din activităile industriale și prestările de servicii la cooperativa din Ghirdla Se va realiza în principal prin nființarea de noi ateliere și extinderea celor existente. Astfel, ne-am propus să înființăm o balastieră și o vărărie , să organizăm o echipă de construcții care să deservească atit cooperativa noastră cit și pe cele din cadrul consiliului intercooperatist și să lucreze și la populație. De asemenea, prin cooperare cu cooperativa de consum vom înființa o secție anexă privind excavarea și valorificarea nisipului din canalul Bega. O dezvoltare mare o va lua și sectorul floricol. Dacă anul trecut am obținut din cultura trandafirului 43.000 lei, anul acesta pe lângă trandafiri am cultivat și garoafe cu scopul de a dubla acest venit. Și în cadrul altor cooperative agricole de producție asociate la consiliul nostru intercooperatist funcționează în prezent diferite activități anexe. Ne-am propus să studiem îndeaproape felul lor de organizare, posibilitățile de îmbunătățire a muncii acestora și de extindere a activității viitoare Desfășurîndu-și activitatea pe raza municipiului Timișoara, unitățile noastre trebuie să răspundă, în primul rînd cerințelor, populației orașului. Astfel, am hotărit ca să construim o seră pe o suprafață de un hectar pentru cultura florilor, mai ales că nevoia acestora este simțită în tot cursul anului. Intrucit se simte nevoia confecționării anumitor articole din piele neam propus și înființarea unei secții de prelucrare a pieilor de ovine și caprine și de confecționare unor articole din asemenea materie primă, precum și găsirea unei posibilități de desfacere. Planul nostru mai prevede înființarea unei anexe pentru confecționarea de tuburi și stilpi de gard din prefabricate din beton, precum și organizarea altei anexe de confecționare a împletiturilor din sîrmă pentru gard. Pentru îmbunătățirea consiliului activității nostru intercooperatist, în general, și pentru a urmări cât mai îndeaproape felul în care își desfășoară activitatea în problemele dezvoltarea privind activităților industriale și prestărilor de servicii ne-am propus să încetățenim metoda întrunirilor a dezbate, in colonare pentru mun, și a stabili cele mai adecvate măsuri privind îndeplinirea obiectivelor propuse. In încheiere, aș, vrea să arăt că aplicarea în viață a Legii privind organizarea și dezvoltarea activităților industriale de prelucrare a produselor agricole, construcții prestări de servicii va spori simțiși tot veniturile bănești ale membrilor cooperatori. Numai cooperativa din Ghiroda, de exemplu, prin asemenea activități va mări valoarea unei norme convenționale cu 10 lei, din cei 28 pe care și i-a propus să-i dea un numerar. ing. VLADIMIR VIDAICU președintele consiliului intercooperatist Timișoara O preocupare majoră a consiliului intercooperatist Dezvoltarea activităților industriale și prestărilor de servicii încheierea lucrărilor sesiunii Consiliului popular județean începute In după-amiaza zilei de sîmbătă, 29 mai a.c., lucrările celei de-a X-a sesiuni a Consiliului popular al județului Timiș au continuat duminică dimineața. Raportul privind stadiul îndeplinirii, angajamentelor luate în Întrecerea dintre județe și măsurile care trebuie luate pentru majorarea acestora — prezentat în planul sesiunii — ca și proiectul Hotăririi nr. 5 au fost dezbătute pe larg in cadrul celor opt comisii permanente. Noua metodă de organizare și desfășurare a lucrărilor sesiunii Consiliului popular județean se înscrie ca o dovadă certă a preocupărilor pentru continua îmbunătățire a stilului de muncă, a lărgirii și dezvoltării democrației noastre socialiste. în cuvîntul lor, numeroși deputați și-au exprimat aprecierea față de noul sistem de lucru — dezbaterile pe comisii — care crează posibilitatea ca tot mai mulți să-și exprime opiniile, să facă propuneri pentru îmbunătățirea muncii în diverse domenii de activitate. Participarea la discuții a unui număr de 116 deputați și invitați a permis acestora să facă 251 de propuneri menite, să contribuie direct la înfăptuirea angajamentelor asumate în întrecerea dintre județele țării. Propunerile făcute în cadrul dezbaterilor din comisii privesc inițierea unor noi măsuri pentru îmbunătățirea activității Consiliului popular județean, întărirea legăturii acestuia cu masele largi de cetățeni. Numeroase propuneri se referă la dezvoltarea, în continuare, a activității din unitățile subordonate economice Consiliului popular județean, la ridicarea eficienței economice în domeniile industriei locale, a gospodăriei comunale, construcții, agricultură etc. Vorbitorii și-au exprimat convingerea că, răspunzind cu însuflețire Chemării Consiliului Național al Frontului Unității Localiste masele de cetățeni vor fi mobilizate mai larg la acțiunile intreprinse, pentru ca angajamentele sporite pe care județul Timiș și le-a asumat în întrecere să fie înfăptuite și depășite. Răspunzind Chemării Consiliului Național Frontului Unității Socialiste, depualtații și-au exprimat hotărirea de a acționa, în viitor, cu mai multă inițiativă pentru valorificarea superioara a resurselor locale, în vederea sporirii și diversificării producției bunurilor de consum, pentru o cea mai bună aprovizionare a populației de la orașe și sate, pentru extinderea și îmbunătățirea prestărilor de servicii, a activităților edilitare și de gospodărire comunală. Lucrările sesiunii, prezidate de tovarășul Vasile Daju, prim vicepreședinte al Consiliului popular județean, au fost reluate apoi în plen. Deputatul Dumitru Terfăloagă a prezentat referatul comisiilor permanente și a propus, spre avizare, propunerile făcute de deputați in cadrul dezbaterilor pe comisii. După avizarea favorabilă a proiectului de către comisiile permanente, sesiunea a adoptat, pe articole, Hotărîrea nr. 6 privind stabilirea măsurilor pentru realizarea mentelor luate in întrecerea angajapatriotică și majorarea acestora. (Textul acestei hotărîri îl publicăm în pagina a II-a a ziarului), în încheierea dezbaterilor la primul punct al ordinei de zi a luat cuvîntul tovarășul Vasile Daju. Referindu-se la modul în care s-a desfășurat întrecerea patriotică prima sa etapă, vorbitorul a apreînciat că toate consiliile populare municipale, orășenești și comunale, avînd permanenta îndrumare a organelor și organizațiilor de partid, au reușit să obțină rezultate bune. îndeplinirea angajamentelor in pro(Continuare în pag. a II-a) DE ZIUA COPILULUI Sărbătorirea Zilei Internaționale a copilului a intrat în rîndul sărbătorilor tradiționale ale poporului nostru. Ea prilejuiește exprimarea prețuirii și afecțiunii noastre plenare față de copii — mlădițe ale omenirii, minunate flori ale pămîntului. In România socialistă mama și copilul se bucură de condiții dintre cele mai bune, ca o expresie fidelă a grijii partidului și statului pentru creșterea și formarea tinerei generații. An de an se alocă sume tot mai mari pentru construcțiile de locuințe, pentru maternități, case de naștere, grădinițe, crețe, școli, alocații pentru copii etc. Subliniind astfel de realități nu putem să nu ne reamintim de ceea ce a fost. O imagine a trecutului o găsim în aprecierea profesorului Victor Babeș care spunea : „Dacă la noi copii mor cu sutele și cu miile, în primul an al vieții, se datorește lipsei de cunoștințe și de îngrijire a copiilor mici, aceștia trebuie să se mulțumească cu faptele unor mame slăbite, bolnave, rău hrănite. Copii sînt duși la cîmp rămîn expuși soarelui ore întregi, sășiră îngrijire. Apoi Capătă indigestie, dezinterie și se prăpădesc“. Ne întoarcem cu gîndul la ceea ce a fost nu pentru a întuneca zilele noastre senine, ci pentru a cunoaște toți că n-a fost întotdeauna așa, că prezentul socialist s-a cîștigat prin lupte și jertfe, și că trebuie prețuit la adevărata sa valoare. Este absolut necesar să afirmăm o dată, și încă o dată, recunoștința fierbinte a mamelor, a copiilor, a tuturor celor ce muncesc față de Partidul Comunist Român, față de conducerea sa înțeleaptă, in frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru grija statornică dovedită asigurării unor condiții cit mai bune de viață întregului popor. Continua ridicare a nivelului material și cultural al oamenilor muncii de la orașe și sate s-a caracterizat și în numărul mereu sporit al unităților sanitare, destinate ocrotirii mamei și copilului. In județul Timiș, de pildă, funcționează în prezent 33 de maternități și case de naștere cu peste S00 de paturi, 43 de creșe, 214 grădinițe cu orar normal și sezoniere cu peste 14.000 de copii. Numai în Timișoara există 24 creșe de cartier și de întreprindere, cu 1.439 locuri, față de 9 creșe care existau în interaga țară în anul 1938. Paralel a sporit numărul medicilor și cadrelor medii sanitare care veghează la sănătatea celor mici, ca și a adulților. Este bine de știut că în anul 1970 s-au cheltuit din bugetul statului peste 13 milioane lei pentru concedii de maternitate și peste 40 milioane lei pentru medicamente care se acordă gratuit. De o apreciere deosebită s-au bucurat în rîndurile întregului popor, recentele măsuri adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la acordarea concediului de maternitate, alocații pentru copii, medicamente gratuite pentru membrii cooperativelor agricole de producție. Ele au venit ca o materializare a înaltei echități sociale care caracterizează orînduirea noastră, ca o prețuire în plus a omului, constructor al bunurilor noastre materiale și spirituale. Dovadă a interesului și satisfacției produse in rîndul lucrătorilor de pe ogoare de aceste măsuri stau participarea efectivă a acestora la muncă, rezultatele bune care se obțin în actuala campanie agricolă. Atit pe plan central cit și pe plan local există preocupări majore pentru satisfacerea cerințelor celor mici. Industria noastră socialistă realizează o seamă de bunuri pentru fericirea lor. Incepînd cu obiectele de îmbrăcăminte, încălțăminte, serviciile unităților de croitorie și sfîrșind cu sorturile noi pentru alimentația sugarului, varietatea dulciurilor, a jucăriilor, toate sunt rodul unor căutări colective, permanente pentru fericirea copiilor. La fabrica „1 Iunie“ Timișoara, de pildă, se realizează anual o producție de tricotaje pentru copii in valoare de peste 180 milioane lei. In alte unități economice din județ se realizează încălțăminte, jucării, rechizite și manuale școlare care însumează alte zeci și sute de milioane de lei. Sub influența politicii științifice (Continuare în pag. a II-a) Maria Bradea, președinta Comitetului județean Timiș al femeilor i