Drapelul Roşu, iunie 1971 (Anul 27, nr. 8204-8229)

1971-06-01 / nr. 8204

1 A­­.-I WU­tll * -num­aaviii nr. 8.ao4­age marți, 1 iunie 19/i A .­v —* ,-î * »-» i !•> -I i ** pupilii) JV UUllI PLECAREA ÎN R. P. CHINEZĂ A DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE ROMÂNE, CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU Luni dimineață a părăsit Capi­tala, îndreptându-se spre Pekin, delegația de partid și guvernamen­tală a Republicii Socialiste Româ­­nia, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, înto­vărășit de soția sa, Elena Ceaușescu, care, la invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Popu­lare Chineze, va face o vizită ofi­cială de prietenie in această țară. Din delegație fac parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Mi­niștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliu­lui de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui municipal București al P.C.R., Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe, și Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin. împreună cu delegația a plecat la Pekin și ambasadorul R.P. Chi­neze în România, Cian Hai-fun. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgă­­nescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Io­­niță, Vasile Patilineț, Ion Stănes­­cu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consi­liului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centra­le și organizațiilor obștești, gene­rali, ziariști români și corespon­denți ai presei străine. Au fost de față Kang Jäng Sap, ambasadorul R.P.D. Coreene, Ngu­yen Dang Hanh, ambasadorul R.D. Vietnam, Damdinnerenghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mongole în Re­publica Socialistă România, șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, alți membri ai corpu­lui diplomatic. La plecare, membrii delegației au fost salutați călduros de numeroși cetățeni ai Capitalei. Ei scandau „P.C.R.—, P.C.R.", „Ceaușescu — P.C.R.", „Ceaușescu și poporul“. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au răspuns cor­dial manifestărilor de dragoste și stimă­ urărilor de drum bun adre­sate de oamenii muncii veniți la aeroport. Pionieri și tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi și mongoli au oferit flori secretarului general al partidului, celorlalți conducători de partid și de stat. In aceeași zi, delegația de partid și guvernamentală a Republicii So­cialiste România, condusă de tova­rășul Nicolae Ceaușescu, a făcut o escală la Novosibirsk. Pe aeroportul împodobit cu dra­pele de stat ale Uniunii Sovietice și Republicii Socialiste România, au venit în întîmpinare F.S. Goria­­cev, prim-secretar al Comitetului regional de partid Novosibirsk, îm­preună cu soția, A.T. Zeriev, pre­ședintele Comitetului Executiv al Sovietului regional, împreună cu soția, secretari ai Comitetului re­gional de partid, alți reprezentanți ai organelor de partid și de stat locale. Au fost prezenți, de aseme­nea, Teodor Marinescu, ambasado­rul Republicii Socialiste România la Moscova, membri ai ambasadei. După un popas la Novosibirsk, delegația română va continua că­lătoria spre­ Pekin (Agerpres) Noua țesătorie de la Uzinele textile Timișoara a fost înzes­trată cu utilaje moderne, de înalt randament industrial. ^KKXX)«X)0000000<XXXXXX^ URCUȘUL <. S-au hotărît să revadă cabana O O aceea izolată, unde fuseseră doar § $ o singură dată, in urmă cu vreo O O zece ani. Jos, la cîmpie, păm­în­ 0 O­tul era uscat și adia un vint de X $ primăvară, dar, cînd au ajuns 0 O în orășelul acela montan, văzu- 9 9 ră că fulgurește. Pînă sus erau ^ $ cițiva kilometri buni, așa că o 0 O porniră voinicește pe cărări a­ V a­coperite de nea. O luară apoi pe £ 0 o potecă îngustă, prin pădure. 0 p Urcau intr-una și drumul de pe- V O­nea din ce in ce mai anevoios. X O Era o liniște de început de lu­­­­me, doar pașii lor afundindu-se ^ X în covorul gros se izbeau in răs­ ^ O timpuri de crengi bătrâne și con­ O O torsionate. Copacii se înălțau V 9 albi și nemișcați sub mantia grea X O­X­O .. 9­6­9 o ■ [UNK] [UNK] wNMkWMl o o­­c­ e­a zăpezii și cei doi constatară la­­ un moment dat că drumurile se­­ bifurcă și că nici un indicator nu­­ le­ arată încotro s-o apuce. Au­­ pornit-o atunci, la voia intîm­­­­plării, pe o cărăruie abruptă. ^ <> Crengile le șfichiuiau fața și pi­­­­­­cioarele și ei alunecau intr-una. A X lovindu-se de trunchiurile arbo­­r­u­rilor. X Femeia osteni și de-abia mai o putea merge, dar nu se plinse. O iar bărbatul, cuprins de ingri- X jorare, o tot zorea O depăși bi- <s­i­nișor, iar cînd privi în urmă, își O 9 dete seama și se întoarse. De- X Și tandru, îmbrăți-o veni duios­o­sind-o. <l își aminti brusc, acolo in inir- 3 locul pădurii, de drumurile im­ 0­pînzite cu meandre ale vieții­­ lor, pe care le-au străbătut tot­­ așa, singuri, înaintau, apoi obo­­­­seau, se poticneau și cădeau, își­­ ofereau însă brațul și-o porneau , iarăși, întocmai ca acum, într-un c­urcuș greu, neîntrerupt și parcă O fără de sfîrșit. X Timpul părea că s-a oprit în­­ loc, dar ei mergeau înainte, ți­­­­nîndu-se de mină în intuneci­­­­mea pădurii de brad, fără să­­ știe ce-i așteaptă la capătul po­tecii șerpuitoare. Deodată, însă, X cînd aproape își pierduseră ori­­c­e ce speranță, în față se ivn calca- 9 O­na, cu geamurile luminate și fu­­£­iorul de lum inălțîndu-se spre O cer . .. X valentina dima a Un însemnat succes al constructorilor de căi ferate La 31 mai a.c., muncitorii și tehnicienii întreprinderii de construcții căi ferate Timișoara au repurtat un însemnat suc­ces , în cadrul lucrărilor de e­­lectrificare a liniei Reșița — Caransebeș au terminat cu un a­­vans de 5 luni, sistematizarea stațiilor Cornuțel,Banat, Eze­­riș și Reșița, creînd posibilita­tea accelerării restului lucrări­lor. Aprovizionarea ritmică a șantierelor cu materiale, o strîn­­să colaborare, între constructori și lucrătorii din exploatare, în­tocmirea unor grafice raționale, au permis ca lucrările să se e­­xecute fără întrerupere. Ingine­rul șef R. Trică, Mistor și H. Cristea, inginerii C, maistrul M. Poster, șeful de brigadă Stan Ciupitu sunt câțiva din cei evi­dențiați în muncă. ___________ 1 in pag. a SPORT Comentarii și știri de la princi­palele competiții sportive de duminică D­uminică, in orașul de pe Timiș, a avut loc fes­tivit­at­e­a inagurării „Săptămînii culturale“, manifestare aflată la cea de-a doua ediție a sa. Luînd cuvîntul, președintele Comitetului munci­­pal pentru cultură și artă, prof. Gheorghe Luchescu, a făcut o suc­cintă trecere în revistă a realiză­rilor obținute­ în ultima peroadă în domeniul activităților cultu­ral-educative și artistice de m­asă în acest centru de veche tradiție culturală românească. In conti­nuare, primarul municipiului, to­varășul Pavel Fișteag, a arătat că „Săptămâna culturală lugojeană“ încearcă să înmănuncheze o largă gamă de manifestări culturale și artistice. în numele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, al Comitetului județean pentru cultură și artă, a luat Cu­vîntul con­f. univ. dr. Traian Bu­tterea. Un public numeros a urmărit apoi concertul coral festiv susți­nut de formațiile lugojene cu par- Săptămâna culturală lugojeană ticiparea corului „Franz Schu­bert“ al Casei de cultură din Ti­mișoara. La spectacol a asistat și o delegație alcătuită din membri ai Asociației corale „Liederkranz“ din Spaiinngen (R. F. a Germa­niei), venită să perfecteze condi­țiile schimbului cultural cu for­mația corală lugojeană. Concertul a reușit să creeze un moment artistic unanim apreciat de iubitorii muzicii corale aflat în număr mare în sală. Păcat însă că nu au reușit să satisfacă pu­blicul în aceeași măsură, și man­i­­festările de după-amiază. Din pricina unor deficiențe de ordin tehnic, spectacolul a trebuit să fie reprogramate pentru o altă zi. Nădăjduim însă că organizatorii „Săptămînii culturale lugojene“ vor trece acest impas de început și vor da acțiunii în continuare, o ținută sărbătorească, așa cum aceasta a fost concepută inițial. Ieri a avut loc vernisajul ex­poziției „Cartea social-politică“ și întâlnirea cititorilor cu redac­tori ai Editurii politice din București. Seara, sala Teatrului popular a găzduit o paradă model organizată de cooperativa a meșteșugărească „Munca“ și un spectacol susținut de formațiile artistice ale comitetelor sindica­telor, cooperației meșteșugărești și ale Clubului tineretului. Astăzi, la librăria „Ion Vidu“ are loc — la ora 17 — întîlnirea scriitoarei Anișoara Odeanu cu publicul cititor. La Clubul tinere­tului, va fi organizat un simpo­zion cu participarea criticilor de artă Radu Ionescu și Barbu Bre­­zeanu din București, pe tema Omul contemporan și artele plastice“. La o seară literară par­ticipă scriitori din Timișoara și membrii cenaclului „Ion Po­­povici-Bănățeanul“. După cum se știe, zilele acestea au avut loc ședințe ale consiliilor intercooperatiste și adunări genera­le ale mebrilor cooperatori in cad­rul cărora s-a dezbătut recenta Ho­­tărîre a Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român privind unele măsuri de îmbunătățire a condiți­­ilor de viață ale membrilor coope­rativelor agricole și Legea cu pri­vire la organizarea și dezvoltarea ac­tivităților industria­le de prelucrare a produselor agricole, construcții și pres­tări de servicii. Peste tot, uni cooperatori țăra­ni­­au exprimat, și cu această ocazie, sen­timentele de recu­noștință pentru gri­ja permanentă pe care partidul statal o acordă dez­­­­voltării și moderni­zării ridicării agriculturii, bunăstării lor. Angajîndu-se să răspundă cum se cuvine acestor măsuri, membrii cooperatori își in­tensifică eforturile pentru a spori producția, se străduiesc să descope­re și să valorifice noi rezerve de creștere a rodniciei holdelor. Adunările generale ale membri­lor cooperativelor agricole care al­cătuiesc consiliul nostru interco­operatist au stabilit, după cum eu și firesc, o seamă de măsuri Care să ducă la folosirea mai completă în tot timpul anului, a forței de muncă, la valorificarea resursele locale de materii prime și materia­le în vederea dezvoltării activită­ților industriale și prestărilor servicii. S-au stabilit măsuri con­­t­crete pentru dezvoltarea activități in fiecare unitate, acestei pre­‹‹ЕЕЯ 0<><XX><>Ρ>0¹><><^^ cum și pentru extinderea lor în vi­itor, generalizîndu-se in această di­recție experiența bună existentă. Unitatea noastră, din Ghiroda, urmărind îndeaproape antrenarea membrilor cooperatori și în munci neagricole, pe timpul cînd activi­tatea în cîmp încetează, și-a dez­voltat o serie de activități. In pre­zent ea dispune de ateliere de tîm­­plărie, fierărie, de un atelier meca­nic, de un altul pentru bobinat mo­toare electrice, de secții de reparat cîntare, de exploatare și valorifica­re a materialului lemnos și de un atelier de confecționat coșuri. Din activitatea acestora a obținut în anul 1970 un venit net de peste 1,5 milioane lei. Dezvoltînd aceste­ activități am stabilit ca pentru a­­nul în curs venitul pe care trebui­e să-l obținem să întreacă 2,5­ mi­­ioane lei. Sporirea veniturilor din activită­­ile industriale și prestările de servicii la cooperativa din Ghird­­la Se va realiza în principal prin nființarea de noi ateliere și extin­­derea celor existente. Astfel, ne-am propus să înființăm o ba­lastieră și o vărărie , să organizăm o echipă de construcții care să de­servească atit cooperativa noastră cit și pe cele din cadrul consiliu­lui intercooperatist și să lucreze și la populație. De asemenea, prin co­operare cu cooperativa de consum vom înființa o secție anexă privind excavarea și valorificarea nisipului din canalul Bega. O dezvoltare mare o va lua și sectorul floricol. Dacă anul trecut am obținut din cultura trandafirului 43.000 lei, anul acesta pe lângă trandafiri am culti­vat și garoafe cu scopul de a dubla acest venit. Și în cadrul altor cooperative a­­gricole de producție asociate la consiliul nostru intercooperatist funcționează în prezent diferite ac­tivități anexe. Ne-am propus să studiem îndeaproape felul lor de organizare, posibilitățile de îmbu­nătățire a muncii acestora și de extindere a activității viitoare Desfășurîndu-și activitatea pe raza municipiului Timișoara, unitățile noastre trebuie să răspundă, în primul rînd cerințelor, populației orașului. Astfel, am hotărit ca să construim o seră pe o suprafață de un hectar pentru cultura florilor, mai ales că nevoia acestora este simțită în tot cursul anului. In­­trucit se simte nevoia confecționă­rii anumitor articole din piele ne­am propus și înființarea unei sec­ții de prelucrare a pieilor de ovine și caprine și de confecționare unor articole din asemenea mate­­­rie primă, precum și găsirea unei posibilități de desfacere. Planul nostru mai prevede înființarea u­­nei anexe pentru confecționarea de tuburi și stilpi de gard din prefa­bricate din beton, precum și orga­­nizarea altei anexe de confecționare a împletiturilor din sîrmă pentru gard. Pentru îmbunătă­țirea consiliului activității nostru intercooperatist, în general, și pentru a urmări cât mai în­deaproape felul în care își desfășoară activitatea în pro­blemele dezvoltarea privind activi­tăților industriale și prestărilor de servicii ne-am pro­pus să încetățenim metoda întrunirilor a dezbate, in co­lonare pentru mun, și a stabili cele mai adecvate măsuri privind îndeplinirea obiecti­velor propuse. In încheiere, aș, vrea să­ arăt că aplicarea în viață a Legii privind organizarea și dezvoltarea activită­ților industriale de prelucrare a produselor agricole, construcții prestări de servicii va­­ spori simți­și tot veniturile bănești ale membri­lor cooperatori. Numai cooperativa din Ghiroda, de exemplu, prin a­­semenea activități va mări valoa­rea unei norme convenționale cu 10 lei, din cei 28 pe care și i-a pro­pus să-i dea un numerar. ing. VLADIMIR VIDAICU președintele consiliului intercoope­ratist Timișoara O preocupare majoră a consiliului intercooperatist Dezvoltarea activităților indus­triale și prestărilor de servicii încheierea lucrărilor sesiunii Consiliului popular județean începute In după-amiaza zilei de sîmbătă, 29 mai a.c., lucrările ce­lei de-a X-a sesiuni a Consiliului popular al județului Timiș au con­tinuat duminică dimineața. Rapor­tul privind stadiul îndeplinirii, an­gajamentelor luate în Întrecerea dintre județe și măsurile care trebuie luate pentru majorarea a­­cestora — prezentat în planul se­siunii — ca și proiectul Hotăririi nr. 5 au fost dezbătute pe larg in cadrul celor opt comisii perma­nente. Noua metodă de organizare și desfășurare a lucrărilor sesiunii Consiliului popular județean se înscrie ca o dovadă certă a­ preo­cupărilor pentru continua îmbu­nătățire a stilului de muncă, a lărgirii și dezvoltării democrației noastre socialiste. în cuvîntul lor, numeroși deputați și-au exprimat aprecierea față de noul sistem de lucru — dezbaterile pe comisii — care crează posibilitatea ca tot mai mulți să-și exprime opiniile, să facă propuneri pentru îmbună­tățirea muncii în diverse domenii de activitate. Participarea la discuții a unui număr de 116­ deputați și invitați a permis acestora să facă 251 de propuneri menite, să contribuie di­rect la înfăptuirea angajamentelor asumate în întrecerea dintre jude­țele țării. Propunerile făcute în cadrul dezbaterilor din comisii pri­vesc inițierea unor noi măsuri pentru îmbunătățirea activității Consiliului popular județean, întă­rirea legăturii acestuia cu masele largi de cetățeni. Numeroase pro­puneri se referă la dezvoltarea, în continuare, a activității din unitățile subordonate economice Consi­liului­ popular județean, la ridica­rea eficienței economice în dome­niile industriei locale, a gospodă­riei comunale, construcții, agri­cultură etc. Vorbitorii și-au expri­mat convingerea că, răspunzind cu însuflețire Chemării Consiliului Național al Frontului Unității Lo­caliste masele de cetățeni vor fi mobilizate mai larg la acțiunile in­­treprinse, pentru ca angajamentele sporite pe care județul Timiș și le-a asumat în întrecere să fie înfăptuite și depășite. Răspunzind Chemării Consiliului Național Frontului Unității Socialiste, depu­al­tații și-au exprimat hotărirea de a acționa, în viitor, cu mai multă inițiativă pentru valorificarea su­perioara a resurselor locale, în ve­derea sporirii și diversificării pro­ducției bunurilor de consum, pen­tru o cea mai bună aprovizionare a populației de­ la orașe și sate, pen­tru extinderea și îmbunătățirea prestărilor de servicii, a activități­lor edilitare și de gospodărire co­munală. Lucrările sesiunii, prezidate de tovarășul Vasile Daju, prim vice­președinte al Consiliului popular județean, au fost reluate apoi în plen. Deputatul Dumitru Terfăloagă a prezentat referatul comisiilor per­manente și a propus, spre avizare, propunerile făcute de deputați in cadrul­­ dezbaterilor pe comisii. După avizarea favorabilă a proiec­tului de către comisiile permanente, sesiunea a adoptat, pe articole, Ho­­tărîrea nr. 6 privind stabilirea mă­surilor pentru realizarea mentelor luate in întrecerea angaja­pa­triotică și majorarea acestora. (Textul acestei hotărîri îl publicăm în pagina a II-a a ziarului), în încheierea dezbaterilor la primul punct al ordinei de zi a luat cuvîntul tovarășul Vasile Daju. Referindu-se la modul în care s-a desfășurat întrecerea patriotică prima sa etapă, vorbitorul a apre­în­ciat că toate consiliile populare municipale, orășenești și comunale, avînd permanenta îndrumare a or­ganelor și organizațiilor de partid, au reușit să obțină rezultate bune. îndeplinirea angajamentelor in pro­(Continuare în pag. a II-a) DE ZIUA COPILULUI Sărbătorirea Zilei Internaționale a copilului a intrat în rîndul sărbăto­rilor tradiționale ale poporului nos­tru. Ea prilejuiește exprimarea pre­țuirii și afecțiunii noastre plenare față de copii — mlădițe ale omeni­rii, minunate flori ale pămîntului. In România socialistă mama și co­pilul se bucură de condiții dintre cele mai bune, ca o expresie fidelă a gri­jii partidului și statului pentru creș­terea și formarea tinerei generații. An de an se alocă sume tot mai mari pentru construcțiile de locuințe, pen­tru maternități, case de naștere, gră­dinițe, crețe, școli, alocații pentru copii etc. Subliniind astfel de reali­tăți nu putem să nu ne reamintim de ceea ce a fost. O imagine a trecu­tului o găsim în aprecierea profeso­rului Victor Babeș care spunea : „Dacă la noi copii mor cu sutele și cu miile, în primul an al vieții, se datorește lipsei de cunoștințe și de îngrijire a copiilor mici, aceștia tre­buie să se mulțumească cu faptele unor mame slăbite, bolnave, rău hrănite. Copii sînt duși la cîmp rămîn expuși soarelui ore întregi, să­și­ră îngrijire. Apoi Capătă indigestie, dezinterie și se prăpădesc“. Ne întoarcem cu gîndul la ceea ce a fost nu pentru a întuneca zilele noastre senine, ci pentru a cunoaște toți­ că n-a fost întotdeauna așa, că prezentul socialist s-a cîștigat prin lupte și jertfe, și că trebuie prețuit la adevărata sa valoare. Este absolut necesar să afirmăm o dată, și încă o dată, recunoștința fierbinte a mame­lor, a copiilor, a tuturor celor ce muncesc față de Partidul Comunist Român, față de conducerea sa înțe­leaptă, in frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru grija statornică dovedită asigurării unor­ condiții cit mai bune de viață întregului popor. Continua ridicare a nivelului ma­terial și cultural al oamenilor muncii de la orașe și sate s-a caracterizat și în numărul mereu sporit al unităților sanitare, destinate ocrotirii mamei și copilului. In județul Timiș, de pildă, funcționează în prezent 33 de mater­nități și case de naștere cu peste S00 de paturi, 43 de creșe, 214 grădinițe cu orar normal și sezoniere cu peste 14.000 de copii. Numai în Timișoara există 24 creșe de cartier și de între­prindere, cu 1.439 locuri, față de 9 creșe care existau în inter­aga țară în anul 1938. Paralel a sporit numărul medicilor și cadrelor medii sanitare care veghează la sănătatea celor mici, ca și a adulților. Este bine de știut că în anul 1970 s-au cheltuit din bu­getul statului peste 13 milioane lei pentru concedii de maternitate și peste 40 milioane lei pentru medica­mente care se acordă gratuit. De o apreciere deosebită s-au bucurat în rîndurile întregului popor, recentele măsuri adoptate de Comi­tetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la acordarea concediului de maternitate, alocații pentru copii, medicamente gratuite pentru membrii cooperativelor agricole de producție. Ele au venit ca o materializare a înaltei echități sociale care caracteri­zează orînduirea noastră, ca o pre­țuire în plus a omului, constructor al bunurilor noastre materiale și spiri­tuale. Dovadă a interesului și satis­facției produse in rîndul lucrătorilor de pe ogoare de aceste măsuri stau participarea efectivă a acestora la muncă, rezultatele bune care se ob­țin în actuala campanie agricolă. Atit pe plan central cit și pe plan local există preocupări majore pen­tru satisfacerea cerințelor celor mici. Industria noastră socialistă reali­zează o seamă de bunuri pentru feri­cirea lor. Incepînd cu obiectele de îmbrăcăminte, încălțăminte, servi­ciile unităților de croitorie și sfîrșind cu sorturile noi pentru alimentația sugarului, varietatea dulciurilor, a jucăriilor, toate sunt rodul unor cău­tări colective, permanente pentru fe­ricirea copiilor. La fabrica „1 Iunie“ Timișoara, de pildă, se realizează anual o producție de tricotaje pentru copii in valoare de peste 180 milioa­ne lei. In alte unități economice din județ se realizează încălțăminte, ju­cării, rechizite și manuale școlare care însumează alte zeci și sute de milioane de lei. Sub influența politicii științifice (Continuare în pag. a II-a) Maria Bradea, președinta Comitetului județean Timiș al femeilor i

Next