Drapelul Roşu, iunie 1971 (Anul 27, nr. 8204-8229)

1971-06-10 / nr. 8212

T­radiționala sesiune de examene a aruncat pes­te centrul nostru uni­versitar fierbere și e­­moții, elanul trecerii ultimului prag în dru­mul spre un nou an, spre o nouă treaptă. Mai mult ca privind stu­diul individual, sîrguința și con­­știnciozitatea, tn fond înțelegerea sarcinilor ce revin tineretului uni­versitar își spun din plin cuvîn­­tul. Notele obținute la confruntarea cu ■ [UNK]diimbi examinatorii nu sînt decit niște în­semne ale promp­titudinii și compe­tenței cu care vi­­it­o­r­i­i răspund specialiști cerințelor pe care le ridică in fața lor societatea noastră socialistă. Dar pentru că ziua de mîine se pregă­tește astăzi, pentru wmmmammum că inginerul, medi­cul, profesorul, cer­cetătorul se „ro­tunjesc“ In acești ani, ne propunem un succint colocviu, cu cîțiva stu­denți de la institutele de învăță­­mînt superior din Timișoara, des­pre valoarea timpului de studiu. — Studiul individual este ele­mentul cel mai important din via­ța noastră, ne-a spus Florica Arde­lean, din anul IV al Facultății de fizică. Părerea mea este că el are un plus de valoare în strictă legă­tură cu materiile de specialitate și mai ales cu acelea de care ne vom izbi în viață. Continua dezvoltare a societății noastre pretinde spe­cialistului împrospătarea neîntre­ruptă a cunoștințelor, acumularea noilor descoperiri ale științei și tehnicii. Numai în acest fel el nu va fi depășit de viață. La faculta­tea noastră s-a introdus nu demult sistemul verificării la seminarii prin punctaj. E un lucru foarte bun pentru că-i obligă pe parcurgă zilnic materia, studenți să­­i totuși el are suficiente carențe. Cea mai importantă mi se pare aceea că nu toți membrii unei grupe, de pil­dă, pot răspunde într-o oră de se­minar. In ultima lună am dat o serie de lucrări de control ceea ce ne-a impus o dată mai mult o pre­gătire ritmică. Amintesc toate as­tea fiindcă sînt de părere că puți­nă constrîngere din partea decana­telor nu ne strică. Accentuînd importanța pe care o are timpul de studiu in pregăti­rea viitorului specialist Karol Ber­ta, din anul II al aceleași facultăți, afirma că învățarea ritmică îngă­duie studentului să citească și o bibliografie suplimentară. Pregăti­rea sistematică formează, după o­­pinia sa, rezistența la lucru, ajută la formarea unei discipline proprii. Ceea ce se învață In general In se­siune se uită foarte repede pe cînd acumularea treptată, zilnică, dă roade trainice. — Timpul de studiu este extrem de prețios pentru toți tinerii din fa­cultăți, în primul rînd pentru pre­gătirea specialiștilor și apoi a cul­turii generale, ne-a declarat Con­stantin Cărbunaru, din anul III al Facultății de electrotehnică. Cred că orice minut pierdut poate să aibe consecințe nefaste. Pentru a ajunge un Inginer bine pregătit trebuie să muncești mult, să aduni asemeni unei albine, din cursuri, din reviste, maximum de cunoș­tințe. Știu că în general studenții sunt de acord cu oportunitatea pre­gătirii continue, dar mulți dintre ei amină studiul pentru sesiune. Venit la facultate, în primul se­mestru, abia reușești să te acomo­dezi la noul stil de muncă. Pe ne­simțite încep lucrările de proiecte, care necesită o mare parte de timp. Te trezești în sesiune și-ți dai seama că n-ai parcurs materia. Abia la momentul acela începi să te agiți. Eu am terminat liceul se­ral și a trebuit să fac un efort su­plimentar pentru a-mi completa golurile. De aceea n-am avut timp să mă gindesc la acomodare. Des­pre verificarea prin punctaj, do­resc să spun și eu că ne obligă să învățăm zilnic ; fără un număr li­mită de puncte obținut la seminar nu te poți prezentă la Cred însă că nu e bine ca examen, acest punctaj să aibe o pondere prea mare în obținerea calificativului. La urma­ urmei răspunsul la exa­men este sau trebuie să fie pro­bant pentru munca depusă, pentru cunoștințele pe care le ai. De aceeași părere a fost și­ cole­gul său Ion Vădan, din anul XV, care arăta că timpul de studiu este mijlocul cel mai important prin care se formează adevărata perso­nalitate a specialistului. Viața u­­nor iluștri reprezentanți ai științei și culturii românești dovedește că numai printr-o muncă intensă, con­știentă, dincolo de orice constrîn­­geri, poți deveni ceea ce-ți propui. — In facultate, a adăugat inter­locutorul nostru, nu se face totul ca să se educe studenții in spiri­tul acumulării sistematice, con­știente. De asemenea, nu sunt de acord cu metoda de a se „umfla“ unele cursuri cu materiale fără va­loare metodologică, reprezentînd doar scheme sau grafice, care In actualul ritm al dezvoltării tehnice și-au pierdut de mult valabilitatea. Arătînd că specificul facultății sale impune, mai ales pentru anii mari, un studiu zilnic, Doru Cris­­tea, din anul VI al Facultății de medicină generală, accentua valoa­rea deosebită a două elemente e­sențiale viitorului medic: cunoș­tințe generale și practice. — Un medic nu termină nicio­dată perioada de studiu, ne-a spus dînsul. Majoritatea tindem spre o specializare. Dar chiar și cei care vor râmâne într-o circumscripție rurală vor trebui să urmărească noile probleme de specialitate, fie gata In orice moment să rezol­vă de cazurile ce se vor ivi. Pentru primii ani de stu­­denție sunt desigur alte condiții. Cum însă în această pe­rioadă se face așa­­zisul triaj, stu­­­denții nu se pot eschiva prea mult de la obligațiile pe care le au. La discuția noas­tră a participat și studenta L­i­v­i­a Ilieș, din anul I pediatrie. La nu­mai un semestru mmmmmmmmm de la admitere ea nu beneficiază de o prea mare expe­riență in ceea ce privește stilul universitar de muncă. — Este curios cum unii dintre colegii mei abia veniți din liceu au și deprins obiceiul „acumulării" în sesiune, ne-a spus dînsa. Mi-ar fi greu să dau o explicație acestei contaminări. Poate de vină e mi­rajul noului mod de viață, poate acei colegi mai mari care nu scapă prilejul să-i inițieze pe „balici“ în această nefericită modalitate de-a trece prin facultate ca peștele prin apă. Bineînțeles, pînă la Urmă toți trebuie să înțeleagă că numai ci­tind zi de zi poți realiza ceva. Am întrerupt aici șirul discuți­ilor. Am dori să adăugăm cîteva detalii absolut necesare : Florica Ardelean, nota 8 la examenul de fizică cuantică, Karol Berza, 10 la chimie analitică, Constantin Căr­bunaru, 9 la fizică, Ion Vădan, teză foarte bună la examenul scris la centrale tehnice și hidroelectrice, Doru Cristea, 10, Livia Ilieș 9 ... Sunt calificative obținute de Inter­locutorii noștri la ultimele exame­ne, dar și argumente de netăgăduit In sprijinul afirmațiilor acestor ti­neri care au subliniat importanța pe care o are timpul de studiu în formarea personalității viitorului specialist. I. MARIN ALMAJAN TIMPUL DE STUDIU, SUPERLATIV VALORIC Timișoara universitară Mecanizatorii din județ și-au îndeplinit planul semestrial Cele 34 S.M.A. din cadrul în­treprinderii pentru mecanizarea agriculturii, de pe lingă Direc­ția generală agricolă județeană, aveau prevăzut, pentru întîia jumătate a acestui an, efectua­rea unui volum de lucrări, prin care să realizeze un plan de ve­nituri de 69 milioane lei, portanta sarcină economică Im­a fost îndeplinită însă pînă la 3 iunie. Deci, cu aproape o lună mai devreme decit termenul sta­bilit. Dintre stațiunile care încă la sfîrșitul lunii mai înregistrau depășiri de venituri menționăm pe cele din Găvojdia — cu rea­lizări de 121 la sută, față de planul semestrial: Gottlob — 108 la sută, Fibiș — 107 la sută, Ti­mișoara — 103 la sută, Sînnico­­laul Mare — 102 la sută etc. Sub îndrumarea permanentă a organelor și organizațiilor de partid, mecanizatorii din județ răspund cu însuflețire, în aces­te zile, Chemării Național al Frontului Consiliului Unității Socialiste, înzecindu-și la maxi­mum eforturile pentru a face față, cum se cuvine, sarcinilor importante ce le revin în apro­piata campanie agricolă de vară A apărut „Tînărul leninist" nr. 3 Aflîndu-se la al cincilea său număr de apariție In noua edi­ție, revista Tînărul leninist publicație de cultură social-po­­litică pentru tineret a C.C. al U.T.C., aduce în coloanele sale o seamă de articole care tratea­ză teme din cele mai diverse sectoare de activitate în ca­re ti­neretul este o prezență vie. He­­țin, astfel, atenția articolele in­serate la rubrica „Hotărîrile Congresului al IX-lea al U.T C. în acțiune“ unde C. Sandu sem­nează­­ „Arta conducerii or­ganizațiilor U.T.C.“ — I. Andre­­ița — „Legătura cu organizația, îndatorirea noastră de onoare" — și N. Arsenie — „Consiliul tineretului sătesc a depășit faza organizării“. Interesante, prin problematica și conținutul de idei, se prezintă și articolele de la rubricile „File de istorie politică“, „Filozofie și științe sociale“, „Științele și conduce­rea societății“, „Carnet politic“, „Sociologia tineretului" „Ori­entarea profesională integra­re socială“ precum și opiniile exprimate în cadrul „Dezbate­rile T.L.“. Spații noi la spitalul de copii Recent, medicii primari Iosif N. Hristea, directorul Spitalului uni­ficat de copii din Timișoara, și Alexandru Muțiu, directorul ad­junct, ne-au oferit cîteva amănunte interesante referitoare la dezvolta­rea instituției. Cităm cîteva dintre ele : reamenajarea, la Policlinică, a centrului de colectare a laptelui de mamă și a bucătăriei de lapte, extinderea laboratorului, o nouă cameră de gardă și cabinet de ur­gență care permite o asistență me­dicală permanentă. De asemenea, tot aici s-au amenajat o sală de gimnastică medicală pentru copiii cu sechele, o alta destinată reciclă­rii personalului medical și mediu, un cabinet de consultație pentru studenți. La toate acestea se adau­gă reamenajările și extinderea spa­țiului la aproape toate secțiile spi­talului. In urma noilor transfor­mări se­ vor îmbunătăți simțitor atît asistența sanitară ambulatorie și spitalicească a copiilor, cu­ condițiile de muncă ale personalu­­i­lui medical, mediu și administrativ. P§.§56D6.ȘL69Jr.?D§. JOl, 10 IUNIE 1971 r~I Théátre de la Cité de Vil­­lembane (Franța). 19,30 : „RO­ȘII, ALBI, ALBAȘTRI". CINEM AT( KJR AKF □ ’Modern : PREȚUL PUTE­­RII (8, 14,30, 16,45, 19, 21 ; la gră­dină 21); □ Arta : EU, FRANCISK SCORINA (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21 ; la grădină 21) ; □ Parc , LOS TARANTOS (10, 14, 16, 18, 20 ; la grădină 20,45); □ Studio : NUMAI MORTUL VA RĂSPUNDE (11, 15, 17, 19, 21) ; □ Melodia : VÎNATORUL DE CĂPRIOARE (9, 11, 15, 17, 19, 21 ; la grădină 21) ; r~i Victoria : GOOL (10) și VA­RA DE ALTADATA (16, 18,15, 20,30); □ Muncitoresc — Fratelia : PATRICIA ȘI MUZICA (15, 17, 19) ;­­~i SteAua roșie — Mehala : PETRECEREA (15, 17, 19); 1~i MUncitoresc — Freidorf : HIBERNATUL (17, 19). LUGOJ □ 23 August : PRINTRE CO­LINELE VERZI; □ Victoria : TRIMIS EXTRA­ORDINAR. BUZIAS r~1 DInamo : RĂUTĂCIOSUL ADOLESCENT ȘI TRANDAFIRI ROȘII PENTRU ANGELICA. SÎNNICOLAUL MARE I—I­Arta : DARCLEE ȘI LOS TARANTOS. SIMBOLIA □ FlAcăra : HAIDUCII LUI ȘAPTECAI. DETA □ Parc : ULTIMUL MOHI­CAN. cronica filmului UN CVASI WESTERN POLITIC Cadrul acestei producții a studiou­rilor italiene, în cea mai mare parte chiar recuzita sa : obișnuitele orașe din sud, cavalcade, pistolari, bande de răufăcători, sunt specifice wester­nurilor. Nu lipsește nici Giuliano Gemma, fantasticul cow-boy din seria dolarilor, Adio Gringo etc. cu pi­ruetele sale în fața pistoalelor, cu nă­­praznice partide de box, din care eroul scapă întotdeauna cu fața cu­rată. Chiar dacă ar fi să judecăm filmul numai din acest punct de ve­dere ar trebui să-i recunoaștem oare­­cari merite. Dar „Prețul puterii“ depășește ca­drul îngust al unui­­ western, regizorul Tonino Valerii propunîndu-și printr-o parabolă foarte străvezie să facă niște trimiteri la evenimente ale că­ror ecouri mai stăruie înnegurat în mintea opiniei publice mondiale : uci­derea la Dallas a lui John F. Ken­nedy. Acțiunea acestui film este pla­sată în anul 1881, într-o perioadă încă tulbure din viața Statelor Uni­te ale Americii, cînd urmările răz­boiului de secesiune sunt încă necla­re, dușmănia dintre Nord și Sud mai e­re încă. Președintele S.U.A., pro­st Abraham Lincoln (în film nu este numit, de altfel în întregime pe­licula păstrează un aer de incertitu­dine, tocmai pentru a facilita trimi­terea în actualitate) este decis să in­staureze un climat de pace și ordine, să-i împace pe partizanii celor două tabere. Deși avertizat că în Texas se pregătește un complot împotriva sa (vă reamintiți amănuntul acesta în legătură cu uciderea lui Kennedy) Lincoln își păstrează hotărîrea de a împărtăși personal cetățenilor acestui stat ideile sale. Mașina infernală a atentatului­­ de care nu sunt străini bancherul Pinkerton, șeriful Jeffer­son, însuși guvernatorul statului, își derulează implacabil mecanismul, în pofida încercărilor unor adepți ai noii politici de a-l împiedica. Punctul culminant, și una din scenele forte ale filmului, îl constituie momentul în care președintele, în timp ce se în­drepta cu trăsura spre reședința gu­vernatorului este ucis cu două gloanțe trase în cap și gît de către agresorii ascunși pe o pasarelă. Din acest punct filmul se bifurcă... pe de o parte vom urmări torturile la care este supus negrul Donovan, prezentat de autoritățile texane drept ucigașul președintelui, iar pe de altă parte isprăvile lui Bill Wilier (Giu­liano Gemma) pentru pedepsirea a­­s­asinilor președintelui și ai propriului său părinte. Intr-un cuvînt, realiza­torii acestui film au încercat să pre­zinte o soluție: să descifreze misterul care acoperă încă moartea lui Ken­nedy, opunînd argumente total dife­rite celor prezentate de comisia War­ren. Cu adevărat impresionant mi pare în această parte jocul convingă­te­tor, încărcat de valențe artistice al lui Van Johnson în rolul lui Dono­van. Cred că „Prețul puterii’’ ar fi întrunit sufragiile publicului dacă n-ar fi marșat în așa măsură pe spec­taculos, pe acele scene șablon cu care producătorii italieni de westernuri ne-au asfixiat în ultimii ani. Așa cum se prezintă acest film spectato­rilor timișoreni nu depășește decât cu foarte puțin media peliculelor pe care mulți dintre noi au renunțat să le mai urmărească. I. MARIN ALMAJAN Secvență din filmul „Prețul puterii“, care rulează la cinematograful „Modern“. TELEVIZIUNE 17,30 Deschiderea emisiunii. E­­misiune în limba maghiară. 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 Timp și anotimp în agricultură. 19,15 Pu­blicitate. 19,20 1001 de seri — e­­misiune pentru cei mici.19,30 Te­lejurnalul de seară. Sport. 20,05 15 minute despre sănătate. Copi­lul în primii ani de viață. 20,20 Aveți cuvîntul . Dezbatere bina­ră organizată de Redacția pen­tru tineret. „Locul și rolul tine­retului in procesul dezvoltării societății contemporane". Antologia umorului. 21,35 21,05 Ca­dran internațional.. Comentarii, documentare, reportaje din ac­tualitatea internațională. 22,20 Interpretul săptămânii : Petrescu. 22,45 Telejurnalul Gică de noapte. (Urmare din pag. 1) de încadrare și promovare in muncă. Dispozițiile generale cuprind drepturile și îndatoririle oameni­lor muncii încadrați in unitățile socialiste de stat. Capitolele II, III și IV conțin norme cu­­ privire la modul de încadrare și promovare în muncă a personalului în unită­țile socialiste de stat, condițiile de studii și vechime pentru încadra­rea și promovarea în muncă a per­sonalului din unitățile economice, din unitățile administrației de stat și instituțiile social-culturale. Con­cluziile care se pot desprinde din examinarea prevederilor proiectu­lui Legii sunt desigur mult mai bogate decit le-am putea înfățișa în considerațiile, limitele, mai sus expuse. Este în esență, o regle­mentare superioară la nivelul ce­rințelor actuale ale economiei noastre socialiste In plin avânt con­structiv care subliniază necesita­tea ca promovarea în muncă să se facă din rândul acelor cadre care să întrunească trăsături esențiale despre care s-a vorbit. ALEXANDRU PALOCI, mecanic lăcătuș, la uzina „Electromotor" Timișoara : — Tovarășul jurist a făcut refe­riri succinte asupra unor probleme care ne privesc in mod direct. Eu aș dori să mă refer doar la una dintre ele și anume la obligațiile care ne revin ca persoane încadra­te in muncă în unitățile socialiste de stat. Ele pot fi studiate cu aten­ție în chiar textul proiectului așa că nu o să le definesc eu. Ceea ce aș vrea să remarc este altceva : fiecare din obligațiile care ne re­vin — peste puțină vreme avînd caracter de lege — are o impor­tanță covîrșitoare pentru bunul mers al producției. Eu lucrez in a­­ceastă uzină de 30 de ani și, ca să mă refer numai la aliniatul „a“ al articolului 5 m-am convins nu o dată cit de important este ca fie­care salariat să îndeplinească În­tocmai și la timp sarcinile profe­sionale. REDACȚIA . Personalului în­cadrat in muncă in unitățile socialiste de stat îi sunt asigu­rate — printr-o viitoare lege — și noi drepturi. ȘTEFAN BICIUClIANU, maistru brutar la întreprinderea de indus­trie locală „Spicul" Timișoara : — Articolul 4 este foarte cuprin­zător și semnificativ pentru noi. Ca și tovarășul Palocz și eu lucrez în meseria mea de foarte mulți ani. Știu deci cât de important este să lucrezi în meseria pentru care ești calificat. De aceea vă mărturisesc cu toată sinceritatea că consemna­rea prin lege a unui asemenea fapt nu poate fi decit deosebit de im­portantă. REDACȚIA . Subînțelegem că vă referiți la paragraful conform căruia un angajat are dreptul să lucreze la meseria sau pro­fesia sa. DIMITRU TORNEANU, președin­­tele Comitetului sindicatului de la Uzina mecanică : — Eu, în schimb, doresc să mă refer la articolul 16 și anume la acea prevedere, conform căreia, „consultarea colectivelor de muncă se va organiza de către organele sindicale, împreună cu organele de conducere colectivă a unităților respective“. Este pentru prima dată cînd prin lege se prevede ca la promovarea unei persoane într-o funcție de conducere să se ceară părerea colectivului in mijlocul că­ruia aceasta lucrează. Procedîndu­­se în acest mod, toți salariații au posibilitatea de a-și exprima des­chis părerea despre cel propus, despre activitatea lui profesională. E normal ca in acest mod să obți­nă recomandări personale cu cele mai înalte calități profesionale și etice. Prevederea se înscrie ca o nouă măsură pentru lărgirea și a­­dîncirea democrației noastre so­cialiste. MIHAI COȘARU, secretar al Co­mitetului comunal de partid din comuna Victor Vlad Delamarina : — Continuind ideea tovarășului Torneanu aș vrea să subliniez un alt fapt. In textul proiectului de Lege se arată că acesta este supus dezbaterii opiniei publice, oamenii muncii avind astfel posibilitatea să-și spună părerile despre conți­nutul viitoarei legi, să facă propu­neri pentru modificarea sau îmbu­nătățirea unor paragrafe. Este vor­ba de o practică statornicită în ac­tivitatea partidului și statului nos­tru de a se consulta cu masele largi de oameni ai muncii atunci cînd trebuie luate măsuri hotărîtoare pentru destinele națiunii noastre. Ca dovadă că ne putem exprima deschis opiniile este și acest coloc­viu la care am fost invitați. REDACȚIA . De altfel trebuie să-i informăm pe cititorii noș­tri că paginile ziarului „Dra­pelul roșu“ le sînt puse la dis­poziție pentru a comunica o­­piniile privind proiectul acestei legi. LIVVA IORDACHE, șeful servi­ciului de personal și învățămînt, Combinatul textil Lugoj : — E greu să mă refer la atît de multe probleme ; mă gindesc, mai cu seamă, la articolul 17 care va legifera un inedit sistem anual de apreciere. De ce cred eu că aceas­tă prevedere are o semnificație deosebită? In primul rînd pentru că ne creează posibilitatea cunoaș­terii aptitudinilor și a perspective­lor de dezvoltare a omului. Urmă­­rindu-1, an de an, îl vom putea ca­racteriza mai bine, vom ști să-l punem pe omul potrivit la locul potrivit. In acest fel se realizează un mare deziderat i respectarea principiului socialist de repartiție după cantitatea, calitatea și impor­tanța socială a muncii. RADISLAV ERDELEAN, direc­tor al Spitalului de adulți din Sîn­­nicolaul Mare . — Cred că nu în mod întîmplă­­tor Încadrarea „omului potrivit la locul potrivit“ trebuie privită și din punct de vedere al sănătății lui. Zic „nu­ în mod deoarece unul dintre întîmplător“ paragrafele proiectului de Lege se referă toc­mai la acest fapt. După părerea mea și din experiența pe care o am este absolut necesar ca la înca­drarea unei persoane să­­ un temeinic control medical, se facă spe­cialistul fiind acela care să decidă dacă este bună sau nu pentru pos­tul respectiv. Prof. SCUTARU COMANEANU, psiho-sociolog, Combinatul textil nr. 1 Timișoara : — Deși înființată de dată recen­tă, funcția noastră începe să-și do­vedească utilitatea intr-un combi­nat textil de o asemenea amploare. Am realizat pînă acum unele tes­tări mai ales la încadrarea în mun­că a personalului. Iată că noul pro­iect de Lege vine să precizeze exact : atît la încadrare cit și la promovare pot fi folosite unele teste privind însușirile native ca inteligența, atenția, percepția, me­moria, reflexele. Este un pas înain­te făcut înspre o judicioasă repar­tizare pe locuri de muncă, ținînd cont, pe baza unor observații știin­țifice, de aptitudinile fiecăruia“. REDACȚIA . Mulțumind partici­panților pentru opiniile enunțate am dori să precizăm că acest co­locviu nu se vrea decât începutul unor viitoare largi dezbateri. Pu­nem coloanele ziarului „Drapelul roșu“ la dispoziția tuturor cititori­lor, care își pot exprima, pe aceas­tă cale, opiniile în legătură cu pro­iectul de Lege privind încadrarea și promovarea în muncă a persona­lului din unitățile socialiste de stat LEGIFERAREA UNOR CRITERII ȘTIINȚIFICE - DRAPELUL ROȘU-8.212 contraste cotidiene • Cu camionul la parcare Aurel Șandru, conducătorul autobasculantei 31 TM 4721, pro­prietatea Autobazei T.A. Făget a fost întîlnit prin Timișoara, cu mașina lăsată pe un loc de par­care. Din nefericire pentru el, s-a întîlnit cu organele de control I.T.A., care l-au întrebat de unde vine, ce caută prin Timișoara și ce destinație are înscrisă în foaia de parcurs. Pentru abaterea de la traseu, „plimbărețului“ i s-a în­cheiat un proces verbal de amen­dă în valoare de 490 lei din care 100 lei amenda și 390 lei despă­gubiri civile. Aceeași sumă i s-a imputat și șoferului Dumitru Fen­­gea din Sînnicolaul Mare, care a fost găsit staționînd cu mașina în... Cărpiniș. Aviz amatorilor de voiajuri cu mașina întreprin­derii , controlul I.T.A. este vigi­lent ! Vecini buni intr-o după-amiază, acasă la Francisc Szecsi se defectase lam­pa. Pentru a nu rămîne în întune­ric pînă a doua zi, locatarul s-a grăbit să anunțe echipa de servi­ciu de la întreprinderea de rețele electrice. Sîntem doar vecini — s-a gîndit el — și n-am să aștept, desigur, multă vreme. (F. Sz. do­miciliază în piața Romanilor nr. 1, iar sediul I.R.E. Timișoara se află la numărul 11). N-a avut mult de așteptat și la ușă i-au bă­tut electricienii Ioan Mioc și To­­mislav Păpădiei. Ei au constatat că s-au ars siguranțele laterale și după aceea și-au luat ziua bună de la gazdă: „Păi... nu le repa­rați ?!“. „Nu! Noi sîntem numai cu constatarea ; pentru reparații adresați-vă la cooperativa „Viito­rul“. Un telefon la cooperativă a fost însoțit de răspunsul: Vă no­tăm într-un caiet și urmează așteptați pînă vă vine rîndul. Lă­să murit, Francisc Szecsi a solicitat un prieten priceput puțin în mese­rie și treaba a fost gata în cinci minute. După cîteva zile a rămas însă foarte surprins primind în plic un act de constatare împreună cu impunerea la plata sumei de 13 lei, sub amenințarea că altmin­teri după cinci zile i se taie cu­rentul electric. Frumos se mai poartă unii vecini! 30052 nu mai răspunde... De trei săptămîni telefonul 3.00.32 de la cooperativa agricolă de producție din Ghiroda nu mai răspunde la solicitări. A amuțit de-a binelea nu numai receptorul acestei unități economice, subor­donate municipiului Timișoara, ci și serviciul tehnic al telefoanelor care răspunde de înlăturarea ope­rativă a deranjamentelor. „Geaba am tot sesizat, geaba i-am rugat pe cei de la telefoane să verifice aparatul și să-l facă să răspundă la apel că n-am găsit nici înțele­gere, nici bunăvoință. Probabil că așa consideră tovarășii de acolo că trebuie respectate obligațiile con­tractuale, că așa trebuie „muncit“ pentru încasarea abonamentelor telefonice“ — ne spunea inginerul Vladimir Vidaicu, președintele co­operativei. Cinci paznici somnoroși și un infractor O autentică secvență de film polițist: noapte cu beznă, un bi­rou elegant de secretară la un director de mare fabrică, în care, pe lingă mochete, perdele și lam­padare cu gust se află clasicul seif. Cineva pătrunde tipt­l­ tiptil pe ușă, înarmat cu un tîrnăcop. Încearcă, abia simțit, toate serta­rele biroului — se și deschide — nu găsește cheia seifului și, cum­ încearcă să forțeze mecanismul de deschidere al acestuia. Nu reușeș­te. Dezamăgit, face calea întoarsă, tipu­l-tipt­l. Pune în rastelul de pompieri tîrnăcopul și iese can­did pe poartă. In loc de post scriptum, acțiunea e reala, s-a întîmplat în noaptea de 8 spre 9 iunie a.c. Locul „acțiunii“ . Fa­brica de mănuși din Timișoara. In seif se găseau peste 130.000 de lei, în sertarele lăsate vraiște, ac­te importante. Și, culmea , în ime­diata apropiere a infractorului, încă necunoscut, 3 persoane aveau unicul rol de a asigura paza și care dormeau dulce... Rubrică redactată de : GH. NEGRICIOIU, I. SZAT­­ MÁRI, B. BURZ și M. SIRCA

Next