Drapelul Roşu, iunie 1971 (Anul 27, nr. 8204-8229)

1971-06-11 / nr. 8213

0­2­0 BARIERE“ IN CALEA AMPLIFICĂRII EFICIENTEI ECONOMICE ” Industria timișeană a Înregistrat, an de an, rezultate economice tot mai bune. Cu toate acestea, dintr-o analiză întreprinsă recent rezultă că in industria timișeană există încă importante rezerve potențiale ale capacităților de producție afla­te în dotare, concretizate în folo­sirea sub posibilități a timpului de lucru disponibil, în nivelul scăzut — la unele întreprinderi — al coe­ficientului de schimburi, în exis­tența unui volum apreciabil de în­voiri, concedii fără plată și ab­sențe­ nemotivate, în obținerea u­­nor indici de utilizare intensivă sub „cota“ celor proiectați etc. Ce ar însemna mobilizarea — măcar parțială — a acestor resurse insu­ficient valorificate ? Dintr-un cal­cul se desprinde că numai gene­ralizarea schimbului II, ridicarea indicelui de utilizare extensivă a mașinilor-unelte la 800/0 și elimi­narea absențelor nemotivate, la numai patru mari întreprinderi din județ (Uzinele mecanice, E­­lectrobanat, Electromotor și Teh­­nometal), ar conduce la realizarea, în acest an, a unei producții glo­bale suplimentare de circa 90—100 milioane lei. Toate acestea se referă, desigur, la mașinile și utilajele aflate în funcțiune. Alături de acestea se găseau la începutul lunii mai și un număr de 1.893 de mașini, utilaje, aparate, agregate și instalații de lu­cru nefolosite, a căror valoare se cifrează la 39,5 milioane lei, din ca­re 242, însumînd 13,4 milioane lei, provin din import. E mult ? E puțin ? Neintențio­­a­nînd să facem o analiză exhaustivă problemei enunțate, nu vom răspunde — deocamdată — la nici ■una din aceste întrebări. Vom re­leva doar faptul că existența unui anumit număr de mașini, și aparate disponibile pentru utilaje re­distribuite este un lucru normal in condițiile Introducerii vertigi­noase a tehnicii noi ; de asemenea, și existența — de scurtă durată — a celor care urmează a fi casate. Ceea ce ni se pare însă anormal e durata mare de timp care se scurge între înlocuirea sau scoa­terea din parcul activ a mașinilor respective și redistribuirea ori ca­sarea lor. Față de situația de la începutul anului, numărul mașinilor, utila­jelor și aparatelor nefolosite a scă­zut — per sold — cu numai 26, iar a valoarea acestora — tot per sold — crescut cu 4,9 milioane lei. Preocupări bune pentru transfe­rarea utilajelor nefolosite la unități ori pentru casarea lor alte o­­perativă s-au constatat, de pildă, la întreprinderea de construcții și transporturi unde numărul aces­tora a scăzut cu 51, la Fabrica de detergenți — cu 43, la Fabrica de ciorapi — cu 21, la întreprinder­ea de transporturi auto — cu 12, oare­cum și la Întreprinderea de con­strucții — montaj Timișoara, U.F.R.M.A.. Trustul de construcții. Regionala C.F.R., C.E.I.L., Combi- Impuls efectiv valorificării utilajelor inactive natul textil nr. 1 Timișoara­­. In același timp la Ambalajul me­­­­talic, Fabrica de piele și mănuși, „X Iunie“, Fabrica de bere și I.C.R., totalitatea mașinilor și utilajelor nefolosite sunt disponibile pentru redistribuire. Nu înțelegem în schimb pasivitatea comitetelor de direcție de la Bumbacul Timișoara și Fabrica de calapoade Lugoj, care — în timp de 4 luni — nu au reu­șit să întocmească formele legale de casare pentru nici una din ma­șinile, utilajele și aparatele aflate in această situație, și nici față de cele de la Industria laptelui și U­­zina de reparații auto Timișoara, la care mașinile necasate în acest răstimp reprezintă aproape 90% din totalul celor nefolosite. Din păcate, trebuie arătat și fap­tul că, la numeroase întreprinderi, numărul și valoarea mașinilor și utilajelor nefolosite a crescut sim­țitor în primele 4 luni ale anului 1971. Din rîndul acestora fac parte Uzinele mecanice, Tehnometal, U­­zina Azur, Industria linii, Tăbăcă­­ria minerală și T.C.I.F. Timișoara, Mondial și Industria textilă Lugoj, Ceramica și Fabrica de nasturi Jimbolia etc. Numai la aceste 10 întreprinderi, numărul mașinilor Inactive a ajuns la 590 (față de 15R la­ 31.XII.1970), din care cele propuse pentru casare — la 359 (peste 60»/« din total). Evident, nefolosirea marii majo­rități din aceste mașini, utilaje­ și aparate se datorește modernizării și specializării unor procese teh­nologice, uzurii fizice și morale ridicate. Nu lipsesc însă nici situa­țiile cînd diferite mașini au fost achiziționate (unele chiar din im­port) fără un temeinic studiu teh­­nico-economic, devenind... dis­ponibile în scurt timp de la ajun­gerea lor in întreprinderi. Așa <e cazul, de exemplu, cu un electro­car de 5 tone importat in anul 1970 de către Uzinele me­canice, care după numai citeva luni „nu corespunde procesului tehnologic“. In aceeași situație se găsesc și 4 mașini de cusut in­dustriale (noi-nouțe) la Industria textilă Lugoj, tot aici stau nefo­­losite, de la achiziționare, un de­tector de radiații „GAMA“ și un container de sursă activă, procu­rate încă din anul 1964. In sfîrșit, la Trustul de construcții și îmbu­nătățiri funciare există disponibile pentru redistribuire un număr de alte 66 utilaje deoarece „în pro­cesul tehnologic la lucrările de desecări nu sunt indicate“. De ce au mai fost achiziționate ? Moti­vări se vor găsi, dar responsabili — probabil — nu. Forurile tutelare, la rândul lor, dovedesc o slabă preocupare pen­tru a ajuta întreprinderile la ac­țiunea de redistribuire a utilajelor nefolosite sau la casarea lor. Ast­fel, Mondial Lugoj a comunicat Ministerului Industriei Materialelor de Construcții la 5 februarie a.c. lista utilajelor disponibile, dar a­­cestea nu au apărut în catalogul editat de minister decit la 7 martie 1971, iar Fabrica de nasturi Bucu­rești, încunoștințată de la 7 ia­nuarie 1971 de către unitatea sa din Jimbolia că are unele utilaje dispo­nibile pentru redistribuire, nu a dat nici un răspuns. Nefolosibile la întreprinderile care le dețin, multe din aceste ma­șini, utilaje și aparate pot să fie și sunt reactivate la alte unități. Acestea din urmă le depistează, le solicită, obțin acordurile de trans­fer, dar adesea nu le mai ridică. Așa este cazul întreprinderii de in­dustrie locală Rîmnicu-Sărat, căreia i s-a aprobat încă de la 23 martie 1970 transferul unui cuptor rotativ de la U.M.T. și al Fabricii de șuru­buri din Constanța care nu s-a pre­zentat să ia în primire un electro­car, tot de la U.M.T., deși ordinul de transfer datează de la 29 oc­tombrie 1970. Față de această situație, apreciem că atât consiliile de administrație și comitetele de direcție ale com­binatelor și întreprinderilor din ju­dețul nostru, cât și forurile lor tu­telare trebuie să dea dovadă de mai multă inițiativă și interes în acțiunea de reactivare a mașini­lor, utilajelor, aparatelor, agrega­telor și instalațiilor de lucru nefo­losite, să procedeze cu maximă o­­perativitate la redistribuirea sau casarea lor, evitînd astfel plata în continuare a cotelor de amortizare care încarcă inutil costurile de pro­ducție. Aceasta este, de fapt, o sar­cină de cea mai mare importanță rezultată din ultimele documente de partid și de stat, este o îndato­rire înscrisă în Chemarea Consiliu­lui Național al Frontului Unității Socialiste, care trebuie să stea în fața tuturor muncitorilor, tehnicie­nilor, inginerilor și economiștilor. VASILE NINI economist Schimb de experiență Liceul nr. 6 din Timișoara a a fost, recent, gazda unei dele­gații, formate din cadre didac­tice și elevi din Novi Sad ș R S.F. Iugoslavia, sosită în ca­drul unui schimb de experien­ță devenit tradițional la acest liceu. Oaspeții au purtat discu­ții cu cadrele didactice privind procesul de învățămînt și acti­vitatea pionierească din școală. Cu această ocazie, ei au fost primiți și de tovarășul Pavel Bordan, președinte al Consiliu­lui județean al organizației pionierilor. In cinstea de­legației, unitatea de pio­nieri a liceului a organizat acti­vități culturale, „foc de tabără“, o întrecere sportivă, precum și o vizită prin municipiul Timi­șoara și județ, oaspeții avînd posibilitatea să cunoască unele obiective culturale și muzeiști- Sunt încheiate pregătirile?­ ­Urmare din pag. 1) fel, asigurarea sacilor a fost ne­glijată și de către cooperativa ve­cină — Vucova — unde mai tre­buie circa 300 de bucăți. ...Din cele de mai sus se poate vedea limpede că dacă în general utilajul de recoltare este reparat și pus la punct, pentru a putea intra în lanuri dacă s-au întreprins și unele măsuri organizatorice bune, totuși nu putem spune că pregăti­rile au fost încheiate. De aceea, este absolut necesar ca tovarășii din consiliile de­­ conducere, specia­liștii care le deservesc, ca și con­ducerile stațiunilor pentru mecani­zarea agriculturii, trebuie să zo­rească cu asigurarea sacilor, pre­latelor și a celorlalte materiale ne­cesare, precum și cu asigurarea spațiilor de depozitare. El trebuie să facă toate verificările cerute de necesitatea bunei funcționări a combinelor, preselor și celorlalte materiale necesare, precum și cu asigurarea spațiilor de depozitare. Ei trebuie să facă toate verificările cerute de necesitatea bunei func­ționări a combinelor, preselor și celorlalte utilaje.­ Să se verifice în mod special etanșeitatea și regla­rea combinelor pentru a se înde­părta orice risipă. Pentru a suplini nevoia de brațe de muncă și a grăbi ritmul de lu­cru este necesar ca fiecare combi­nă din dotarea stațiunilor de me­canizare să fie prevăzută și cu bun­­căre pentru colectatul boabelor. Experiența acelor unități care și-au asigurat sau sunt pe cale de a-și asigura echipe de cosași pentru recoltatul cerealelor căzute trebuie să fie extinsă în toate cooperativele agricole care se găsesc in situații similare. Tot în acest­­ scop, este ne­cesar ca la combine să se atașeze și ridicători de spice. Zilele care mai sînt pînă la în­ceperea efectivă a secerișului tre­buie să constituie zile de activitate susținută, să se lucreze în așa fel ca atit recoltatul, eliberatul tere­nului cit și aratul și semănatul cul­turilor duble să se desfășoare con­comitent, bine organizat și fără pierderi. TELEVIZIUNE VINERI: 11 IUNIE 14,30 Deschiderea emisiunii : Tenis de cîmp . România—Iu­goslavia. 18,50 Lumea copiilor. 19,10 Tragerea Loto. 19,20­1.001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de sea­ră. Sport. 20,10 Reflector. 20,25 Panoramic științific. 21,25 Film artistic­­ „Oglinda cu două fețe" — o producție a studiourilor franceze. In rolurile principale : Michele Morgan și Bourvil. 22.45 Filmul documentar „Imagini din Londra“. 23.00 Telejurnalul de noapte. PE SCENE ȘI ECRANE VINERI, 11 IUNIE 1971 [—I Opera de stat: VĂDUVĂ VESELA (19,30). CINEMATOGRAFE □ Modern : PREȚUL PUTE­RII (8, 14,30, 16,45, 19, 21); □ Arta : EU, FRANCISK SCORINA (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21 ; PROFESIONIȘTII (la gră­dină, 21): □ Parc , LOS TARANTOS (10, 14, 16, 18, 20 , la grădină 20,45); □ Studio : NUMAI MORTUL VA RĂSPUNDE (11, 15, 17, 19, 21) ; □ Melodia : VÎNATORUL DE CĂPRIOARE (9, 11, 15, 17, 19, 21) ; (la grădină 21) ; I—I Victoria : GOOL (10) și VA­RA DE ALTADATA (16, 18,15, 20,30); I~i Muncitoresc — Fratelia : PATRICIA ȘI MUZICA (15, 17, 19); n Steaua roșie — Mehala : PETRECEREA (15, 17, 19); 1~1 Muncitoresc — Freidorf : [LIBERNATUL (17, 19). LUGOT (~­ 23 August.: PRINTRE CO­LINELE VERZI : □ Victoria : TRIMIS EXTRA­ORDINAR. BUZIAȘ r~1 Dinamo : KREMLINULUI. OROLOGIUL SÎNNICOLAUL MARE­­~1 Arta : DARCLEE Și LOS TARANTOS. JIMBOLIA □ Flacăra : HAIDUCII LUI ȘAPTECAI. DETA □ PArC : ULTIMUL MOHI­CAN. PE BEGA. Un pătrar de veac în slujba agriculturii bănațene (Urmare din pag. I) o Însemnată valoare, care au adus o importantă contribuție la spori­rea producției de pe meleagurile bănățene. Evidențiem, in mod deo­sebit, succesele obținute în amelio­rare, prin crearea de noi soiuri de plante și hibrizi de porumb valo­roși nu numai pentru zona Bana­tului ci și pentru alte regiuni din țară ; au fost create soiurile de grîu Cenad 512, Lovrin 139, Lovrin 231, Lovrin 10, Lovrin 11, Lovrin 12, Lovrin 13, la orzul de toamnă soiul Cenad 345, iar la ovăz soiul Cenad 309, ambele extinse și culti­vate pe întreg cuprinsul țării dato­rită plasticității lor ecologice și a deosebitei capacități de producție. La cultura porumbului în perioa­da 1949—1954, au fost creați hibrizi simpli între soiuri, cu producții su­perioare soiurilor și populațiilor lo­cale. Ulterior, folosindu-se noi me­tode, moderne, în ameliorarea po­rumbului, cu scopul de a se crea hibrizi semitardivi și cu un înalt potențial productiv, s-au obținut hibrizii simpli 400 și 415, precum și hibrizii dubli 452, 454 și Lovrin 1.201. La cultura sfeclei de zahăr, in anul 1954, a fost obținut soiul Lovrin 532, iar ulterior în­ colabo­rare cu Stațiunea Brașov s-au creat soiurile poliploide R. Poli-7 și R. Poli-5. Rezultate bune au fost ob­ținute și în ameliorarea sfeclei fu­rajere, a cînepei, a legumelor și a unor plante furajere. Paralel cu crearea acestor soiuri și hibrizi stațiunea noastră s-a ocu­pat de producerea semințelor de elită și supraelită care au fost li­vrate unităților producătoare de se­mințe și care, în perioada 1962— 1970, a depășit cantitatea de 60.000 tone. De asemenea, in domeniul agrofitotehniei s-au efectuat cerce­tări referitoare la folosirea solului, rotația culturilor, folosirea îngră­șămintelor și a ierbicidelor, stabi­­lindu-se tehnologiile pentru princi­palele culturi agricole. In stațiunea noastră, concomitent, se desfășoară și activitatea de cer­cetare din domeniul protecției plantelor, creșterea animalelor, ba­zei furajere cultivate și naturale, mecanizării, economiei agrare și îmbunătățiri funciare, a căror re­zultate se integrează în sistemul de cercetări complexe menite să contribuie la sporirea producției a­­gricole și creșterea eficienței eco­nomice. Totodată, colectivul de cer­cetători desfășoară o vie activitate de difuzare a celor mai noi cuce­riri ale științei agricole prin organi­zarea de vizite și schimburi de ex­periență, sesiuni de referate și co­municări științifice, publicații in presă, lecții și consultații in co­operativele agricole, la Casa Agro­nomului. Ritmul impetuos al economiei noastre socialiste, sarcinile izvo­­rîte din documentele de partid pun în fața stațiunii noastre rezolvarea celor mai importante și urgente nevoi ale producției și anume : crearea de noi soiuri de plante și hibrizi, stabilirea și perfecționarea tehnologiilor, profilarea și specia­lizarea unităților agricole. De ase­menea, ne preocupă intensificarea legăturilor cu unitățile agricole prin găsirea unor forme cit mai di­recte de verificare in practică a rezultatelor noastre, organizind în acest sens, în numeroase unități, loturi demonstrative și, în ultimul timp, ferme pilot, în strînsă co­laborare cu­ specialiștii din produc­ție, cu conducerea acestor unități cercetătorii noștri urmăresc, in condiții de producție, cele mai va­loroase rezultate din cercetare scurtînd astfel ciclul cercetare­­producție, contribuind la sporirea eficienței economice atit a cerce­tării cit și a producției. In întreaga noastră activitate un sprijin deosebit l-am primit din partea Biroului Comitetului jude­țean de partid, care ne-a îndrumat spre o legătură puternică cu secto­rul de producțe, spre ridicarea efi­cienței activității noastre, spriji­­nindu-ne în popularizarea și intro­ducerea in producție a celor mai valoroase rezultate. Încurajați de bilanțul rodnic al sfertului de veac de activitate, muncitorii, cadrele tehnice și cercetătorii stațiunii, conștienți de importanța sarcinilor izvorîte din programul de dezvol­tare al agriculturii noastre, vor munci cu și mai mult elan pentru înfăptuirea măsurilor adoptate de Congresul al X-lea al partidului, de creare a societății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră­ O nouă linie tehnologică în exploatare . Prin efortul constructorilor de­­ la Trustul de construcții industri­­­­ale Timișoara, conjugat cu cel­­ al echipelor de lăcătuși de la­­ întreprinderea beneficiară, la 1 fabrica Ceramica din Jimbolia , a fost dată în exploatare, cu o. i lună mai devreme, o nouă li­­­­nie tehnologică de cărămizi efi­­­­ciente, cu o capacitate de 1­7.000.000 bucăți pe an. Această­­ realizare va da posibilitate ce­ramiștilor jimbolieni să reali­zeze in plus circa 500.000 cără­mizi eficiente pentru export. In prezent se recepționează și s ^ se fac probele tehnologice la­­ noua uscătorie artificială, pre­­văzută a fi dată în folosință la­­ sfîrșitul lunii curente, care va­­ asigura permanentizarea lucru­­­­lui pe tot timpul anului la uni­­­­tatea „C" a fabricii. 1 «-! ă- } V­REMEA PENTRU 11 IUNIE 1971 : Vre­me instabilă cu cerul variabil. Local vor cădea precipitații sub formă de averse însoțite de ma­nifestări electrice. Vintul va su­fla moderat cu unele intensifi­­cări din sectorul vestic. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse între 11 și 16 grade iar maxi­mele între 22 și 27 grade. PENTRU 12 ȘI 13 IUNIE 1971 : Vreme instabilă cu cerul va­riabil. Vor cădea ploi locale. Vîntul moderat, temperatura staționară. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE : Vreme nestabilă cu cerul variabil favorabil averse­lor de ploaie. Însoțite de mani­festări electrice. Vint moderat cu intensificări temporare. Tem­peratura staționară. In anul 1970 și in primele cinci luni ale anului 1971, rindurile or­ganizației comunale de partid Maș­­loc au crescut cu 33 de membri. Spre deosebire de alte perioade, de data aceasta, majoritatea celor primiți sînt țărani cooperatori, care lucrează zootehnie, nemijlocit la cîmp și nu contribuind zi de zi, mereu mai activ, la obținerea unor producții vegetale și animale su­perioare. Depășind o altă situație care nu era în concordanță cu realitatea, în fiecare organizație, ponderea noilor primiți o dețin fe­meile, pe care le intîlnim in nu­măr mare la cîmp, in zootehnie, în oricare alt sector de activitate. Tot ca un aspect pozitiv, merită remarcat, este și acela care că organizații de bază, care timp de un an și mai bine nu au luat in discuție cereri de primire, așa cum au fost cele din ferma zootehnică a cooperativei agricole din Fibiș, respectiv cea din sectorul vegetal al cooperativei agricole din Alioș, și-au sporit rindurile, numai acest an, cu cite patru membri fie­in care. Cotitura vizibilă de la situația, mai puțin mulțumitoare existentă cu 2-3 ani in urmă, la munca te­meinic organizată, de perspectivă, explică răspunderea și perseverența cu care se lucrează in prezent. „Pentru a îmbunătăți activitatea de primire în fiecare organizație, în sensul asigurării continuității, exi­genței partinice față de calitățile celor ce solicită primirea în partid, ne mărturisește tovarășul Alexan­dru Naie, secretarul comitetului comunal de partid, am procedat la o mai judicioasă repartizare a membrilor biroului comitetului co­munal pe organizații de bază, la sprijinirea mai concretă a aces­tora. Studiile întocmite privind posibilitățile de primire in fiecare unitate, analizele făcute, la nivelul comitetului comunal și al organi­zațiilor de bază, măsurile elaborate cu astfel de prilejuri, s-au mate­rializat într-o participare activă a principalelor forțe ale organizației comunale de partid la munca de creștere și educare a oamenilor, de atragere spre partid a mai merituoși, care se disting celor în activitatea productivă, au o com­portare demnă în familie și socie­tate. La repartizarea membrilor biroului și ai comitetului comunal de partid pe organizații de bază am ținut seama de nevoile pe care le reclamă fiecare organizație, de puterea face. Astfel, noastră de a se satis­tovarășa Livia Coli, membră a comitetului comunal de partid, a primit sarcina să se ocupe de organizațiile din coope­rativa agricolă din Alioș, unde îndeplinește și funcția de preșe­dinte al unității. Știind că aici o bună perioadă de timp a fost neglijată primirea în partid a femeilor, tovarășa Li­via Coli, împreună cu secretarul comitetului de partid, tovarășul Ion Jivan, și cu alți comuniști des­toinici au discutat în mai multe rînduri cu cei mai buni coopera­tori, arătindu-le că faptele lor, a­­tașamentul de care dau dovadă, spiritul combativ care îi caracteri­zează, ii îndreptățesc să ceară pri­mirea în partid. La rîndul lor bi­rourile organizațiilor de bază au dovedit mai multe preocupări pe linia urmăririi îndeplinirii hotărî­­rilor adoptate, a sarcinilor trasate. In adunările lor, organizațiile de bază au dezbătut teme ca . ..Cin­stea de a fi membru de „Drepturile și îndatoririle partid“, comu­nistului", „Rolul P.C.R. în etapa făuririi societății socialiste multi­lateral dezvoltate" etc. Rezultatele unor astfel de preocupări s-au ma­terializat în aceea, că în perioada scursă din acest an au fost primiți 7 membri de partid , 4 femei și 3 bărbați. Intr-un mod asemănător s-a pro­cedat și în cazul organizațiilor de bază din cooperativa agricolă din Fibiș de care răspunde secretarul comitetului comunal de partid. Ocupîndu-se în mod deosebit de organizația din ferma zootehnică care, așa cum s-a arătat, nu dis­cutase cereri de primire timp de peste un an, s-a reușit ca in acest an să fie primiți 4 membri de partid, între ei și medicul veteri­nar Vasile Paștiu. Organizația mai are pregătite alte două dosare care urmează să fie analizate în următoarea adunare generală. Constatînd o anumita slăbire muncii de primire in organizația de­­ partid din cooperativa agricolă de la Mașloc, comitetul comunal de partid și-a Îndreptat atenția spre aceasta: îndrumările și ajutorul concret dat au determinat organi­zația să-și îmbunătățească activi­tatea. Chiar in această lună ea va discuta două cereri de primire. In viitoarele adunări și organiza­ția de bază de la stația C.F.R. Re­­metea Mică va analiza două cereri. Singura organizație care continuă să bată pasul pe loc, și care nece­sită un ajutor mai eficient, este cea de la Baza de recepție. Cu rânduri permanent sporite, organizațiile de bază acționează eficient, îndrumă competent acti­vitatea productivă își exercită pe toate planurile rolul de conducător politic. Desfășurarea in ritm susți­nut a lucrărilor de întreținere a culturilor, de recoltare și depozi­tare a furajelor, îngrijirea mai atentă a animalelor, creșterea producției de carne și lapte, sunt doar citeva din mărturiile forței crescînde de mobilizare a comuniș­tilor. Aceste mărturii le intîlnim nu numai în cooperativele agricole ci în toate celelalte compartimente ale vieții și activității comunei. Exemplul comuniștilor, influența lor în rindul maselor se face s­im­­țită la tot pasul. ION ULARU Pentru a îndruma competent activitatea productivă... Obiectiv permanent al comitetului comunal de partid: creșterea rîndurilor fiecărei organizații de bază i DRAPELUL ROȘU - 8.213 contraste cotidiene Ocrotiți duzii! Inițiativa cadrelor didactice, a­i organizațiilor U.T.C. și de pio­nieri din comuna Mașloc de crește în acest an o cantitate spo­­­rită de viermi de mătase este lău­dabilă. Îndeletnicirea este pe cit de instructivă pentru elevi pe atit de necesară pentru economia na­țională. Atenția celor ce îndruma activitatea practică a școlarilor se cere însă concentrată și spre mo­dul în care este procurată frunza de dud. Aceasta deoarece s-a con­statat că pe alocuri elevii, nein­­drumați cum se cuvine, rup frun­za cu crengi cu tot, lăsînd pomii fără coroană. Și, precum se știe, dudul dă frunză dar și fructe. Să-l tratăm deci ca atare. Măriți „viteza“ pregătirilor in perioada campaniei agricole de vară, pe care o vom declanșa peste puțină vreme. Întreprinde­rea de transporturi auto Timișoa­ra va trebui să pună la dispoziție un număr corespunzător de mij­loace de transport. Toate pregăti­rile necesare vor trebui terminate — după cum ne informează I.T.A. — pînă la 20 iunie 1971. Cum se prezintă situația „la zi“ ! Din cele 600 de autocamioane au fost pregătite numai 200, încă 200 de autobasculante din cele 320, aș­teaptă să fie calificate ca „bune pentru cereale 1971“. Situația nu este deci chiar atât de îmbucură­toare. Se impun măsuri care­­ să mărească ritmul pregătirilor; tim­pul și recolta nu așteaptă ! Pieton vinovat După ce a consumat o suficien­tă cantitate de alcool Axente O­­nescu, din Lugoj, circula pe mij­locul drumului. A ajuns pe str. Făgetului — una din arterele cir­culate din oraș și s-a trezit în fața autovehiculului 31 TM 4880 condus de Teodor Nicoară. Șofe­rul a încercat să frîneze pentru a evita accidentul. Pietonul visă nici gînd să fugă din fața pericolului. A fost accidentat grav și tran­sportat de urgență la spital. E simplu de răspuns la întrebarea „cine-i vinovatul Dar numai atît nu ajunge, stimate pieton ! O gustare cu... nisip Vrei să petreci citeva clipe de destindere ! Ștrandul tineretului, cu ambianța de verdeață a păduriii din preajmă, e un loc nimerit, îți zici. Restaurantul de alături , te ispitește și el. Dorești o gustărică, o bere ! Se soliciți și ți se servesc prompt. Numai că, vrei­ nu vrei, orice ți se pune în față, e însoțit și de o porție de... nisip. Nu o poți reproșa bucătarului, sau os­pătarilor. Ei nu sunt de vină. De vină sunt cei plătiți să răspundă de buna gospodărire și respectare a regulilor impuse intr-un astfel de loc. Deși s-a stabilit că jocul cu mingea pe plajă este îngăduit doar în anumite locuri, marcate special, nimeni nu respectă a­­ceastă dispoziție. Contrar inter­dicției, astfel de jocuri se desfă­șoară în voie chiar în imediata apropiere a meselor restaurantu­lui, iar pe contravenienți nu-i stingherește nimeni. De unde de­ducem ușor că nici cei care răs­pund de păstrarea ordinii nu sînt stingheriți de nimeni cînd nu-și fac datoria­ in mlaștină După ce au păscut vitele coope­rativei agricole de producție din Ghizela, îngrijitorii Vasile Ionescu, Vasile Bruznican și Ion Ionescu au plecat cu cireada spre sat. Ca să scurteze drumul n-au mai tre­cut vitele peste pod ci au luat-o direct peste pășune. 14 vite au­­ căzut în mlaștina, pe care cei trei cunoșteau de ani de zile. La început au încercat să le scoa­tă singuri, apoi au adus caii. Za­darnic. Abia cu ajutorul funiilor și tractoarelor bietele cornute au putut fi salvate. In afară de una. Este firesc ca paguba să fie aco­perită din punga celor vinovați! Căminul cultural din... bălării S.C.C.R.... Este semnalul care trebuie să fie recepționat de direc­torul căminului cultural din co­muna Giulvăz, tovarășul Ion Ru­­ian. Descifrat semnalul înseamnă „Salvați căminul cultural din Rudna". Zăvorîndu-și de mult u­­șile, căminul a fost înconjurat de tot felul de buruieni. Spațiul de la intrare, parcul din incinta sa cu aleea brazilor și a altor arbori ornamentali sînt inundate de ște­­vie, păpădie, pălămidă. La scoate­rea căminului din bălării se aș­teaptă firește, și sprijinul localni­cilor. Cineva deci trebuie să ia inițiativa. Rubrică redactată de : I. ULARU, N. PIRVU, R. VASILIEVICI și G. MALAI v www ww wwww

Next