Drapelul Roşu, iunie 1971 (Anul 27, nr. 8204-8229)
1971-06-25 / nr. 8225
4 Anul XXVIII nr. 8.225 * Vineri, 25 iunie 1971 4 pagini, 50 bani DELEGAȚIA DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSĂ ȘI DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU,A ÎNCHEIAT VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE IN REPUBLICA POPULARA MONGOLA SOSIREA IN CAPITALA COMUNICAT COMUN ROMÂNO-MONGOL ioi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, întovărășit de soția sa, Elena Ceaușescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Populară Mongolă. Din delegație au făcut parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști români și corespondenți ai presei străine. Au fost de față V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten-Juan, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri aduiterim ai n.r.u. soreene, Jioang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Vietnam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Mongole in Republica Socialistă România, șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, alți membri ai corpului diplomatic. Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România au fost așteptați pe aeroport de un mare număr de cetățeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă și entuziastă primire. Miile de bucureșteni aplaudau și scandau ,„P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“ exprimîndu-și dragostea ,fierbinte și stima față de conducerea partidului și statului, față de secretarul general al partidului tovarășul Nicolae Ceaușescu, totala adeziune față de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegația a făcut-o în țările socialiste din Asia. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strâns mina a numeroși oameni ai muncii, veniți în intimpinare. Pionieri și tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi și mongoli au înconjurat pe secretarul general al partidului, pe ceilalți membri ai delegației, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) La invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol și a guvernului Republicii Populare Mongole, între 21 și 24 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie in Republica Populara Mongolă. In această vizită, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. In timpul șederii in Republica Populară Mongolă, delegația de partid și guvernamentală a României a vizitat întreprinderi industriale și instituții de cultură orașul Ulan Bator, s-a întîlnit din cu membrii unei unități agricole din aimacul central, a luat cunoștință de viața oamenilor muncii din Republica Populară Mongolă, de realizările lor in construcția socialistă, bucurindu-se pretutindeni de o primire caldă, tovărășească. Delegația română a exprimat vii mulțumiri pentru ospitalitatea cu care a fost înconjurată, văzând în aceasta o manifestare a prieteniei frățești care leagă poporul român și poporul mongol. între delegațiile de partid și guvernamentale ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Mongole au avut loc convorbiri, în cursul cărora s-a efectuat un schimb de păreri privind dezvoltarea relațiilor româno-mongole și asupra unor probleme de interes comun ale vieții internaționale și mișcării comuniste și muncitorești Convorbirile s-au desfășurat intr-o atmosferă tovărășească, în spirit de prietenie și sinceritate. La convorbiri au participat : Din partea română, tovarășii : Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Erectiv «1 P—Tituului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Commitetului Central al Partidului Counist Român, prim-secretar al Comitetului municipal București, al Partidului Comunist Român, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, primadjunct al ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Sandu Ioan, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă, precum și Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al șefului secției internaționale a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Emilian Dobrescu și Constantin Mitea, membri supleanți ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, consilieri la Comitetul Central al Partidului Comunist Român Din partea mongolă, tovarășii : Jumjanghiin Țedenbal, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Mongole, Jamsaranghiin Sambu, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, președintele !Continuare in pag. a IV-a) Bulevardul Leontin Sălăjan din Timișoara iși îmbogățește mereu zestrea prin noi blocuri și lucrări edilitar-gospodărești. Reflexe. (Foto : N. MAHICA) ÎN ZIAR de m • Apărători de nărinimie la hntarala patriei • Salturi calitative In însușirea noului De la o zi la alta • Gînduri pentru mîine Recoltarea fără pierderi a cerealelor impune: FOLOSIREA FIECĂREI ORE BUNE DE LUCRU La ferma nr. 14 sunt producții bune de orz Munca — organizată în flux continuu Economist, responsabil cu ...timpul liber In aceste zile lanurile de orz au ajuns în faza de coacere deplină, în majoritatea unităților agricole, însă, timpul ploios îngreunează recoltarea. De aceea, mecanizatorii și muncitorii de pe ogoare se stăduiesc să folosească din plin fiecare oră borna de lucru, pentru a aduna la timp și fără pierderi rodul bogat al pămîntului, prima producție de cereale a noului cincinal. Lucru acesta de altfel este dovedit și de muncitorii, tehnicienii și conducerea fermei nr. 14 a întreprinderii agricole de stat Timișoara, care își desfășoară activitatea pe raza comunei Săcălaz. Aici, pînă miercuri seara, s-au recoltat 240 hectare de orz, din suprafața de 419 hectare existente în cultură. — Producția este bună — ne spune inginerul Aurel Albu, șeful fermei. Pînă în prezent noi, am recolecitat suprafețele bătute de grindină și s-a realizat în medie aproximativ 2.300 kg la hectar, adică la nivelul planului. Pe restul tarlalelor, recolta este mai bună și vom ajunge la 2.600 kg. De altfel și la grîu, pe 220 hectare cit avem însâmînțate, se va obține o producție de cel puțin 2.800 kg, față de 2.536 kg cit este trecut în plan. Aceasta, ca urmare a măsurilor luate încă din toamnă, prin aplicarea întregului complex de măsuri agrotehnice și efectuarea tuturor lucrărilor la un bun nivel calitativ. Avem toate șansele ca duminica sa terminăm cu recoltatul orzului, întrucit suntem sprijiniți cu combine și mașini de către alte ferme. au 17-20 la sută umiditate. Boabele transportîndu-le la F.N.C., se care, pot usca și astfel vom putea elibera mai devreme terenul. Intr-adevăr, în tarlaua 16 A, insămînțată cu 185 ha de orz, am intîlnit lucrînd utilaje de la ferma din Beregsăul Mare , 9 combine C 1 și C 3, două combine Gloria, 5 prese de balotaj, un tractor la arat și numeroase remorci la transportatori și paie.. Pe o combină Gloria lucra mecanizatorul Gheorghe Mitoș, care ne-a mărturisit că, deși timpul este capricios, totuși, prin folosirea fiecărei clipe bune de lucru, se poate recolta zilnic destul de mult. Astfel, deși n-a putut intra în lan decit la ora 9, a reușit ca pînă la ora 15 să descarce 8 buncăre, adică peste 13.000 kg de orz, iar seara a mai avut posibilitatea pînă sa realizeze încă cel puțin 8.000-9.000 kg Tot pe această tarla, paralel cu transportul producției de orz, presele lucrau la balozajul paielor, iar remorcile le transportau imediat la complexele zootehnice, pentru a elibera operativ terenul, în vederea însămințării culturilor duble, care la ferma nr. 14 vor ocupa 290 de hectare. Trebuie să arătăm, însă că nu toți lucrătorii fermei înțeleg să se încadreze în efortul general de strîngere operativă a producției de cereale. Astfel, pe o bancă, l-am întîlnit dormind pe economistul Ion Berza, fără a fi deranjat de combinerul Petru Nicolae și de incă cîțiva mecanizatori care, timp de o oră și jumătate, au reparat o combină care avea axul oscilant rupt. Și, culmea, economistul nu știa să ne spună ce suprafață s-a reeditat, producția obținută sau alți indicatori. Firește, in acest caz, se pune întrebarea : ferma are și salariați care sunt responsabili cu timpul liber ? De asemenea, considerăm că putea fi mai bună si calitatea reparațiilor, intrucît h aceeași perioadă miai stătea nefipsită și o presă de balotat pare, avînd un ax rupt. In tarlaua 31 întîlnim 6 combini C1 și una Gloria, ale fermei nr. 14. Se remarcă munca mecanizatorilor Ion Wanko, care, pe 6 combini C12, realizează zilnic în jur de ing. A. RACHITOVAN (Continuare în pag. a ll-a) Cu planul semestrial îndeplinit Ziua de 24 iunie nu, se va realiza Beneficiarilor si a.c. a constituit în plus o producție se vor livra astfel: pentru muncitorii. globală în valoare in plus mai mult de tehnicienii țt ingi- de aproape 4,5 mi- 600 tone de tablă nerii de la uzina lioane lei și o pro- laminară sub patru „Ciocanul“ Nădrag ducție marfă de milimetri, 290 tone încheierea primi- 4,240 milioane lei, piese turnate din lut semestrual a- Beneficiile supli- fontă, 50 tone la acestui prim analmentarelor totali . • . ... . . , . . . (in industriale si cincinalului, in priza, pe aceeași pe . . viața îndeplinim coada, 385.000 lei, ... sarcinilor de plan iar economiile re- sobe de aferentezultate din reduce- încălzit cu marca Se apreciază cărea prețului de „Vesta" și alte pînă la sfîrșitul lu- cost, 275.000 lei. produse. RELAȚIA DIRECTĂ PRODUCĂTOR-CLIENT facilitează contractele la export Faptul că anul trecut, volumul comerțului exterior a fost cu 75 la sută mai mare decit in 1905, ■constituie o mărturie certă a angajării tot mai puternice a României in circuitul mondial de valori materiale. Industria timișeană, prin produsele realizate in ultimul cincinal din care unele au primit distincți la tirguri și saloane internaționale a contribuit efectiv la succesele obținute de economia noastră. Produsele întreprinderilor din județul nostru — motoare electrice, mobilă, încățăminte, corpuri de iluminat, țesături, confecții, chimicale etc — se bucură de aprecieri elogioase și numeroase țări ale lumii : Anglia Austria, Canada, Cehoslovacia, R.P Chineză, R.D.G., R.F. a Germaniei Iugoslavia, S.L.A., Suedia, U.R.S.S. Ungaria, Venezuela etc. Referindune la anii de comparație de mai sus constatăm că in anul 1970 s-a înregistrat o creștere a volumului produselor exportate de 2,3 ori mai mare față de 1965, ceea ce reflectă potențialul uman și tehnic, competența muncitorilor, inginerilor ți tehnicienilor din întreprinderile timișene. Cadrul larg creat prin adoptarea Legii cu privire la activitatea de comerț exterior, de cooperare economică și tehnicăștiințifică a țârii noastre a dat un nou impuls acestei activități. Prevederile legii stipulează faptul ca in cazul nelivrării producției către clienții externi planul se consideră neindeplinit chiar in condițiile în care producția globală a fost realizată; acest lucru determină întreprinderile și centralele să acorde problemei exportului o atenție sporită Din acest punct de vedere pentru întreprinderile timișene datele staistice pe cinci luni atestă îndepliirea planului. Din discuțiile avute cu tovarășul DUMITRU BELU, directorul general al Combinatului textil — Lugoj, și ing. DUMITRU GLIGORESCU, directorul întreprinderii „Electrobana”, au reieșit unele elemente care au determinat în această direcție succesele obținute și din care putem să ne dăm seama de importanța contactului direct dintre producător-client în Îndeplinirea planului de export pe anul 1971. Acționând din timp și aplicând măsurile și indicațiile Biroului Comitetului județean de partid privind activitatea de export, atît in sectoarele de producție, cit și cele ce se ocupă de operațiile specifice, planul se realizează ritmic. Sarcina de export pe trimestrul 11 la Combinatul textil a fost acoperită integral cu contracte, asigurîndu-se chiar o depășire de 29,8 la sută, primele produse fiind livrate. Totuși, in ciuda obligațiilor ce îi revin de a clarifica în timp util posibilitățile de desfacere pentru produsele combinatului, întreprindere, Româno-Export continuă să manifeste o insuficientă preocupare șr; asigurarea acoperirii planului cu comenzi. În prezent doi delegați combinatului — directorul comercicial și șeful biroului export — se află la București unde urmăresc și impulsionează perfectarea de noi tranzacții menite să acopere planul combinatului Totodată, o delegație, in componența căreia a intrat și directorul general a plecat în străinătate în scopul prospectării pieței și al încheierii unor contracte. Eficiența unei astfel de deplasări, cel puțin pentru combinatul din Lugoj, este evidentă : discuțiile purtate privind posibilitățile de export s-au concretizat in încheierea unor contracte de circa milioane lei valută. Direcția generală de desfacere din M. I. A. întreprinderea Româno-Export și Combinatul textil Lugoj trebuie să se preocupe energic de încheierea contractelor. In vederea îmbunătățirii activității de comerț exterior interesantă și utilă pentru a fi discutată este propunerea directorului general Dumitru Belu, ca interesele combinatului in acest sector să fie reprezentate pe piața externă de un salariat al combinatului, care, posedînd cunoștințe de specialitate să cunoască și să intuiască conjunctura, legislația, combinind spiritul comercial cu elementul de decizie, să fie factor activ care să declanșeze fenomenul și sâ-l finalizeze. Produsele întreprinderii Electro îng. CORNEL DOBREANU (Continuare în pag. all-a) 1 ± TĂRĂGĂNĂRILE CONSTRUCTORULUI PERICLITEAZĂ PRODUCȚIA Nu de mult, la Combinatul avicol intercooperatist de la Giroc s-a populat cu pui hala nr. 1. Punerea in funcțiune a acestui obiectiv, prevăzut în programul județean de dezvoltare a zootehniei, va contribui la îmbunătățirea aprovizionări populației cu produse agroalimentare. Datorită unei bune îngrijiri și furajări, păsările, în prezent, la vîrsta de trei luni, au ajuns la o greutate medie de circa 900—1.000 gr. Dar, abia acum încep unele greutăți. — Ducem lipsă de apă — ne informează inginerul Dumitru Apostolescu, directorul combinatului NOTA avicol. Dacă urcă temperatura în hală la peste 29,4 grade, găinile pierd treptat pofta de mincare, scade sporul in greutate. Pentru asigurarea aprovizionării cu apă, incă din luna iunie 1970, s-a săpat șanțul pentru conducte, dar constructorul tărăgănează montarea țevilor... Care este cauza în primul rând alimentarea cu apă a combinatului necesită săparea unui canal lung de 780 metri, montarea conductelor care trebuie să fie racordate la rețeaua municipiului Timișoara. Prin luna august anul trecut, constructorul a cerut amplasamentul lucrării. Nu înțelegem de ce, intrucît săpătura fusese executată cu mult timp înainte. Totuși beneficiarul a satisfăcut cererea. Intre timp, insă, un alt specialist de la organele agricole județene, fără consimțământul directorului combinatului avicol, a dat un aviz l.R.E.T.-ului, care a montat stilpi chiar pe canalul săpat. In această situație s-au creat greutăți în instalarea conductelor. A urmat a ADV ROIBAN (Continuare în pag. a 111-a)