Drapelul Roşu, iunie 1971 (Anul 27, nr. 8204-8229)

1971-06-25 / nr. 8225

4 Anul XXVIII nr. 8.225 * Vineri, 25 iunie 1971 4 pagini, 50 bani DELEGAȚIA DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSĂ ȘI DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU,­­A ÎNCHEIAT VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE IN REPUBLICA POPULARA MONGOLA SOSIREA IN CAPITALA COMUNICAT COMUN ROMÂNO-MONGOL ioi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și gu­vernamentală a Republicii Socia­liste România, condusă de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân,­­ președintele Consil­iului de Stat, întovărășit de soția sa, Elena Ceaușescu, care a făcut vizite ofi­ciale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Popu­lară Democrată Coreeană, Republi­ca Populară Mongolă. Din delegație au făcut parte to­varășii Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consi­liului de Stat, Dumitru Popa, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-ad­­junct al ministrului afacerilor ex­terne. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mi­­zil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgă­­nescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Io­sif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stă­­nescu, Mihai Marinescu, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști români și corespondenți ai presei străine. Au fost de față V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten-Juan, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al R.P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad­­uiterim­ ai n.r.u. s­oreene, Jioang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Vietnam, Buyan­­ghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Mongole in Re­publica Socialistă România, șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, alți membri ai corpu­lui diplomatic. Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socia­liste România au fost așteptați pe aeroport de un mare număr de ce­tățeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă și entuziastă primire. Miile de bucureșteni aplaudau și scandau ,„P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“ ex­­primîndu-și dragostea ,fierbinte și stima față de conducerea partidului și statului, față de secretarul gene­ral al partidului tovarășul Nicolae Ceaușescu, totala adeziune față de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegația a făcut-o în țările socialiste din Asia. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strâns mina a nume­roși oameni ai muncii, veniți în in­­timpinare. Pionieri și tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi și mon­goli au înconjurat pe secretarul ge­neral al partidului, pe ceilalți mem­bri ai delegației, oferindu-le bu­chete de flori. (Agerpres) La invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol și a guvernului Republicii Populare Mongole, între 21 și 24 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii So­cialiste România, condusă de tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, a făcut o vizită oficială de prietenie in Republica Populara Mongolă. In această vizită, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. In timpul șederii in Republica Populară Mongolă, delegația de partid și guvernamentală a Româ­niei a vizitat întreprinderi indus­triale și instituții de cultură orașul Ulan Bator, s-a întîlnit din cu membrii unei unități agricole din aimacul central, a luat cunoștință de viața oamenilor muncii din Re­publica Populară Mongolă, de rea­lizările lor in construcția socialistă, bucurindu-se pretutindeni de o pri­mire caldă, tovărășească. Delegația română a exprimat vii mulțumiri pentru ospitalitatea cu care a fost înconjurată, văzând în aceasta o ma­nifestare a prieteniei frățești care leagă poporul român și poporul mongol. între delegațiile de partid și gu­vernamentale ale Republicii Socia­liste România și Republicii Popu­lare Mongole au avut loc convor­biri, în cursul cărora s-a efectuat un schimb de păreri privind dez­voltarea relațiilor rom­âno-mongole și asupra unor probleme de interes comun ale vieții internaționale și mișcării comuniste și muncitorești Convorbirile s-au desfășurat intr-o atmosferă tovărășească, în spirit de prietenie și sinceritate. La convorbiri au participat : Din partea română, tovarășii : Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniș­tri al Republicii Socialiste Româ­nia, Manea Mănescu, membru al Comitetului E­rec­tiv «1 P—T­ituu­­­lui Permanent, secretar al Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Român, vicepreședinte al Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Dumitru Popa, mem­bru al Comitetului Executiv al Com­­mitetului Central al Partidului Co­­­­unist Român, prim-secretar al Comitetului municipal București, al Partidului Comunist Român, prima­rul general al Capitalei, Ion Ilies­cu, membru supleant al Comitetu­lui Executiv, secretar al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, mem­bru al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste Ro­mânia, Sandu Ioan, ambasador ex­traordinar și plenipotențiar al Re­publicii Socialiste România în Re­publica Populară Mongolă, precum­­ și Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, prim-adjunct al șefului secției internaționale a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Em­ilian Dobres­­cu și Constantin Mitea, membri supleanți ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, consi­lieri la Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român Din partea mongolă, tovarășii : Jumjanghiin Țedenbal, prim-secre­tar al Comitetului Central al Parti­dului Popular Revoluționar Mon­gol, președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Populare Mon­gole, Jamsaranghiin Sambu, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Popular Re­voluționar Mongol, președintele !Continuare in pag. a IV-a) Bulevardul Leontin Sălăjan din Timișoara iși îmbogățește mereu zes­trea­­ prin noi blocuri și lucrări edilitar-gospodărești. Reflexe. (Foto : N. MAHICA) ÎN ZIAR de m • Apărători de nă­rinimie la hntarala patriei • Salturi calitative In însușirea noului De la o zi la alta • Gînduri pentru mîine Recoltarea fără pierderi a cerealelor impune: FOLOSIREA FIECĂREI ORE BUNE DE LUCRU La ferma nr. 14 sunt producții bune de orz Munca — organizată în flux continuu Economist, responsabil cu ...timpul liber In aceste zile lanurile de orz au ajuns în faza de coacere deplină, în majoritatea unităților agricole, însă, timpul ploios îngreunează re­coltarea. De aceea, mecanizatorii și muncitorii de pe ogoare se stădu­­iesc să folosească din plin fiecare oră borna de lucru, pentru a aduna la timp și fără pierderi rodul bogat al pămîntului, prima producție de cereale a­ noului cincinal. Lucru acesta de altfel este dovedit și de muncitorii, tehnicienii și conduce­rea fermei nr. 14 a întreprinderii agricole de stat Timișoara, care își desfășoară activitatea pe raza co­munei Săcălaz. Aici, pînă miercuri seara, s-au recoltat 240 hectare de orz, din suprafața de 419 hectare existente în cultură. — Producția este bună — ne spu­ne inginerul Aurel Albu, șeful fer­mei. Pînă în prezent noi, am recol­­ecitat suprafețele bătute de grin­dină și s-a realizat în medie apro­ximativ 2.300 kg la hectar, adică la nivelul planului. Pe restul tarlale­lor, recolta este mai bună și vom ajunge la 2.600 kg. De altfel și la grîu, pe 220 hectare cit avem însâ­­mînțate, se va obține o producție de cel puțin 2.800 kg, față de 2.536 kg cit este trecut în plan. Aceasta, ca urmare a măsurilor luate încă din toamnă, prin aplicarea între­gului complex de măsuri agroteh­nice și efectuarea tuturor lucrări­lor la un bun nivel calitativ. Avem toate șansele ca duminica sa termi­năm cu recoltatul orzului, întrucit suntem­ sprijiniți cu combine și ma­șini de către alte ferme. au 17-20 la sută umiditate. Boabele transportîndu-le la F.N.C., se care, pot usca și astfel vom putea elibera mai devreme terenul. Intr-adevăr, în tarlaua 16 A, in­­sămînțată cu 185 ha de orz, am in­­tîlnit lucrînd utilaje de la ferma din Beregsăul Mare , 9 combine C 1 și C 3, două combine Gloria, 5 pre­se de balotaj, un tractor la arat și numeroase remorci la transportat­ori și paie.. Pe o combină Gloria lucra mecanizatorul Gheorghe Mitoș, ca­re ne-a mărturisit că, deși t­impul este capricios, totuși, prin folosirea fiecărei clipe bune de lucru, se poate recolta zilnic destul de mult. Astfel, deși n-a putut intra în lan decit la ora 9, a reușit ca pînă la ora 15 să descarce 8 buncăre, adică peste 13.000 kg de orz, iar seara a mai avut posibilitatea pînă sa realizeze încă cel puțin 8.000-9.000 kg­ Tot pe această tarla, paralel c­u transportul producției de orz, pre­sele lucrau la balozajul paielor, iar remorcile le transportau imediat la complexele zootehnice, pentru a elibera operativ terenul, în vede­rea însămințării culturilor duble, care la ferma nr. 14 vor ocupa 290 de hectare. Trebuie să arătăm, în­­să că nu toți lucrătorii fermei în­țeleg să se încadreze în efortul ge­neral de strîngere operativă a pro­ducției de cereale. Astfel, pe o ban­că, l-am întîlnit dormind pe eco­nomistul Ion Berza, fără a fi de­ranjat de combinerul Petru Nicolae și de incă cîțiva mecanizatori care, timp de o oră și jumătate, au repa­rat o combină care avea axul osci­lant rupt. Și, culmea, economistul nu știa să ne spună ce suprafață s-a reeditat, producția obținută sau alți indicatori. Firește, in acest caz, se pune întrebarea : ferma are și salariați care sunt responsabili cu timpul liber ? De asemenea, con­siderăm că putea fi mai bună si calitatea reparațiilor, intrucît h aceeași perioadă miai stătea nefip­­sită și o presă de balotat pare, a­­vînd un ax rupt. In tarlaua 31 întîlnim 6 combini C­1 și una Gloria, ale fermei nr. 14. Se remarcă munca mecanizatorilor Ion Wanko, care, pe 6 combini C12, realizează zilnic în jur de ing. A. RACHITOVAN (Continuare în pag. a ll-a) Cu planul semestrial îndeplinit Ziua de 24 iunie nu­, se va realiza Beneficiarilor si a.c. a constituit în plus o producție se vor livra astfel: pentru muncitorii. globală în valoare in plus mai mult de tehnicienii țt ingi- de aproape 4,5 mi- 600 tone de tablă nerii de la uzina lioane lei și o pro- laminară sub patru „Ciocanul“ Nădrag ducție marfă de milimetri, 290 tone încheierea primi- 4,240 milioane lei, piese turnate din lut semestru­al a- Beneficiile supli- fontă, 50 tone la a­cestui prim an­al­mentare­lor totali­ . • . ... . . , . . . (in industriale si cincinalului, in pri­­za, pe aceeași pe­ . . viața îndeplinim coada, 385.000 lei, ... sarcinilor de plan iar economiile re- sobe de aferente­­zultate din reduce- încălzit cu marca Se apreciază că­­rea prețului de „Vesta" și alte pînă la sfîrșitul lu- cost, 275.000 lei. produse. RELAȚIA DIRECTĂ PRODUCĂTOR-CLIENT facilitează contractele la export F­aptul că anul trecut, vo­lumul comerțului exte­rior a fost cu 75 la sută mai mare decit in 1905, ■constituie o mărturie certă a angajării tot mai puternice a României in circuitul mondial de valori materi­ale. Industria timișeană, prin pro­dusele realizate in ultimul cincinal din care unele au primit distincți la tirguri și saloane internaționale a contribuit efectiv la succesele obți­nute de economia noastră. Produse­le întreprinderilor din județul nos­tru — motoare electrice, mobilă, în­­că­țăminte, corpuri de iluminat, țe­sături, confecții, chimicale etc — se bucură de aprecieri elogioase și numeroase țări ale lumii : Anglia Austria, Canada, Cehoslovacia, R.P C­hineză, R.D.G., R.F. a Germaniei Iugoslavia, S.L.A., Suedia, U­.R.S.S. Ungaria, Venezuela etc. Referindu­­ne la anii de comparație de mai sus constatăm că in anul 1970 s-a înregistrat o creștere a volumului produselor exportate de 2,3 ori mai mare față de 1965, ceea ce reflectă potențialul uman și tehnic, compe­tența muncitorilor, inginerilor ți tehnicienilor din întreprinderile timișene. Cadrul larg creat prin adoptarea Legii cu privire la activita­tea de comerț e­x­t­e­r­i­o­r, de cooperare economică și tehnică­­științifică a țârii noastre a dat un nou impuls acestei activități. Pre­vederile legii stipulează faptul ca in cazul nelivrării producției către clienții externi planul se consideră neindeplinit chiar in condițiile în care producția globală a fost realiza­tă; acest lucru determină întreprin­derile și centralele să acorde pro­blemei exportului o atenție sporită Din acest punct de vedere pentru întreprinderile timișene datele sta­­istice pe cinci luni atestă înd­epli­­irea planului. Din discuțiile avute cu tovarășul DUMITRU BELU, directorul general al Combinatului textil — Lugoj, și ing. DUMITRU GLIGORESCU, di­­rectorul întreprinderii „Electroba­­na”, au reieșit unele elemente care au determinat în această direcție succesele obținute și din care pu­tem să ne dăm seama de importan­ța contactului direct dintre produ­­cător-client în Îndeplinirea planului de export pe anul 1971. Acționând din timp și aplicând măsurile și indicațiile Biroului Co­mitetului județean de partid privind activitatea de ex­port, atît in sectoarele de pro­ducție, cit și cele ce se ocupă de operațiile specifice, planul se realizează ritmic. Sarcina de export pe trimestrul­­ 11 la Combinatul tex­til a fost acoperită integral cu contracte, asigurîndu-se chiar o depășire de 29,8 la sută, primele produse fiind livrate. Totuși, in ciuda obligațiilor ce îi revin de a clarifica în timp util posibilități­le de desfacere pentru produsele combinatului, întreprindere,­ Româno-Export continuă să mani­feste o insuficientă preocupare șr; asigurarea acoperirii planului cu co­menzi. În prezent doi delegați combinatului — directorul comer­ci­cial și șeful biroului export — se află la București unde urmăresc și impulsionează perfectarea de noi tranzacții menite să acopere planul combinatului Totodată, o de­legație, in componența că­reia a intrat și directorul general a plecat în străinătate în scopul prospectării pieței și al încheierii unor contracte. Eficiența unei astfel de deplasări, cel puțin pentru com­binatul din Lugoj, este evidentă : discuțiile purtate privind posibili­tățile de export s-au concretizat in­­ încheierea unor contracte de circa milioane­ lei valută. Di­recția generală de desfacere din M. I. A. întreprinderea Ro­­mâno-Export și Combinatul tex­til Lugoj trebuie să se preocupe e­­nergic de încheierea contracte­lor. In vederea îmbunătățirii activității de comerț exterior inte­resantă și utilă pentru a fi discu­tată este propunerea directorului general Dumitru Belu, ca interesele combinatului in acest sector să fie reprezentate pe piața externă de un salariat al combinatului, care, posedînd cunoștințe de specialitate să cunoască și să intuiască conjunc­tura, legislația, combinind spiritul comercial cu elementul de decizie, să fie factor activ care să declan­­­șeze fenomenul și sâ-l finalizeze. Produsele întreprinderii Electro­ îng. CORNEL DOBREANU (Continuare în pag. a­ll-a) 1 ± TĂRĂGĂNĂRILE CONSTRUCTORULUI PERICLITEAZĂ PRODUCȚIA Nu de mult, la Combinatul a­­vicol intercooperatist de la Giroc s-a populat cu pui hala nr. 1. Pu­nerea in funcțiune a acestui obiec­tiv, prevăzut în programul jude­țean de dezvoltare a zootehniei, va contribui la îmbunătățirea a­provizionări populației cu produ­se agroalimentare. Datorită unei bune îngrijiri și furajări, păsările, în prezent, la vîrsta de trei luni, au ajuns la o greutate medie de circa 900—1.000 gr. Dar, abia a­­cum încep unele greutăți. — Ducem lipsă de apă — ne informează inginerul Dumitru A­­postolescu, directorul combinatului NOTA avicol. Dacă urcă temperatura în hală la peste 29,4 grade, găinile pierd treptat pofta de mincare, scade sporul in greutate. Pentru asigurarea aprovizionării cu apă, incă din luna iunie 1970, s-a să­pat șanțul pentru conducte, dar constructorul tărăgănează monta­rea țevilor... Care este cauza în primul rând alimentarea cu apă a combinatului necesită săparea unui canal lung de 780 metri, montarea conducte­lor care trebuie să fie racordate la rețeaua municipiului Timișoara. Prin luna august anul trecut, con­structorul a cerut amplasamentul lucrării. Nu înțelegem de ce, in­trucît săpătura fusese executată cu mult timp înainte. Totuși benefi­ciarul a satisfăcut cererea. Intre timp, insă, un alt specialist de la organele agricole județene, fără consimțământul directorului com­binatului avicol, a dat un aviz l.R.E.T.-ului, care a montat stilpi chiar pe canalul săpat. In această situație s-au creat greutăți în in­stalarea conductelor. A urmat a­­ ADV ROIBAN (Continuare în pag. a 111-a)

Next