Drapelul Roşu, iulie 1971 (Anul 27, nr. 8230-8256)

1971-07-01 / nr. 8230

La cooperativa agricola din Chișoda Sunt necesare măsuri pentru redresarea producției de lapte • Se mulg doar 3 litri lapte zilnic de la fiecare vacă # Deficiențe în sistemul de furajare De ce nu se învață din experiența vecinilor? In actuala perioadă, cu vegetație abundentă, sunt create condiții ca ln toate fermele zootehnice produc­ția de lapte de vacă să crească simțitor. De altfel, în multe uni­tăți agricole se mulg, în mod obiș­nuit, cite 9—10 litri de lapte, zil­nic, de la fiecare vacă furajată. Dar, aceasta nu se întîmplă și la ferma zootehnică de la cooperativa agricolă din Chișoda. Aici, după cum ne informează inginerul Aurel Ghilezan, președintele coopera­tivei agricole, producția medie zil­nică este, în prezent, intre 2,8 și 3,2 litri lapte, de fiecare vacă. Da­că calculăm, însă, media pe pri­mele 5 luni, vedem că realizările sunt și mai slabe ; în 150 de zile s-au muls doar 360 de litri lapte de la fiecare animal. Raportînd aceste rezultate la ce­le 174 de vaci de lapte, existente in efectiv, ne dăm ușor seama că ac­tuala producție de lapte nu poate contribui la rentabilizarea sectoru­lui zootehnic. Astfel, nici produc­ția marfă, stabilită pe cinci luni, nu s-a realizat; din 330 hl s-au li­vrat doar 272 hl, deși trebuie să recunoaștem că cifrele trecute în prevederile planului de producție sunt sub posibilitățile unității. O producție medie anuală de numai 1.450 litri nu face cinste unei co­operative care este în zona de a­­provizionare cu lapte a municipiu­lui Timișoara. Dar să vedem care sunt care contribuie la obținerea cauzeler pro­ducțiilor mici de lapte. In primul rînd, considerăm că sunt serioase carențe în sistemul de furajare al animalelor. Vacile de lapte au la dispoziție doar iarba de pe pășu­ne, iar președintele unității consi­deră că aceasta este suficientă, în­­trucit animalele sunt ținute intr-o tabără de vară. Deși unitățile ve­cine, în aceleași condiții, adminis­­­trează vacilor, suplimentar, la jgheab, trifoliene sub formă de masă verde, ceea ce contribuie la obținerea unor producții de lapte, totuși, nu se învață sporite din experiența lor. Este o măsură care credem că se poate aplica și la Chișoda, întrucît suprafața cu lu­­cernă și trifoi poate asigura fura­jarea din abundență a vacilor cu masă verde. Mai mult, in rația a­­nimalelor se pot adăuga și concen­trate i in magazie se găsesc 2.000 kg de tărițe, dar nu știm de ce nu se folosesc în alimentația vacilor de lapte. Totodată, în efectivul fermei zo­otehnice, mai sunt încă 22 de vaci „pensionare“, care trag în urmă rezultatele de producție. In aceas­tă privință, se cere o preocupare mai susținută a consiliului de con­ducere al cooperativei pentru ca, pină la sfîrșitul anului, să înlocu­iască toate animalele neproducti­ve și să nu se rezume doar la pla­nul de cumpărare, de 20 de capete ceea ce este prea puțin față de si­tuația reală din unitate. Un sprijin mai concret l-ar putea acorda și consiliul intercooperatist Timișoa­ra, deoarece unele cooperative a­­gricole vor avea excedent de ju­­ninci. O altă cauză care urm­eazâ obți­nerea unor producții mai mari es­te neaplicarea formelor corespun­zătoare de cointeresare materială a lucrătorilor din sectorul zooteh­nic. Așa, de exemplu, consiliul de conducere, specialiștii și economiș­tii cooperativei nu s-au preocupat de introducerea sistemului de re­tribuire a muncii pe bază de acord global, sistem care s-a dovedit foarte eficient în alte unități. De asemenea, la Chișoda, este defec­tuoasă și evidența producției. Nici după 5 zile de la începutul lunii, Pavel Szaly, economistul fermei zootehnice, n-a fost în stare să ne prezinte evidența cu laptele muls, susținînd că a lucrat la alte si­tuații. Cauza constă, însă, in sla­bul control al șefului de fermă, inginera Larisa Motoc, și a condu­cerii cooperativei, deoarece timpul de lucru al economistului nu este folosit In mod corespunzător. Avînd în vedere suprafețele o­­cupate cu plante furajere la Chi­șoda, ceea ce creează condiții bune ing. A­RACHITOVAN Continuare în pag. a lll-a) IMPLICAȚIILE NA­VETEI Luni, splendidă, zi pentru mun­cile agricole. La ora 17,50, ne-am intîlnit, la intrarea în localitatea Socolu Turcesc, cu Cornel Drago­­mir, inginerul șef al cooperativei din Otvești. Dădea zot calului de la șaretă, pentru a nu pierde tim­pul pe drum. Credeam că are probleme la baza de recepție și se va reîntoarce în unitate. Dar, ne-am înșelat. Nimeni din condu­cerea cooperativei agricole de la Otvești nu știa de plecarea ingine­rului. Nici la ora 22 nu s-a reîn­tors. A preferat drumul spre Ti­mișoara, tocmai în plină campa­nie de recoltare a cerealelor. Sa vedem care sînt implicațiile navetei. In primul rînd, mecani­zatorii, nefiind controlați, au lă­sat devreme lucrul. La ora 18, la sediul secției de mecanizare din Otvești am întîlnit patru tractoa­re, iar unul stătea în drum. In acel moment, în cîmp, munceau doar doi tractoriști, unul la plug și altul la presa de balotat. Ni s-a spus că au terminat cu recoltatul orzului, ia suprafață de 50 hec­tare și că griul încă nu este copt. Firește, este o justificare puerila, deoarece și în cazul acesta trac­toarele n-aveau ce căuta la secție. — Până în prezent s-au elibe­rat 8 hectare și s-au arat 6 — ne spune Vasile Chiriță, șeful secției de mecanizare. Dar nu s-a discuit nici un hectar și nu s-a însămân­țat nici un bob pentru cultura dublă. Iată consecința slabei organizări a muncii, a lipsei de control din partea specialistului. Cînd se vor insămința cele 200 hectare în cul­tură dublă,, din care 100 hectare cu porumb pentru boabe­­ Ce producții se vor mai obține dacă se pierde perioada optimă ? PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.230 lei, 1 iulie 1971 4 pagini, 30 bani VIZITA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI, NICOLAE CEAUȘESCU. ÎN FINLANDA , începerea convorbirilor oficiale In dimineața zilei de 30 iunie, la Palatul prezidențial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale intre președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU, și pre­ședintele Republicii­ Finlanda VRHO­KEKKONEN. Din partea română, la convorbiri au participat : Janos Fazekas, vice­președinte al Consiliului de Miniș­tri, Corneliu Mănescu, ministrul a­­facerilorr externe, Ioan Avram, mi­nistrul industriei construcțiilor de mașini, Mircea Bălănescu, ambasa­dorul Republicii Socialiste Româ­nia la Helsinki, Constantin Mitea, consilier, Cornel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au parti­cipat : Ahti Karjalainen, primul mi­nistru, Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Richard Totter­­man, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, șeful Direcției politice din M.A.E., Pentti Uusivir­­ta, șeful Direcției comerțului ex­terior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București. In cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluția pozitivă pe care o cunosc relațiile multilaterale româno-finlandeze, a fost relevată dorința ambelor părți de a dezvol­ta aceste relații. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri in legătură cu unele as­pecte ale vieții internaționale ac­tuale. Convorbirile s-au desfășurat în­­tr-o atmosferă caldă, prietenească, de stimă și înțelegere reciprocă. A Astăzi se deschid lucrările celui de al V-lea seminar internațional „MARKETINGUL ȘI PROMOVAREA RELAȚIILOR ECONOMICE INTERNAȚIONALE“ Astăzi, în Aula Universității din Timișoara se deschid lucrările Se­minarului internațional „Marketin­gul și promovarea relațiilor econo­­mice internaționale“, confruntare prestigioasă de păreri, de idei, de practici, menită să cristalizeze teh­nicile și metodele avansate din do­meniul cercetării de piață. Parti­cipă numeroși specialiști, conducă­tori de asociații, autori ai unor lu­­­crări din 11 țări, inclusiv România. Intre oaspeții străini se află dr. Constantin Drăgan, vicepreședinte al Federației internaționale de marketing, președintele Federației europene care-i poartă numele, președinte al Asociației spaniole de marketing, și și-au anunțat parti­ciparea G. Morello, președintele Asociației italiene de marketing, profesorul G. Serra de la Universi­tatea din Paris, profesorul G. Tag­­liacarne de la Universitatea din Roma, profesorul C. I. Vesey-Holt, prodecan la Business Center din Londra, profesor B. Neuman, vice­președinte pentru Europa și Africa al Federației internaționale de mar­keting (Suedia), H. Ruppe și R. G. von Stackelberg (R.F.G.), I. Diets (Polonia), P. H. Berent (Anglia), A. P. von Gent (Olanda), profesorul S. Agapitidis, de la institutul politeh­nic din Atena, L. Szabó, directorul Institutului maghiar pentru stu­diul pieței, profesor L. Terem­. Lucrările seminarului se vor des­fășura în zilele de 1—3 iulie pe sec­ții. Enumerarea lor ne dă o imagi­ne sus­cintă asupra problemelor ce se vor dezbate, obiectivul lor cen­tral fiind, așa cum este și firesc, însăși tema seminarului : contribu­ția marketingului la promovarea relațiilor economice internaționale. Cele 5 secții dezbat tematici : conceptul de următoarele marketing și implicațiile sale ; rolul cercetării în marketing și aplicarea tehnicilor adecvate ; conceptul de marketing ca instrument al politicii de inves­tiții ; interacțiunea dintre structu­rile distribuției și strategia de mar­ketig ; aplicarea conceptului de marketing in domenii specifice. In preajma reuniunii, părerea unor participanți am cerut asupra semnificației evenimentului cu­ asupra interesului pe care semina­st­rul prin programul său, prin per­sonalitatea referenților, îl suscită în rîndul specialiștilor. Prof. Mihai Demetrescu, membru al Consilului Asociației române de marketing (AROMAN), al Comitetului național de organizare, ne-a declarat între altele : — Importanța seminarului constă în confruntarea de idei privind problemele promovării tehnicilor moderne de comerț și mai ales de marketing, care reprezintă o sudu­ră între industrie și desfacere. A­­tenția generală e­­­­ tcen­trată pe legătura dintre piața externă și in­dustria națională, ținuindu-se seama de interesele popoarelor pe linia promovării schimburilor de valori N. CIMPEANU ing. C. DOBREANU (Continuare în pag- a l­-a) Vedere generală a Liceului de muzică din Timișoara. Foto : K. ROBICSEK Intîlnire cu membri ai Parlamentului La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale in Finlanda, președin­tele Consiliului de Stat al Româ­niei, Nicolae Ceaușescu, s-a întîl­nit cu președintele Parlamentului, Rafael Paasio, și cu alți membri ai forului legislativ suprem finlandez, împreună cu șeful statului român se aflau tovarășii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram și ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de Vainö Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comerțului exterior, Olavi Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Makela, ambasa­dorul Finlandei în România, de mi­nistrul plenipotențiar Heik J. Han­­nikainen, șeful protocolului, și de general-maior Ermei Kanninen. La intrarea în Parlament, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu a fost întîmpinat cordial de președintele Parlamentului, Rafael Paasso, lide­rul Partidului Social-Democrat, de prim-vicepreședintele Johannes Vi­­rolainen și de alți înalți reprezen­­tanți ai forului legislativ suprem. Oaspeților români le-au fost pre­zentați președinții comisiilor Par­lamentului. Exprimîndu-și satisfacția pentru această vizită, Rafael Pansio a adre­sat președintelui Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți o caldă urare de bun venit. Sînt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va pri­lejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul națiu­nilor noastre, al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Paasso a prezentat activitatea și structura Parlamentului, subliniind rolul și importantele sale atribuții în viața politică a țării. Răspunzînd tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus : Aș dori să mulțumesc domnului președinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat, îmi exprim satisfacția pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaștem u­­nele aspecte reprezentative din ac­tivitatea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satis­facția că între Parlamentul finlan­dez și Marea Adunare Națională a României există relații bune și, după cum știm, domnul președinte urmează să viziteze țara noastră, în fruntea unei delegații. Noi apreciem mult rolul mentelor in viața popoarelor parla­considerăm că în rezolvarea proble­­­­melor europene, cum ar fi de pil­dă, cea a securității pe continentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sunt convins că dez­­voltarea relațiilor dintre parlamen­tele noastre, dintre popoarele noas­tre va contribui la realizarea unei colaborări strînse între România și Finlanda, în toate domeniile de ac­tivitate. Sper că vizita pe care o facem in prezent in Finlanda va servi acestui scop. Oaspeții români vizitează apoi clădirea Parlamentului, pe care fin­landezii au ridicat-o în urmă cu patru decenii — în primii ani după proclamerea Finlandei ca stat suve­ran și în strânsă legătură cu acest eveniment In sala de ședințe deputaților, președintele Rafael Pa­n­asio informează despre structura Parlamentului, alcătuit acum din reprezentanții a opt partide poli­tice. Oaspeții vizitează în continua­re sala în care au loc reuniunile Conferinței Președinției Parlamen­tului. Șeful statului român, se in­teresează de activitatea și atribuțiile acestui organism, alcătuit din pre­ședintele, prim-vicepreședintele, vi­cepreședintele și secretarul general al Parlamentului, și din președinții diferitelor comisii. Acest organism are misiunea de a organiza lucrări­le Parlamentului și de a înainta spre dezbatere diferite propuneri. Oaspeții români au trecut apoi în cabinetul președintelui Camerei. Aici, președintele Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare, re­zervată marilor personalități care vizitează Parlamentul. La încheierea vizitei, președinte­le Parlamentului, Rafael Paasso, exprimă încă o dată calde mulțu­miri pentru onoarea de a fi primit vizita președintelui Nicolae Ceaușescu. In ultima perioadă sunt tot mai frecvente cererile diferitelor firme străine care solicită livrarea de mărfuri din cele mai diferite ra­muri ale economiei noastre, feno­men lipsit de spectaculozitate, care atestă totuși prestigiul și locul pe care il ocupă țara noastră în cir­cuitul valor­ilor materiale. La efortul general pentru îm­bunătățirea acu­­ ________ vității de comerț exterior participă și întreprinderile industriale din ju­dețul nostru. Preo­cupările acestora sunt îndreptate atât spre o diversifi­­care a produc­ției, cit și pen­­tru asigurarea li­nei, calități a pro­duselor. în acest sens, drumul bun pe care a por­nit „Electromotor“ ne îndreptățește să concluzionăm că exportului i s-a a­­cordat o atenție majoră. Numai ast­fel se explică faptul că, din produc­ția de bază motoarele electrice din gabarit 5­7, 48 la sută este desti­nată exportului, respectiv 60 la sută din gabaritul „O“. Comitetul de partid, prin comi­sia economică și comitetul de di­recție, la indicația Biroului Co­mitetului județean întreprins numeroase de partid, a investigații și studii ln fiecare sector, stabi­lind noi măsuri care să asigure o producție diversificată, ritmică și mai cu seamă de­ o calitate cores­punzătoare cerințelor actuale care, aplicate, au permis uzinei ca, an de an, să-și intensifice volumul de export. Din discuțiile avute cu ing.-șef de concepție Gheorghe Constantin a rezultat că un loc central l-a ocupat diversificarea producției de export, paralel cu intensifica­rea ritmului de înnoire a produ­selor destinate exportului. Astfel, in vederea creșterii exportului față de seria unitară de motoare electrice asincrone, existente in producția curentă, elaborarea și introducerea în fabricație a unor noi tipuri de motoare a contribuit in mod simțitor la încheierea unor noi­ tranzacții comerciale pe piața externă. Acțiunea de diversificare a pro­duselor oferite la export, pentru motoarele normale, a fost mate­rializată și prin elaborarea unor tipuri constructive variate, cum ar fi motoarele electrice cu pro­tecție mărită, destinate funcționării in medii cu praf, sau motoare electrice cu două turații. Produsele electrocasnice au cu­noscut de asemenea o diversifi­care prin introducerea în produc­ție a radiatorului cu ventilator, destinat climatizării locuințelor, ventilatorul de geam, pentru ve­hicularea aerului din spații În­chise, sau uscătorul de păr în­­tr-o construcție simplă și este­tică. In­ ceea ce privește Îmbunătăți­rea și modernizarea, sau asimilarea unor produse noi, această acțiune este rezultanta unor reproiectări și cercetări proprii și demonstrează colaborarea cu institute de specia­litate sau de învățămînt supe­rior. Astfel, în cursul anilor 1969- 1970, s-a reproiectat seria unitară de motoare electrice asincrone, in vederea utilizării tablei laminate la­­ rece, care a asigurat reduce­rea consumurilor specifice de tablă sticloasă și cupru, reducind greutatea motoarelor cu 15-30 la sută.­­In programul u­­zinei figurează și preocuparea reali­zării unor mo­toare electrice spe­ciale cu nivel redus destinate de vibrații, să echi­peze mașini de rec­tificat de înaltă precizie, care vor înlocui produsele similare achizițio­nate din import. Prototipurile e-­­ e­xecutate se află ta experimentare pe mașini unelte din profilul F.M.U.A. — Bucu­rești, iar rezultatele obținute până în prezent confirmă calități și per­formanțe ridicate. In cursul aces­tui an, cercetările uzinei, verifi­cările efectuate asupra posibilități­ ing. CORNEL DOBREANU (Continuare în pag. » lll-a) DIVERSIFICAREA ȘI ÎNNOIREA PRODUSELOR - STIMULATORI AI EXPORTULUI 1 iu PAGINA A ll-A înaltă apreciere, sprijin total politicii înțelepte a partidului nostru Adunări festive dedicate „Zilei învățătorului“ Ieri dimineață, in sala Operei timișorene a avut loc o adunare festivă dedicată „Zilei învățăto­rului“, la care au participat acti­viști de partid și de stat, conducă­tori ai organizațiilor de masa obștești, reprezentanți ai Ministe­­t­rului Învățământului, cadre didac­tice, ziariști, Cuvîntul de salut al Biroului Comitetului județean de partid, adresat cadrelor didactice din mu­nicipiul Timișoara, celor peste 1.600 de educatori, învățători profesori, a fost rostit de tovară­și­șul George Mirola, prim-secretar al Comitetului municipal Timi­șoara al P.C.R., primarul munici­­­piului. Subliniind deosebita semnifica­ție pe care o dobîndește în acest an, anul gloriosului semicentenar al partidului, sărbătorirea cadre­lor didactice, cărora le revine înalta și nobila misiune a formării etice și Civice, a educării comu­niste a tinerei generații, vorbito­rul a dat glas înaltei aprecieri Biroului Comitetului județean de­­ partid, adusă activității cadrelor didactice din municipiu, a aportu­lui lor la formarea generațiilor de tineri. Cadrele didactice, a spus vorbitorul trebuie să-și concen­treze și pe mai departe atenția spre găsirea unor metode cât mai variate pentru a-i crește pe elevi în spiritul dragostei față de patrie și partid, al respectului pentru muncă. S-a dat apoi citire Decretului Consiliului de Stat privind confe­rirea de înalte distincții, pentru merite deosebite în activitatea di­dactică și pedagogică, unor cadre didactice din județul Timiș. Ast­fel, titlul de „profesor emerit“ a revenit profesorilor Nicolae Ne­­goiescu de la Liceul „Constantin Diaconovici-Loga“, și Pavel Pe­troman, inspector-șef la Inspecto­ratul școlar județean . „Ordinul Muncii“ clasa a lll-a a fost con­ferit prof. Tereza Nagy de la Școala generala din Dumbrava și prof. Erich Pfaff, director adjunct al Liceului nr. 10 din Timișoara. Au mai fost conferite, cu acest prilej, ordinul „Meritul Cultural“ clasa a lll-a, Steaua Republicii Socialiste România, clasa a V-a, „Medalia Muncii“, titlul de profe­sor evidențiat și gradații de merit. A urmat un moment emoțio­nant : zeci și zeci de purtători ai cravatelor roșii, cu brațele încăr­cate de flori, au pătruns în sala de spectacole, în sunetul tobelor și goarnelor pionierești, fiind din inimă dascălilor mulțu­m­biți pentru grija cu care le veghează copilăria, pentru strădania neobo­sită de a-i ajuta să-și dezvolte plenar personalitatea spre a deve­ni oameni pe măsura timpului în care trăim. Asistența primește, cu ropote de aplauze propunerea de a se trimite o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, iubitului nostru conducător, tova­rășului Nicolae Ceaușescu : „Ca­drele didactice din municipiul Ti­mișoara, întrunite în adunarea festivă prilejuită de „Ziua învăță­­­torului“, ne îndreptăm cu dragoste și recunoștință gândurile noastre către conducerea partidului și sta­tului, către dumneavoastră perso­nal, mult­ stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, pentru nețărmurita grijă de care se bucură școala și slujitorii ei, pentru minunatele condiții de muncă și de viață ce ne-au fost create. Avem pilda vie în întreaga noastră activitate, munca neobosită a înțeleptului nostru partid, a conducerii sale, în frunte cu distinsa dumneavoas­tră personalitate. Ne este proas­pătă în memorie bucuria și deose­bita satisfacție produsă de rezul­tatele vizitei pe care delegația de partid și de stat, în frunte cu dv., a întreprins-o în țările frățești din Asia. Manifestările de stimă și simpatie față de delegația noas­tră dovedesc o dată mai mult că politica Partidului Comunist Ro­­mân se sprijină pe temelia traini­că a principiilor marxism-leninis­­mului. Asigurăm conducerea parti­dului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că nu vom precupeți nici un efort și vom face tot ce depinde de noi pentru a educa tinerele vlăstare ale patriei noastre în spiritul dragostei față de muncă, a pasiu­nii pentru știință, a echității și justiției, a patriotismului socialist și internaționalismului proletar“. La încheierea adunării festive a urmat un program artistic, rea­lizat cu participarea corului Filar­monicii de stat „Banatul“, a co­rului de cameră al sindicatului în­vățămînt din Timișoara și al An­samblului folcloric „Banatul“. Adunări festive similare au avut loc, în prezența membrilor Biroului Comitetului județean de partid, la Lugoj, Deta, Sinnicolaul Marc și Făget.

Next