Drapelul Roşu, iulie 1971 (Anul 27, nr. 8230-8256)
1971-07-01 / nr. 8230
La cooperativa agricola din Chișoda Sunt necesare măsuri pentru redresarea producției de lapte • Se mulg doar 3 litri lapte zilnic de la fiecare vacă # Deficiențe în sistemul de furajare De ce nu se învață din experiența vecinilor? In actuala perioadă, cu vegetație abundentă, sunt create condiții ca ln toate fermele zootehnice producția de lapte de vacă să crească simțitor. De altfel, în multe unități agricole se mulg, în mod obișnuit, cite 9—10 litri de lapte, zilnic, de la fiecare vacă furajată. Dar, aceasta nu se întîmplă și la ferma zootehnică de la cooperativa agricolă din Chișoda. Aici, după cum ne informează inginerul Aurel Ghilezan, președintele cooperativei agricole, producția medie zilnică este, în prezent, intre 2,8 și 3,2 litri lapte, de fiecare vacă. Dacă calculăm, însă, media pe primele 5 luni, vedem că realizările sunt și mai slabe ; în 150 de zile s-au muls doar 360 de litri lapte de la fiecare animal. Raportînd aceste rezultate la cele 174 de vaci de lapte, existente in efectiv, ne dăm ușor seama că actuala producție de lapte nu poate contribui la rentabilizarea sectorului zootehnic. Astfel, nici producția marfă, stabilită pe cinci luni, nu s-a realizat; din 330 hl s-au livrat doar 272 hl, deși trebuie să recunoaștem că cifrele trecute în prevederile planului de producție sunt sub posibilitățile unității. O producție medie anuală de numai 1.450 litri nu face cinste unei cooperative care este în zona de aprovizionare cu lapte a municipiului Timișoara. Dar să vedem care sunt care contribuie la obținerea cauzeler producțiilor mici de lapte. In primul rînd, considerăm că sunt serioase carențe în sistemul de furajare al animalelor. Vacile de lapte au la dispoziție doar iarba de pe pășune, iar președintele unității consideră că aceasta este suficientă, întrucit animalele sunt ținute intr-o tabără de vară. Deși unitățile vecine, în aceleași condiții, administrează vacilor, suplimentar, la jgheab, trifoliene sub formă de masă verde, ceea ce contribuie la obținerea unor producții de lapte, totuși, nu se învață sporite din experiența lor. Este o măsură care credem că se poate aplica și la Chișoda, întrucît suprafața cu lucernă și trifoi poate asigura furajarea din abundență a vacilor cu masă verde. Mai mult, in rația animalelor se pot adăuga și concentrate i in magazie se găsesc 2.000 kg de tărițe, dar nu știm de ce nu se folosesc în alimentația vacilor de lapte. Totodată, în efectivul fermei zootehnice, mai sunt încă 22 de vaci „pensionare“, care trag în urmă rezultatele de producție. In această privință, se cere o preocupare mai susținută a consiliului de conducere al cooperativei pentru ca, pină la sfîrșitul anului, să înlocuiască toate animalele neproductive și să nu se rezume doar la planul de cumpărare, de 20 de capete ceea ce este prea puțin față de situația reală din unitate. Un sprijin mai concret l-ar putea acorda și consiliul intercooperatist Timișoara, deoarece unele cooperative agricole vor avea excedent de juninci. O altă cauză care urmeazâ obținerea unor producții mai mari este neaplicarea formelor corespunzătoare de cointeresare materială a lucrătorilor din sectorul zootehnic. Așa, de exemplu, consiliul de conducere, specialiștii și economiștii cooperativei nu s-au preocupat de introducerea sistemului de retribuire a muncii pe bază de acord global, sistem care s-a dovedit foarte eficient în alte unități. De asemenea, la Chișoda, este defectuoasă și evidența producției. Nici după 5 zile de la începutul lunii, Pavel Szaly, economistul fermei zootehnice, n-a fost în stare să ne prezinte evidența cu laptele muls, susținînd că a lucrat la alte situații. Cauza constă, însă, in slabul control al șefului de fermă, inginera Larisa Motoc, și a conducerii cooperativei, deoarece timpul de lucru al economistului nu este folosit In mod corespunzător. Avînd în vedere suprafețele ocupate cu plante furajere la Chișoda, ceea ce creează condiții bune ing. ARACHITOVAN Continuare în pag. a lll-a) IMPLICAȚIILE NAVETEI Luni, splendidă, zi pentru muncile agricole. La ora 17,50, ne-am intîlnit, la intrarea în localitatea Socolu Turcesc, cu Cornel Dragomir, inginerul șef al cooperativei din Otvești. Dădea zot calului de la șaretă, pentru a nu pierde timpul pe drum. Credeam că are probleme la baza de recepție și se va reîntoarce în unitate. Dar, ne-am înșelat. Nimeni din conducerea cooperativei agricole de la Otvești nu știa de plecarea inginerului. Nici la ora 22 nu s-a reîntors. A preferat drumul spre Timișoara, tocmai în plină campanie de recoltare a cerealelor. Sa vedem care sînt implicațiile navetei. In primul rînd, mecanizatorii, nefiind controlați, au lăsat devreme lucrul. La ora 18, la sediul secției de mecanizare din Otvești am întîlnit patru tractoare, iar unul stătea în drum. In acel moment, în cîmp, munceau doar doi tractoriști, unul la plug și altul la presa de balotat. Ni s-a spus că au terminat cu recoltatul orzului, ia suprafață de 50 hectare și că griul încă nu este copt. Firește, este o justificare puerila, deoarece și în cazul acesta tractoarele n-aveau ce căuta la secție. — Până în prezent s-au eliberat 8 hectare și s-au arat 6 — ne spune Vasile Chiriță, șeful secției de mecanizare. Dar nu s-a discuit nici un hectar și nu s-a însămânțat nici un bob pentru cultura dublă. Iată consecința slabei organizări a muncii, a lipsei de control din partea specialistului. Cînd se vor insămința cele 200 hectare în cultură dublă,, din care 100 hectare cu porumb pentru boabe Ce producții se vor mai obține dacă se pierde perioada optimă ? PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.230 lei, 1 iulie 1971 4 pagini, 30 bani VIZITA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI, NICOLAE CEAUȘESCU. ÎN FINLANDA , începerea convorbirilor oficiale In dimineața zilei de 30 iunie, la Palatul prezidențial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale intre președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU, și președintele Republicii Finlanda VRHOKEKKONEN. Din partea română, la convorbiri au participat : Janos Fazekas, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilorr externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Helsinki, Constantin Mitea, consilier, Cornel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au participat : Ahti Karjalainen, primul ministru, Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Richard Totterman, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, șeful Direcției politice din M.A.E., Pentti Uusivirta, șeful Direcției comerțului exterior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București. In cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluția pozitivă pe care o cunosc relațiile multilaterale româno-finlandeze, a fost relevată dorința ambelor părți de a dezvolta aceste relații. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri in legătură cu unele aspecte ale vieții internaționale actuale. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească, de stimă și înțelegere reciprocă. A Astăzi se deschid lucrările celui de al V-lea seminar internațional „MARKETINGUL ȘI PROMOVAREA RELAȚIILOR ECONOMICE INTERNAȚIONALE“ Astăzi, în Aula Universității din Timișoara se deschid lucrările Seminarului internațional „Marketingul și promovarea relațiilor economice internaționale“, confruntare prestigioasă de păreri, de idei, de practici, menită să cristalizeze tehnicile și metodele avansate din domeniul cercetării de piață. Participă numeroși specialiști, conducători de asociații, autori ai unor lucrări din 11 țări, inclusiv România. Intre oaspeții străini se află dr. Constantin Drăgan, vicepreședinte al Federației internaționale de marketing, președintele Federației europene care-i poartă numele, președinte al Asociației spaniole de marketing, și și-au anunțat participarea G. Morello, președintele Asociației italiene de marketing, profesorul G. Serra de la Universitatea din Paris, profesorul G. Tagliacarne de la Universitatea din Roma, profesorul C. I. Vesey-Holt, prodecan la Business Center din Londra, profesor B. Neuman, vicepreședinte pentru Europa și Africa al Federației internaționale de marketing (Suedia), H. Ruppe și R. G. von Stackelberg (R.F.G.), I. Diets (Polonia), P. H. Berent (Anglia), A. P. von Gent (Olanda), profesorul S. Agapitidis, de la institutul politehnic din Atena, L. Szabó, directorul Institutului maghiar pentru studiul pieței, profesor L. Terem. Lucrările seminarului se vor desfășura în zilele de 1—3 iulie pe secții. Enumerarea lor ne dă o imagine suscintă asupra problemelor ce se vor dezbate, obiectivul lor central fiind, așa cum este și firesc, însăși tema seminarului : contribuția marketingului la promovarea relațiilor economice internaționale. Cele 5 secții dezbat tematici : conceptul de următoarele marketing și implicațiile sale ; rolul cercetării în marketing și aplicarea tehnicilor adecvate ; conceptul de marketing ca instrument al politicii de investiții ; interacțiunea dintre structurile distribuției și strategia de marketig ; aplicarea conceptului de marketing in domenii specifice. In preajma reuniunii, părerea unor participanți am cerut asupra semnificației evenimentului cu asupra interesului pe care seminastrul prin programul său, prin personalitatea referenților, îl suscită în rîndul specialiștilor. Prof. Mihai Demetrescu, membru al Consilului Asociației române de marketing (AROMAN), al Comitetului național de organizare, ne-a declarat între altele : — Importanța seminarului constă în confruntarea de idei privind problemele promovării tehnicilor moderne de comerț și mai ales de marketing, care reprezintă o sudură între industrie și desfacere. Atenția generală e tcentrată pe legătura dintre piața externă și industria națională, ținuindu-se seama de interesele popoarelor pe linia promovării schimburilor de valori N. CIMPEANU ing. C. DOBREANU (Continuare în pag- a l-a) Vedere generală a Liceului de muzică din Timișoara. Foto : K. ROBICSEK Intîlnire cu membri ai Parlamentului La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale in Finlanda, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, s-a întîlnit cu președintele Parlamentului, Rafael Paasio, și cu alți membri ai forului legislativ suprem finlandez, împreună cu șeful statului român se aflau tovarășii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram și ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de Vainö Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comerțului exterior, Olavi Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Makela, ambasadorul Finlandei în România, de ministrul plenipotențiar Heik J. Hannikainen, șeful protocolului, și de general-maior Ermei Kanninen. La intrarea în Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu a fost întîmpinat cordial de președintele Parlamentului, Rafael Paasso, liderul Partidului Social-Democrat, de prim-vicepreședintele Johannes Virolainen și de alți înalți reprezentanți ai forului legislativ suprem. Oaspeților români le-au fost prezentați președinții comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-și satisfacția pentru această vizită, Rafael Pansio a adresat președintelui Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți o caldă urare de bun venit. Sînt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul națiunilor noastre, al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Paasso a prezentat activitatea și structura Parlamentului, subliniind rolul și importantele sale atribuții în viața politică a țării. Răspunzînd tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus : Aș dori să mulțumesc domnului președinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat, îmi exprim satisfacția pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaștem unele aspecte reprezentative din activitatea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satisfacția că între Parlamentul finlandez și Marea Adunare Națională a României există relații bune și, după cum știm, domnul președinte urmează să viziteze țara noastră, în fruntea unei delegații. Noi apreciem mult rolul mentelor in viața popoarelor parlaconsiderăm că în rezolvarea problemelor europene, cum ar fi de pildă, cea a securității pe continentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sunt convins că dezvoltarea relațiilor dintre parlamentele noastre, dintre popoarele noastre va contribui la realizarea unei colaborări strînse între România și Finlanda, în toate domeniile de activitate. Sper că vizita pe care o facem in prezent in Finlanda va servi acestui scop. Oaspeții români vizitează apoi clădirea Parlamentului, pe care finlandezii au ridicat-o în urmă cu patru decenii — în primii ani după proclamerea Finlandei ca stat suveran și în strânsă legătură cu acest eveniment In sala de ședințe deputaților, președintele Rafael Panasio informează despre structura Parlamentului, alcătuit acum din reprezentanții a opt partide politice. Oaspeții vizitează în continuare sala în care au loc reuniunile Conferinței Președinției Parlamentului. Șeful statului român, se interesează de activitatea și atribuțiile acestui organism, alcătuit din președintele, prim-vicepreședintele, vicepreședintele și secretarul general al Parlamentului, și din președinții diferitelor comisii. Acest organism are misiunea de a organiza lucrările Parlamentului și de a înainta spre dezbatere diferite propuneri. Oaspeții români au trecut apoi în cabinetul președintelui Camerei. Aici, președintele Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare, rezervată marilor personalități care vizitează Parlamentul. La încheierea vizitei, președintele Parlamentului, Rafael Paasso, exprimă încă o dată calde mulțumiri pentru onoarea de a fi primit vizita președintelui Nicolae Ceaușescu. In ultima perioadă sunt tot mai frecvente cererile diferitelor firme străine care solicită livrarea de mărfuri din cele mai diferite ramuri ale economiei noastre, fenomen lipsit de spectaculozitate, care atestă totuși prestigiul și locul pe care il ocupă țara noastră în circuitul valorilor materiale. La efortul general pentru îmbunătățirea acu ________ vității de comerț exterior participă și întreprinderile industriale din județul nostru. Preocupările acestora sunt îndreptate atât spre o diversificare a producției, cit și pentru asigurarea linei, calități a produselor. în acest sens, drumul bun pe care a pornit „Electromotor“ ne îndreptățește să concluzionăm că exportului i s-a acordat o atenție majoră. Numai astfel se explică faptul că, din producția de bază motoarele electrice din gabarit 57, 48 la sută este destinată exportului, respectiv 60 la sută din gabaritul „O“. Comitetul de partid, prin comisia economică și comitetul de direcție, la indicația Biroului Comitetului județean întreprins numeroase de partid, a investigații și studii ln fiecare sector, stabilind noi măsuri care să asigure o producție diversificată, ritmică și mai cu seamă de o calitate corespunzătoare cerințelor actuale care, aplicate, au permis uzinei ca, an de an, să-și intensifice volumul de export. Din discuțiile avute cu ing.-șef de concepție Gheorghe Constantin a rezultat că un loc central l-a ocupat diversificarea producției de export, paralel cu intensificarea ritmului de înnoire a produselor destinate exportului. Astfel, in vederea creșterii exportului față de seria unitară de motoare electrice asincrone, existente in producția curentă, elaborarea și introducerea în fabricație a unor noi tipuri de motoare a contribuit in mod simțitor la încheierea unor noi tranzacții comerciale pe piața externă. Acțiunea de diversificare a produselor oferite la export, pentru motoarele normale, a fost materializată și prin elaborarea unor tipuri constructive variate, cum ar fi motoarele electrice cu protecție mărită, destinate funcționării in medii cu praf, sau motoare electrice cu două turații. Produsele electrocasnice au cunoscut de asemenea o diversificare prin introducerea în producție a radiatorului cu ventilator, destinat climatizării locuințelor, ventilatorul de geam, pentru vehicularea aerului din spații Închise, sau uscătorul de păr într-o construcție simplă și estetică. In ceea ce privește Îmbunătățirea și modernizarea, sau asimilarea unor produse noi, această acțiune este rezultanta unor reproiectări și cercetări proprii și demonstrează colaborarea cu institute de specialitate sau de învățămînt superior. Astfel, în cursul anilor 1969- 1970, s-a reproiectat seria unitară de motoare electrice asincrone, in vederea utilizării tablei laminate la rece, care a asigurat reducerea consumurilor specifice de tablă sticloasă și cupru, reducind greutatea motoarelor cu 15-30 la sută.In programul uzinei figurează și preocuparea realizării unor motoare electrice speciale cu nivel redus destinate de vibrații, să echipeze mașini de rectificat de înaltă precizie, care vor înlocui produsele similare achiziționate din import. Prototipurile e- executate se află ta experimentare pe mașini unelte din profilul F.M.U.A. — București, iar rezultatele obținute până în prezent confirmă calități și performanțe ridicate. In cursul acestui an, cercetările uzinei, verificările efectuate asupra posibilități ing. CORNEL DOBREANU (Continuare în pag. » lll-a) DIVERSIFICAREA ȘI ÎNNOIREA PRODUSELOR - STIMULATORI AI EXPORTULUI 1 iu PAGINA A ll-A înaltă apreciere, sprijin total politicii înțelepte a partidului nostru Adunări festive dedicate „Zilei învățătorului“ Ieri dimineață, in sala Operei timișorene a avut loc o adunare festivă dedicată „Zilei învățătorului“, la care au participat activiști de partid și de stat, conducători ai organizațiilor de masa obștești, reprezentanți ai Ministetrului Învățământului, cadre didactice, ziariști, Cuvîntul de salut al Biroului Comitetului județean de partid, adresat cadrelor didactice din municipiul Timișoara, celor peste 1.600 de educatori, învățători profesori, a fost rostit de tovarășișul George Mirola, prim-secretar al Comitetului municipal Timișoara al P.C.R., primarul municipiului. Subliniind deosebita semnificație pe care o dobîndește în acest an, anul gloriosului semicentenar al partidului, sărbătorirea cadrelor didactice, cărora le revine înalta și nobila misiune a formării etice și Civice, a educării comuniste a tinerei generații, vorbitorul a dat glas înaltei aprecieri Biroului Comitetului județean de partid, adusă activității cadrelor didactice din municipiu, a aportului lor la formarea generațiilor de tineri. Cadrele didactice, a spus vorbitorul trebuie să-și concentreze și pe mai departe atenția spre găsirea unor metode cât mai variate pentru a-i crește pe elevi în spiritul dragostei față de patrie și partid, al respectului pentru muncă. S-a dat apoi citire Decretului Consiliului de Stat privind conferirea de înalte distincții, pentru merite deosebite în activitatea didactică și pedagogică, unor cadre didactice din județul Timiș. Astfel, titlul de „profesor emerit“ a revenit profesorilor Nicolae Negoiescu de la Liceul „Constantin Diaconovici-Loga“, și Pavel Petroman, inspector-șef la Inspectoratul școlar județean . „Ordinul Muncii“ clasa a lll-a a fost conferit prof. Tereza Nagy de la Școala generala din Dumbrava și prof. Erich Pfaff, director adjunct al Liceului nr. 10 din Timișoara. Au mai fost conferite, cu acest prilej, ordinul „Meritul Cultural“ clasa a lll-a, Steaua Republicii Socialiste România, clasa a V-a, „Medalia Muncii“, titlul de profesor evidențiat și gradații de merit. A urmat un moment emoționant : zeci și zeci de purtători ai cravatelor roșii, cu brațele încărcate de flori, au pătruns în sala de spectacole, în sunetul tobelor și goarnelor pionierești, fiind din inimă dascălilor mulțumbiți pentru grija cu care le veghează copilăria, pentru strădania neobosită de a-i ajuta să-și dezvolte plenar personalitatea spre a deveni oameni pe măsura timpului în care trăim. Asistența primește, cu ropote de aplauze propunerea de a se trimite o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, iubitului nostru conducător, tovarășului Nicolae Ceaușescu : „Cadrele didactice din municipiul Timișoara, întrunite în adunarea festivă prilejuită de „Ziua învățătorului“, ne îndreptăm cu dragoste și recunoștință gândurile noastre către conducerea partidului și statului, către dumneavoastră personal, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, pentru nețărmurita grijă de care se bucură școala și slujitorii ei, pentru minunatele condiții de muncă și de viață ce ne-au fost create. Avem pilda vie în întreaga noastră activitate, munca neobosită a înțeleptului nostru partid, a conducerii sale, în frunte cu distinsa dumneavoastră personalitate. Ne este proaspătă în memorie bucuria și deosebita satisfacție produsă de rezultatele vizitei pe care delegația de partid și de stat, în frunte cu dv., a întreprins-o în țările frățești din Asia. Manifestările de stimă și simpatie față de delegația noastră dovedesc o dată mai mult că politica Partidului Comunist Român se sprijină pe temelia trainică a principiilor marxism-leninismului. Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că nu vom precupeți nici un efort și vom face tot ce depinde de noi pentru a educa tinerele vlăstare ale patriei noastre în spiritul dragostei față de muncă, a pasiunii pentru știință, a echității și justiției, a patriotismului socialist și internaționalismului proletar“. La încheierea adunării festive a urmat un program artistic, realizat cu participarea corului Filarmonicii de stat „Banatul“, a corului de cameră al sindicatului învățămînt din Timișoara și al Ansamblului folcloric „Banatul“. Adunări festive similare au avut loc, în prezența membrilor Biroului Comitetului județean de partid, la Lugoj, Deta, Sinnicolaul Marc și Făget.