Drapelul Roşu, august 1971 (Anul 27, nr. 8257-8282)

1971-08-01 / nr. 8257

EXIGENȚELE CONSILIILOR POPULARE, ÍN CONCORDANȚĂ CU CERINȚELE VIEȚII Vasile Daju PRIM-VICEPREȘEDINTE AL COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEȚULUI TIMIȘ Realizarea sarcinilor complexe ce revin consiliilor populare în aplica­rea măsurilor de perfecționare a vieții sociale, pe baza hotărîrilor Conferinței Naționale și ale Congre­sului al X-lea al Partidului Comu­nist Român, impun desfășurarea unei munci asidue, plină de iniția­tivă și dinamism, în perfecționarea continuă a stilului și a metodelor de muncă, a întăririi continue legăturilor cu masele­ de antrenare a a acestora la înfăptuirea politicii partidului și statului nostru. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, în expunerea la recenta consfătuire de lucru a activului de partid din do­meniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, arăta: „Este necesar să acționăm continuu pentru perfecționarea conducerii și planificării organizării întregii activități sociale. Toate acestea tre­buie legate strîns de participarea tot mai activă a clasei muncitoare și a întregului popor la conducerea societății, deoarece numai astfel democrația socialistă se va afirma drept cea mai avansată democrație din lume". Acordarea de atribuții sporite consiliilor populare reflectă crește­rea rolului statului în conducerea economiei, culturii și a vieții socia­le, constituie o măsură de mare im­portanță pentru înfăptuirea progra­mului elaborat de Congresul X-lea al partidului. Legea de orga­ni nizare și funcționare a populare întărește rolul consiliilor organelor locale de stat în rezolvarea proble­melor în concordanță cu interesele generale ale țării și ridică pe o treaptă calitativ nouă, activitatea consiliilor populare și a comitetelor executive ale acestora, pentru va­lorificare cât mai deplină a posi­bilităților locale. Este important de subliniat faptul că legea de organi­zare și funcționare a consiliilor populare prevede că acestea con­duc, îndrumă și controlează întrea­ga activitate economică, social­­culturală și obștească pe plan local, adoptă planul economiei locale și bugetul local. Acesta răs­punde necesității de întărire a rolului consiliilor populare, de a spori exigențele in concordan­ță cu cerințele vieții — pentru în­treaga activitate ce se desfășoară­ pe plan local. Consiliul popular al județului Ti­miș și Comitetul său executiv, sub permanenta îndrumare a Biroului Comitetului județean de partid, a manifestat o preocupare sporită pentru îmbunătățirea continuă propriei activități, lărgirea perma­a­nentă a atribuțiilor organelor loca­le din subordine, pentru realizarea sarcinilor planului economiei locale, imprimînd această linie tuturor con­siliilor populare municipale, orășe­nești și comunale. Pornind de necesitatea obiectivă, de a îmbună­ta­tăți conținut activității și de a lăr­gi aria preocupărilor consiliilor populare municipale, orășenești și comunale, unele întreprinderi de interes local și unele activități, au fost trecute direct în subordinea a­­cestora , astfel au fost trecute în subordinea comitetelor executive ale consiliilor populare municipale și orășenești, întreprinderile de gospodărie comunală și organizați­ile comerciale, în subordinea comi­tetelor executive ale consiliilor populare comunale, circumscripți­ile veterinare, cantonierii. Dînd un cîmp mai larg exercitării atribuți­ilor și responsabilităților consiliilor populare din județ în ce privește conducerea directă a treburilor de interes local, Consiliul popular ju­dețean a reușit să elimine paralelisme și anomalii care unele mai persistau în diferite sectoare ale e­­conomiei locale și a activităților social-culturale. Ținînd seama de ponderea mare pe care o are agricultura în econo­mia județului nostru, o atenție spo­rită s-a acordat acestei ramuri. In (Continuare în pag. a 11-a) k Planul pe șapte luni îndeplinit Printr-o folosire mai judicioa­să a mijloacelor de remorcare și transport, a vagonului de mar­fă și o mai strînsă colaborare cu beneficiarii, muncitorii, tehnicie­nii și inginerii din unitățile Re­gionalei de căi ferate Timișoara au reușit ca, in primele șapte luni ale anului curent, să reali­zeze și chiar să depășească sar­cinile de plan la unii indicatori principali. La tone/km conven­ționale, de exemplu, depășirea se ridică la 1,8 la sută, iar la tone expediate — 1,3 la sută și la sarcina statică (încărcare pe vagon marfă) plusul este de 0,2 la sută. Pe aceeași perioadă, sta­ționarea la încărcare-descărca­­re, precum și viteza comercială au fost de sută la sută, iar con­sumul specific de combustibil convențional a fost redus cu trei la sută. EXTINDEREA IRIGAȚIILOR DIN APA FREATICĂ, O NECESITATE IMPERIOASA in programul județului Timiș privind gospodărirea rațională a resurselor de apă, extinderea lu­crărilor de irigații, îndiguiri, dese­cări și combaterea eroziunii solului, se subliniază că, deși excesul de umiditate caracterizează majorita­tea terenurilor agricole din zona de șes a județului, iar precipitațiile căzute, in medie, intr-un an sunt suficiente pentru dezvoltarea cul­turilor agricole, totuși repartiția a­­cestora pe parcursul perioadei de vegetație nu este corespunzătoare. Faptul este confirmat de altfel și de felul cum evoluează actualele condiții de climă, cind pe întinse zone se resimte efectul secetei. In­­trucît unele cooperative agricole ca cele din Tomnatic, Recaș și altele au o bogată­­ experiență în folosirea la irigat a apei din subteran, re­dacția ziarului a întreprins o an­chetă cu scopul de a vedea ce po­sibilități există in extinderea su­prafețelor udate din pînza de apă freatică. Primele investigații le-am făcut, cum era și de așteptat, la coopera­tiva agricolă din Tomnatic,, unita­te care irigă, cu foarte bune re­zultate, din apa freatică 70 hecta­re de legume. Aici funcționează continuu 39 de pompe tip Tomna­tic, din care 23 sunt acționate cu motoare termice, iar 16 cu electro­motoare.­­ La noi sunt, practic, posibi­lități nelimitate de extindere­­ a a­­cestui sistem de udare a plantelor — ne spune inginerul Simion Chi­ta, șeful fermei 2 legumicole. Apa freatică se găsește la o adîncime intre 2—8 m, asigurînd un debit corespunzător normei de udare. Deci, la Tomnatic se asigură iri­garea Întregii suprafețe cultivate cu legume, dar se pune problema ex­tinderii udării, din apa freatică, și a altor culturi — plantele furajere,­­ de exemplu: v* La Nerău, în schimb, unitate ve­cină cu Tomnaticul, avind însemna­­te suprafețe care se pretează la i­­rigat cu apă din subteran, s-a aban­donat o măsură care asigură în­semnate sporuri de producție. Iată Potențialul productiv al solului cît mai deplin valorificat­ ce ne spune în această privință Maria Fonoș, inginer șef la coope­rativa agricolă din Nerău. — In anul 1971, la noi, nu se iri­gă nici un hectar. Avem în planul de producție prinse, ca existență, 22 hectare amenajări practic nu este nimic­ locale, dar Cinc s-au cultivat roșii și ardei­­s-a folosit sistemul Tomnatic de udare a plan­telor. Dar, în ultimii ani, producem numai ceapă și usturoi. In terenul care se pretează la irigare cu apa freatică, am avut orz, fiindcă este necesară o rotație a culturi.ii. Deci, pe seama­ Ws^rsei­ rotații • a culturilor și a scoaterii din plan a roșiilor și ardeilor s-a renunțat la irigarea plantelor. Nu știm cîți ani consideră specialiștii cooperati­vei că sunt necesari pentru rotație? Dar, din 1967, la Nerău nu se mai irigă, fiindcă altă sursă de apă nu au. Timp in care 4 pompe Up Tom­natic cu motoare TN, în bună sta­re de funcționare, stau nefolosite. Mai mult, în condițiile anului 1971 ,au fost perioade când usturoiul și ceapa au dus lipsă de apă, factor care ar fi contribuit la substanțială a producției. sporirea Nu se puteau oare amplasa aceste culturi pe terenurile unde sunt posibilități de irigare ? De asemenea, nu pu­tem fi de acord cu afirmația că „la Nerău nu se pot iriga decit 20 de hectare“. Conducerea cooperati­vei nu numai că nu și-a propus să extindă suprafețele irigate dar nici pentru 1972 nu s-a gîndit să folo­sească apa în scopul sporirii pro­ducției. Dacă nu vor să irige legu­mele le sugerăm ideea folosirii a­­pei la porumb sau lucernă. Iată ce ne spune însă tovarășul Wiliam Heinz, secretarul Comitetu­lui comunal de partid Teremia Ma­re. — Cunosc foarte bine hotarul co­operativei agricole din Nerău. Te­renul dinspre Vizejdia și Tomnatic are o sursă sigură de apă și există posibilitatea irigării unor suprafețe întinse, ceea ce ar contri­bui la sporirea considerabilă a re­coltelor. Merită să fie luată în con­siderare și experiența locuitorilor din satul Nerău, care au forat circa 30 de fîntîni, la o adîncime de apro­ximativ 50 de metri, folosind apa la udarea legumelor. Cred că această­­ metodă se poate aplica și la coope­rativa agricolă, cel puțin pentru­ unele plante furajere din apropierea complexului zootehnic. Deci, alături de terenurile din apro­pierea Tomnaticului, cu apa frea­tică mai la suprafață, se pot folosi și forajele mai adinei pe supra­fețele din jurul satului. Prin aceasta se vor asigura producții sigure și mari, an de an. Interlocutorul nostru ne-a mai de­monstrat că la Teremia Mare iriga­rea cu apă freatică este o practică bi­ne încetățenită. Din 1.000 de numere de casă la peste 700 sînt fîntîni, la o adîncime de 9 metri, din care se scoate apa pentru udarea grădini­lor, iar debitul satisface cu priso­sință nevoile plantelor. Și la cooperativa agricolă din Te­remia se folosește cu succes, la iri­gat, apa din pînza freatică. In pre­zent se udă 26 hectare cu legume. Unitatea și-a confecționat, in ate­liere proprii, 50 de pompe tip Tom­natic. Dar, aici, din 1968 se lucrea­ Anchetă realizată de ing. A. RACIN­TOVAN (Continuare în pag. a 111-a) In zilele de arșiță, din această vară, țăranii cooperatori din Ie­­cea Mare au irigat, cu bune re­zultate, însemnate suprafețe, fo­losind apa din pînza freatică. In elișeu : aspect de la udarea castraveților în cultură succesivă. (Foto : E. ROJBICSEK) Ieri a fost Inaugurat Noul cămin cultural din Dumbrava A devenit o necesitate pentru gospodarii satelor să amenajeze și să modernizeze instituțiile culturale potrivit noilor cerințe­­ ale activității cultural-educative. Printre aceștia se numără și țăranii cooperatori din Dumbra­va. Ieri după-amiază locuitorii comunei, în frunte cu primarul, Iustin Andrășescu, au fost pre­zenți la festivitatea de inaugura­re a noii clădiri a căminului cul­tural. Cu acest prilej, un număr în­semnat de artiști amatori au susținut un bogat program ar­tistic. La spectacol au fost de față tovarășii Dumitru Preda, mem­bru al Biroului Comitetului ju­dețean Timiș al P.C.R., șeful secției propagandă, Traian Sen­­cu, vicepreședinte al Comitetu­lui județean pentru cultură și artă, Maria Pongracz-Pop, se­cretara Consiliului județean Ti­miș al oamenilor muncii de na­ționalitate maghiară, locuitori ai satelor aparținătoare comu­nei. Clădirea — a cărei reamenajare a costat circa 180.000 lei — a fost construită în mare parte prin contribuția voluntară a ce­tățenilor. Căminul cuprinde o sală de spectacole cu circa 250 de locuri, un club și o bibliote­că, antreuri ce vor fi înzestrate cu obiecte de artă. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANul XXVIII NR. 8.257 DuMINICă, 1 AUGUST 1971 L 6 pagini, 30 bani In pag. a IV’A • Așezămintele culturale trebuie să aibă un rol educativ mai pronunțat . Toamna se numără... sălile de clasă, dar acum se construiesc I Jurăm­­întul militar — legămint solemn­ ieri, militarii Forțelor Armate au fost martorii unui eveniment deosebit — depunerea jurămîn­­tului militar de către cel mai tînăr contingent. In­ viața de ostaș există mo­mente care nu se pot uita. Trăi­te la temperatura înaltă pe care o generează sentimentul devota­mentului și patriotismului înflă­cărat, ele se implantează orga­nic în însăși ființa militarilor. Dintre acestea, depunerea jură­­mîntului, cu profundele sale semnificații social-politice și e­­tice, se înscrie la cea mai înaltă cotă. Emoționant, în același timp act de maximă cugetare, el im­­plicînd o matură responsabili­tate, o angajare conștientă, de­plină, în imensul front al apă­rătorilor integrității, indepen­denței și suveranității țării, a intereselor poporului român și cuceririlor sale revoluționare. Izvorit din glorioasele tradiții de luptă ale neantului nostru, jurămintul militar reprezintă le­gea de bază a întregii vieți și activități ostășești. In textul său, jurămintul cu­prinde principala obligație pe care militarii o au față de patrie și popor, de partid și guvern. Respectarea lui neabătută con­stituie cea mai înaltă însușire moral-politică a ostașilor. Acest lucru a fost înțeles de către fie­care militar. Expresia elocventă a înțelegerii clare a misiunii ce le revine este setea nestăvilită de a acumula temeinice cuno­ștințe, dorința de a se forma ca buni luptători. Urmăream cu emoție rostirea jurămîntului de către soldații Liviu Preșe, Emil Cozan, Va­lentin Bora, din unitatea mili­tarii unde lucrează și ofițerul Boroș Iuliu. Pe chipurile lor descifram expresia unei maturi­tăți parcă inexplicabile la 20 de ani. Justificarea ei o găsim în sentimentul înaltei responsabili­tăți ce le revine, în necesitatea confirmării încrederii pe care poporul le-a acordat-o. Referin­­du-se la semnificația acestui e­­veniment, soldatul Lucian Bara­­chel ne mărturisește : „Jurămân­tul militar îmi va călăuzi pașii de cetățean și bărbat de-a lun­gul întregii vieți. El îmi va conferi o splendidă înălțare mo­rală, pe care fiecare tînăr o așteaptă in clipele acestea de adîncă răspundere patriotică“. ...„Jur să fiu devotat, poporului muncitor, patriei mele și condu­cerii de stat a Republicii Socia­liste România“, au rostit ieri oș­tenii proaspătului contingent. In limpezimea cuvintelor lor, am AUREL SUCIU locotenent (Continuare în pag. a V-a) A In pag. a ///­a Organizația de partid stimulează încrederea în forțele proprii Aprovizionarea, la nivelul cerințelor populației! In peisajul economic al județului Timiș, anii actualului cincinal vor aduce ample și rapide schimbări structurale. Noile obiective indus­triale — Fabrica de aparate elec­trice de măsurat, Fabrica de matri­țe, scule și utilaje tehnologice pen­tru industria electronică, Secția de memorii pentru calculatoare elec­tronice, Fabrica de tramvaie, Între­prinderea de prefabricate din be­ton armat, Fabrica de materiale ce­ramice de finisaj din Lugoj, Fa­brica de cărămizi de la Chizătău, Fabrica de țigle de la „Ceramica" Jimbolia — dezvoltarea capacități­lor de producție — la U.M.T., „Tehnometal“, „Electromotor", „Electrobanat", „Azur", I.T.L., „1 Iunie“ — precum și obiectivele noi din industria locală și cooperația meșteșugărească ridică probleme complexe, de mare răspundere. Dintre acestea, se detașează, din capul locului, asigurarea pentru a­­ceste obiective a forței de muncă calificată. In aceste condiții, este firesc să ne întrebăm : în mîinile cui este încredințată această tehnică care valorează zeci și sute de milioane de lei . Cum sînt pregătite noile cadre muncitorești ? îndemnul vi­ne din dorința firească de a căpăta certitudinea că­­ modernele uzine și instalații ajung în mîinile unor ca­dre suficient de bine calificate, dar și din grija — subliniată cu putere în ultimele documente de partid — de a face educația tinerei genera­ții în spiritul respectului pentru muncă. Soluționarea complexelor probleme pe care le ridică edifi­carea conștiinței socialiste a oame­nilor muncii se află într-o strînsă condiționare cu continua îmbună­tățire a activității de selecționare, creștere, promovare și educare a cadrelor. O analiză recentă întreprinsă în unități timișene din industrie, con­strucții și transporturi arată că majoritatea absolută a cadrelor cu funcții de răspundere cunosc cu precizie măsurile stabilite de ple­nara Comitetului județean de partid cu privire la pregătirea și creș­terea nivelului de calificare a ca­drelor din economie. Practic, tot te măsurile cu termen scadent au fost îndeplinite, iar consiliile de administrație de la C.E.S.S., ale fostelor combinate textile, de pie­lărie și încălțăminte, comitetele de direcție de la U.M.T., „Tehnome­tal“, „Electromotor“, Electroba­nat“ și altele au­­ definitivat programele de pregătire și ridicare a calificării profesionale a cadrelor, în strictă concordanță cu sarcinile prevăzute pînă la sfîrșitul actualului cincinal. Mai mult, la o seamă de obiective din categoria celor care vor intra în funcțiune în acest an, programele inițial în­tocmite au fost substanțial îmbună­tățite pe baza indicațiilor Secreta­riatului Comitetului județean de partid. S-a stabilit un cuprinzător program de măsuri, care circum­scrie judicios întregul ansamblu pregătitor, de la folosirea maximă a surselor proprii de învățămint — grupurile școlare profesionale, la stagiatura, chiar din faza probe­lor tehnologice la noile obiective, a inginerilor repartizați pentru fa­bricile și uzinele ce vor fi puse în funcțiune. Fructificarea în gradul cel mai înalt a fondurilor de miliarde de lei investite în instalații, mașini și utilaje reclamă însă conjugarea într-o măsură mai mare a eforturi­lor conducerilor unităților noastre cu ale centralelor industriale ministerelor beneficiare. Corespun­și­zător studiului făcut de Biroul Co­mitetului județean de partid, este necesar ca M.I.C.M. să sprijine mai eficient Fabrica de aparate electri­ce și măsură prin transferarea de la Grupul școlar al Uzinelor de va­goane din Arad la Timișoara a cla­selor „lăcătuși construcții mașini" și „sculeri matrițieni“. In același timp, înființarea unei clase de „a­parate electrice de măsurat" la Grupul școlar „Electromotor" și adecvarea corespunzătoare a pro­gramei analitice de la actuala cla­să specială a grupului, ar fi de na­tură să asigure satisfăcător cadrele necesare. Se cuvine să subliniem și cerința ca M.I.C.M. să aprobe ce­rerea uzinei „6 Martie", în care este justificată necesitatea școlari­zării cadrelor necesare in școlile profesionale din Timișoara. Unitățile respective din industria timișeană au făcut demersurile ne­cesare, însă, se pare că modalitatea de a solicita sprijinul strict nece­sar a fost timidă, neconvingătoare. Spunem aceasta deoarece pînă in prezent nu s-au primit răspunsuri edificatoare la problemele ridicate. Este, de aceea, necesar sa se adop­te o atitudine fermă în relațiile cu forurile economice tutelare, să se depună toate diligențele necesare pentru a determina factorii răspun­zători să înțeleagă îndatorirea de a îndeplini întocmai indicațiile tova­rășului Nicolae Ceaușescu, care, în expunerea la ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a gu­vernului din 25 noiembrie anul tre­cut, sublinia:: „...planurile de școlarizare, de pregătire a noilor muncitori și cadre, ce vor fi elabo­­ RAREA BRATEȘ (Continuare în pag. a l­­*) CUI PREDĂM ȘTAFETA? ” Planificarea industrială este, în ultimă analiză, și o problemă de planificare umană . Probleme ale formării noilor cadre muncitorești în întreprinderile timișene A JL

Next