Drapelul Roşu, august 1971 (Anul 27, nr. 8257-8282)
1971-08-01 / nr. 8257
EXIGENȚELE CONSILIILOR POPULARE, ÍN CONCORDANȚĂ CU CERINȚELE VIEȚII Vasile Daju PRIM-VICEPREȘEDINTE AL COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEȚULUI TIMIȘ Realizarea sarcinilor complexe ce revin consiliilor populare în aplicarea măsurilor de perfecționare a vieții sociale, pe baza hotărîrilor Conferinței Naționale și ale Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, impun desfășurarea unei munci asidue, plină de inițiativă și dinamism, în perfecționarea continuă a stilului și a metodelor de muncă, a întăririi continue legăturilor cu masele de antrenare a a acestora la înfăptuirea politicii partidului și statului nostru. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, în expunerea la recenta consfătuire de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, arăta: „Este necesar să acționăm continuu pentru perfecționarea conducerii și planificării organizării întregii activități sociale. Toate acestea trebuie legate strîns de participarea tot mai activă a clasei muncitoare și a întregului popor la conducerea societății, deoarece numai astfel democrația socialistă se va afirma drept cea mai avansată democrație din lume". Acordarea de atribuții sporite consiliilor populare reflectă creșterea rolului statului în conducerea economiei, culturii și a vieții sociale, constituie o măsură de mare importanță pentru înfăptuirea programului elaborat de Congresul X-lea al partidului. Legea de organi nizare și funcționare a populare întărește rolul consiliilor organelor locale de stat în rezolvarea problemelor în concordanță cu interesele generale ale țării și ridică pe o treaptă calitativ nouă, activitatea consiliilor populare și a comitetelor executive ale acestora, pentru valorificare cât mai deplină a posibilităților locale. Este important de subliniat faptul că legea de organizare și funcționare a consiliilor populare prevede că acestea conduc, îndrumă și controlează întreaga activitate economică, socialculturală și obștească pe plan local, adoptă planul economiei locale și bugetul local. Acesta răspunde necesității de întărire a rolului consiliilor populare, de a spori exigențele in concordanță cu cerințele vieții — pentru întreaga activitate ce se desfășoară pe plan local. Consiliul popular al județului Timiș și Comitetul său executiv, sub permanenta îndrumare a Biroului Comitetului județean de partid, a manifestat o preocupare sporită pentru îmbunătățirea continuă propriei activități, lărgirea permaanentă a atribuțiilor organelor locale din subordine, pentru realizarea sarcinilor planului economiei locale, imprimînd această linie tuturor consiliilor populare municipale, orășenești și comunale. Pornind de necesitatea obiectivă, de a îmbunătatăți conținut activității și de a lărgi aria preocupărilor consiliilor populare municipale, orășenești și comunale, unele întreprinderi de interes local și unele activități, au fost trecute direct în subordinea acestora , astfel au fost trecute în subordinea comitetelor executive ale consiliilor populare municipale și orășenești, întreprinderile de gospodărie comunală și organizațiile comerciale, în subordinea comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, circumscripțiile veterinare, cantonierii. Dînd un cîmp mai larg exercitării atribuțiilor și responsabilităților consiliilor populare din județ în ce privește conducerea directă a treburilor de interes local, Consiliul popular județean a reușit să elimine paralelisme și anomalii care unele mai persistau în diferite sectoare ale economiei locale și a activităților social-culturale. Ținînd seama de ponderea mare pe care o are agricultura în economia județului nostru, o atenție sporită s-a acordat acestei ramuri. In (Continuare în pag. a 11-a) k Planul pe șapte luni îndeplinit Printr-o folosire mai judicioasă a mijloacelor de remorcare și transport, a vagonului de marfă și o mai strînsă colaborare cu beneficiarii, muncitorii, tehnicienii și inginerii din unitățile Regionalei de căi ferate Timișoara au reușit ca, in primele șapte luni ale anului curent, să realizeze și chiar să depășească sarcinile de plan la unii indicatori principali. La tone/km convenționale, de exemplu, depășirea se ridică la 1,8 la sută, iar la tone expediate — 1,3 la sută și la sarcina statică (încărcare pe vagon marfă) plusul este de 0,2 la sută. Pe aceeași perioadă, staționarea la încărcare-descărcare, precum și viteza comercială au fost de sută la sută, iar consumul specific de combustibil convențional a fost redus cu trei la sută. EXTINDEREA IRIGAȚIILOR DIN APA FREATICĂ, O NECESITATE IMPERIOASA in programul județului Timiș privind gospodărirea rațională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigații, îndiguiri, desecări și combaterea eroziunii solului, se subliniază că, deși excesul de umiditate caracterizează majoritatea terenurilor agricole din zona de șes a județului, iar precipitațiile căzute, in medie, intr-un an sunt suficiente pentru dezvoltarea culturilor agricole, totuși repartiția acestora pe parcursul perioadei de vegetație nu este corespunzătoare. Faptul este confirmat de altfel și de felul cum evoluează actualele condiții de climă, cind pe întinse zone se resimte efectul secetei. Intrucît unele cooperative agricole ca cele din Tomnatic, Recaș și altele au o bogată experiență în folosirea la irigat a apei din subteran, redacția ziarului a întreprins o anchetă cu scopul de a vedea ce posibilități există in extinderea suprafețelor udate din pînza de apă freatică. Primele investigații le-am făcut, cum era și de așteptat, la cooperativa agricolă din Tomnatic,, unitate care irigă, cu foarte bune rezultate, din apa freatică 70 hectare de legume. Aici funcționează continuu 39 de pompe tip Tomnatic, din care 23 sunt acționate cu motoare termice, iar 16 cu electromotoare. La noi sunt, practic, posibilități nelimitate de extindere a acestui sistem de udare a plantelor — ne spune inginerul Simion Chita, șeful fermei 2 legumicole. Apa freatică se găsește la o adîncime intre 2—8 m, asigurînd un debit corespunzător normei de udare. Deci, la Tomnatic se asigură irigarea Întregii suprafețe cultivate cu legume, dar se pune problema extinderii udării, din apa freatică, și a altor culturi — plantele furajere, de exemplu: v* La Nerău, în schimb, unitate vecină cu Tomnaticul, avind însemnate suprafețe care se pretează la irigat cu apă din subteran, s-a abandonat o măsură care asigură însemnate sporuri de producție. Iată Potențialul productiv al solului cît mai deplin valorificat ce ne spune în această privință Maria Fonoș, inginer șef la cooperativa agricolă din Nerău. — In anul 1971, la noi, nu se irigă nici un hectar. Avem în planul de producție prinse, ca existență, 22 hectare amenajări practic nu este nimic locale, dar Cinc s-au cultivat roșii și ardeis-a folosit sistemul Tomnatic de udare a plantelor. Dar, în ultimii ani, producem numai ceapă și usturoi. In terenul care se pretează la irigare cu apa freatică, am avut orz, fiindcă este necesară o rotație a culturi.ii. Deci, pe seama Ws^rsei rotații • a culturilor și a scoaterii din plan a roșiilor și ardeilor s-a renunțat la irigarea plantelor. Nu știm cîți ani consideră specialiștii cooperativei că sunt necesari pentru rotație? Dar, din 1967, la Nerău nu se mai irigă, fiindcă altă sursă de apă nu au. Timp in care 4 pompe Up Tomnatic cu motoare TN, în bună stare de funcționare, stau nefolosite. Mai mult, în condițiile anului 1971 ,au fost perioade când usturoiul și ceapa au dus lipsă de apă, factor care ar fi contribuit la substanțială a producției. sporirea Nu se puteau oare amplasa aceste culturi pe terenurile unde sunt posibilități de irigare ? De asemenea, nu putem fi de acord cu afirmația că „la Nerău nu se pot iriga decit 20 de hectare“. Conducerea cooperativei nu numai că nu și-a propus să extindă suprafețele irigate dar nici pentru 1972 nu s-a gîndit să folosească apa în scopul sporirii producției. Dacă nu vor să irige legumele le sugerăm ideea folosirii apei la porumb sau lucernă. Iată ce ne spune însă tovarășul Wiliam Heinz, secretarul Comitetului comunal de partid Teremia Mare. — Cunosc foarte bine hotarul cooperativei agricole din Nerău. Terenul dinspre Vizejdia și Tomnatic are o sursă sigură de apă și există posibilitatea irigării unor suprafețe întinse, ceea ce ar contribui la sporirea considerabilă a recoltelor. Merită să fie luată în considerare și experiența locuitorilor din satul Nerău, care au forat circa 30 de fîntîni, la o adîncime de aproximativ 50 de metri, folosind apa la udarea legumelor. Cred că această metodă se poate aplica și la cooperativa agricolă, cel puțin pentru unele plante furajere din apropierea complexului zootehnic. Deci, alături de terenurile din apropierea Tomnaticului, cu apa freatică mai la suprafață, se pot folosi și forajele mai adinei pe suprafețele din jurul satului. Prin aceasta se vor asigura producții sigure și mari, an de an. Interlocutorul nostru ne-a mai demonstrat că la Teremia Mare irigarea cu apă freatică este o practică bine încetățenită. Din 1.000 de numere de casă la peste 700 sînt fîntîni, la o adîncime de 9 metri, din care se scoate apa pentru udarea grădinilor, iar debitul satisface cu prisosință nevoile plantelor. Și la cooperativa agricolă din Teremia se folosește cu succes, la irigat, apa din pînza freatică. In prezent se udă 26 hectare cu legume. Unitatea și-a confecționat, in ateliere proprii, 50 de pompe tip Tomnatic. Dar, aici, din 1968 se lucrea Anchetă realizată de ing. A. RACINTOVAN (Continuare în pag. a 111-a) In zilele de arșiță, din această vară, țăranii cooperatori din Iecea Mare au irigat, cu bune rezultate, însemnate suprafețe, folosind apa din pînza freatică. In elișeu : aspect de la udarea castraveților în cultură succesivă. (Foto : E. ROJBICSEK) Ieri a fost Inaugurat Noul cămin cultural din Dumbrava A devenit o necesitate pentru gospodarii satelor să amenajeze și să modernizeze instituțiile culturale potrivit noilor cerințe ale activității cultural-educative. Printre aceștia se numără și țăranii cooperatori din Dumbrava. Ieri după-amiază locuitorii comunei, în frunte cu primarul, Iustin Andrășescu, au fost prezenți la festivitatea de inaugurare a noii clădiri a căminului cultural. Cu acest prilej, un număr însemnat de artiști amatori au susținut un bogat program artistic. La spectacol au fost de față tovarășii Dumitru Preda, membru al Biroului Comitetului județean Timiș al P.C.R., șeful secției propagandă, Traian Sencu, vicepreședinte al Comitetului județean pentru cultură și artă, Maria Pongracz-Pop, secretara Consiliului județean Timiș al oamenilor muncii de naționalitate maghiară, locuitori ai satelor aparținătoare comunei. Clădirea — a cărei reamenajare a costat circa 180.000 lei — a fost construită în mare parte prin contribuția voluntară a cetățenilor. Căminul cuprinde o sală de spectacole cu circa 250 de locuri, un club și o bibliotecă, antreuri ce vor fi înzestrate cu obiecte de artă. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANul XXVIII NR. 8.257 DuMINICă, 1 AUGUST 1971 L 6 pagini, 30 bani In pag. a IV’A • Așezămintele culturale trebuie să aibă un rol educativ mai pronunțat . Toamna se numără... sălile de clasă, dar acum se construiesc I Jurămîntul militar — legămint solemn ieri, militarii Forțelor Armate au fost martorii unui eveniment deosebit — depunerea jurămîntului militar de către cel mai tînăr contingent. In viața de ostaș există momente care nu se pot uita. Trăite la temperatura înaltă pe care o generează sentimentul devotamentului și patriotismului înflăcărat, ele se implantează organic în însăși ființa militarilor. Dintre acestea, depunerea jurămîntului, cu profundele sale semnificații social-politice și etice, se înscrie la cea mai înaltă cotă. Emoționant, în același timp act de maximă cugetare, el implicînd o matură responsabilitate, o angajare conștientă, deplină, în imensul front al apărătorilor integrității, independenței și suveranității țării, a intereselor poporului român și cuceririlor sale revoluționare. Izvorit din glorioasele tradiții de luptă ale neantului nostru, jurămintul militar reprezintă legea de bază a întregii vieți și activități ostășești. In textul său, jurămintul cuprinde principala obligație pe care militarii o au față de patrie și popor, de partid și guvern. Respectarea lui neabătută constituie cea mai înaltă însușire moral-politică a ostașilor. Acest lucru a fost înțeles de către fiecare militar. Expresia elocventă a înțelegerii clare a misiunii ce le revine este setea nestăvilită de a acumula temeinice cunoștințe, dorința de a se forma ca buni luptători. Urmăream cu emoție rostirea jurămîntului de către soldații Liviu Preșe, Emil Cozan, Valentin Bora, din unitatea militarii unde lucrează și ofițerul Boroș Iuliu. Pe chipurile lor descifram expresia unei maturități parcă inexplicabile la 20 de ani. Justificarea ei o găsim în sentimentul înaltei responsabilități ce le revine, în necesitatea confirmării încrederii pe care poporul le-a acordat-o. Referindu-se la semnificația acestui eveniment, soldatul Lucian Barachel ne mărturisește : „Jurământul militar îmi va călăuzi pașii de cetățean și bărbat de-a lungul întregii vieți. El îmi va conferi o splendidă înălțare morală, pe care fiecare tînăr o așteaptă in clipele acestea de adîncă răspundere patriotică“. ...„Jur să fiu devotat, poporului muncitor, patriei mele și conducerii de stat a Republicii Socialiste România“, au rostit ieri oștenii proaspătului contingent. In limpezimea cuvintelor lor, am AUREL SUCIU locotenent (Continuare în pag. a V-a) A In pag. a ///a Organizația de partid stimulează încrederea în forțele proprii Aprovizionarea, la nivelul cerințelor populației! In peisajul economic al județului Timiș, anii actualului cincinal vor aduce ample și rapide schimbări structurale. Noile obiective industriale — Fabrica de aparate electrice de măsurat, Fabrica de matrițe, scule și utilaje tehnologice pentru industria electronică, Secția de memorii pentru calculatoare electronice, Fabrica de tramvaie, Întreprinderea de prefabricate din beton armat, Fabrica de materiale ceramice de finisaj din Lugoj, Fabrica de cărămizi de la Chizătău, Fabrica de țigle de la „Ceramica" Jimbolia — dezvoltarea capacităților de producție — la U.M.T., „Tehnometal“, „Electromotor", „Electrobanat", „Azur", I.T.L., „1 Iunie“ — precum și obiectivele noi din industria locală și cooperația meșteșugărească ridică probleme complexe, de mare răspundere. Dintre acestea, se detașează, din capul locului, asigurarea pentru aceste obiective a forței de muncă calificată. In aceste condiții, este firesc să ne întrebăm : în mîinile cui este încredințată această tehnică care valorează zeci și sute de milioane de lei . Cum sînt pregătite noile cadre muncitorești ? îndemnul vine din dorința firească de a căpăta certitudinea că modernele uzine și instalații ajung în mîinile unor cadre suficient de bine calificate, dar și din grija — subliniată cu putere în ultimele documente de partid — de a face educația tinerei generații în spiritul respectului pentru muncă. Soluționarea complexelor probleme pe care le ridică edificarea conștiinței socialiste a oamenilor muncii se află într-o strînsă condiționare cu continua îmbunătățire a activității de selecționare, creștere, promovare și educare a cadrelor. O analiză recentă întreprinsă în unități timișene din industrie, construcții și transporturi arată că majoritatea absolută a cadrelor cu funcții de răspundere cunosc cu precizie măsurile stabilite de plenara Comitetului județean de partid cu privire la pregătirea și creșterea nivelului de calificare a cadrelor din economie. Practic, tot te măsurile cu termen scadent au fost îndeplinite, iar consiliile de administrație de la C.E.S.S., ale fostelor combinate textile, de pielărie și încălțăminte, comitetele de direcție de la U.M.T., „Tehnometal“, „Electromotor“, Electrobanat“ și altele au definitivat programele de pregătire și ridicare a calificării profesionale a cadrelor, în strictă concordanță cu sarcinile prevăzute pînă la sfîrșitul actualului cincinal. Mai mult, la o seamă de obiective din categoria celor care vor intra în funcțiune în acest an, programele inițial întocmite au fost substanțial îmbunătățite pe baza indicațiilor Secretariatului Comitetului județean de partid. S-a stabilit un cuprinzător program de măsuri, care circumscrie judicios întregul ansamblu pregătitor, de la folosirea maximă a surselor proprii de învățămint — grupurile școlare profesionale, la stagiatura, chiar din faza probelor tehnologice la noile obiective, a inginerilor repartizați pentru fabricile și uzinele ce vor fi puse în funcțiune. Fructificarea în gradul cel mai înalt a fondurilor de miliarde de lei investite în instalații, mașini și utilaje reclamă însă conjugarea într-o măsură mai mare a eforturilor conducerilor unităților noastre cu ale centralelor industriale ministerelor beneficiare. Corespunșizător studiului făcut de Biroul Comitetului județean de partid, este necesar ca M.I.C.M. să sprijine mai eficient Fabrica de aparate electrice și măsură prin transferarea de la Grupul școlar al Uzinelor de vagoane din Arad la Timișoara a claselor „lăcătuși construcții mașini" și „sculeri matrițieni“. In același timp, înființarea unei clase de „aparate electrice de măsurat" la Grupul școlar „Electromotor" și adecvarea corespunzătoare a programei analitice de la actuala clasă specială a grupului, ar fi de natură să asigure satisfăcător cadrele necesare. Se cuvine să subliniem și cerința ca M.I.C.M. să aprobe cererea uzinei „6 Martie", în care este justificată necesitatea școlarizării cadrelor necesare in școlile profesionale din Timișoara. Unitățile respective din industria timișeană au făcut demersurile necesare, însă, se pare că modalitatea de a solicita sprijinul strict necesar a fost timidă, neconvingătoare. Spunem aceasta deoarece pînă in prezent nu s-au primit răspunsuri edificatoare la problemele ridicate. Este, de aceea, necesar sa se adopte o atitudine fermă în relațiile cu forurile economice tutelare, să se depună toate diligențele necesare pentru a determina factorii răspunzători să înțeleagă îndatorirea de a îndeplini întocmai indicațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu, care, în expunerea la ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului din 25 noiembrie anul trecut, sublinia:: „...planurile de școlarizare, de pregătire a noilor muncitori și cadre, ce vor fi elabo RAREA BRATEȘ (Continuare în pag. a l*) CUI PREDĂM ȘTAFETA? ” Planificarea industrială este, în ultimă analiză, și o problemă de planificare umană . Probleme ale formării noilor cadre muncitorești în întreprinderile timișene A JL