Drapelul Roşu, august 1971 (Anul 27, nr. 8257-8282)

1971-08-05 / nr. 8260

[ î Anul XXVIII nr. 8.260 Toi, 5 august 1971 4 pagini, 30 bani PLASTIFSANȚIS— mlndria colec­tivului fabricii „Solventul“ în scurgerea vremii, doi ani nu reprezintă o perioadă lungă. Să faci un salt al calității produselor în acest interval, să-ți masori for­țele cu cele ale unor producători versați de peste hotare însemnă totuși ceva. In urmă cu doi ani, mulți dintre beneficiarii noștri din țară susți­neau că preferă plastifianți străini în locul celor fabricați de „Solven­tul“. Și, fără îndoială, aveau drep­tate. Tocmai recunoașterea sinceră a calității nu în totul corespunză­toare la acea vreme ne-a îndemnat să continuăm căutările, să intensi­ficăm experiențele. Colectivul fabricii străbătuse și pînă atunci un drum lung pentru îmbunătățirea calității plastifianți­­lor." Se cerea însă mai mult și, in acest scop, numărul celor atrași în activitatea de cercetare a fost con­siderabil lărgit. Au fost angrenați cei de la cercetare, cei din secția plastifianți, cei de la serviciul teh­nic, pînă și cei di­n atelierul meca­nic — aproape toate sectoarele din fabrică. Inginerii au lucrat alături de maiștri, muncitorii cei mai buni alături de tehnicieni. Discuțiile e­­rau uneori contradictorii, ideile se verificau în practică, în funcție de rezultatele obținute. Se citea enorm, se făceau multe încercări, se mo­dificau tehnologiile de fabricație, spre disperarea celor de la tehnic, se transformau mereu instalațiile, spre mvndria celor de la atelierul mecanic Roadele nu au întîrziat să se a­­rate. S-au introdus în fabricație o serie de noi tehnologii, ca cea a stălatului de di-m­etil hexil și a dibutil-ftalatului. îmbunătățirea in­dicatorilor calitativi a ținut pasul cu scurtarea ciclului de fabricație, a apărut deci o capacitate de pro­ducție sporită și o dată cu ea un salt al productivității muncii. Fa­brica „Solventul“ a anunțat forurile superioare că poate să acopere în­treg necesarul de plastifianți din țară, la o calitate corespunzătoare, și că mai are disponibilități pentru export. Fapt îmbucurător, cantitățile de plastifianți exportați au crescut vertiginos. Clienții străini, care la început au făcut comenzi mai mo­deste, după livrarea primelor mos­tre au solicitat majorarea cantită­ților contractate. S-a mărit odată numărul țărilor în care tot­se exportă plastifianți, iar in cadrul acelorași țări s-a înmulțit numă­rul solicitanților. Știam de acum că nivelul calitativ al produselor noas­tre e comparabil cu cel al produse­lor similare ale unor prestigioase firme străine, simțeam acest lucru din masivitatea comenzilor primite la export, dar iată că zilele acestea saltul calitativ a fost confirmat și de către alții. Nici anul acesta ritmul căutări­lor nu a fost încetinit. Trebuie să ne extindem produsele, deoarece la fabricarea maselor plastice se cere un buchet larg de plastifianți din care fiecare acționează asupra altei caracteristici a produsului finit. Pe de altă parte, diversificarea utili­zării maselor plastice, condițiile noi in care ele se folosesc, reclamă de asemenea îmbogățirea gamei sorti­mentelor. In acest spirit au continuat efor­turile colectivului nostru. In acest an, au fost omologați și puși în fa­bricație industrială sau pilot mai multe produse. Și la produsele noi a existat un interes­­ deosebit în ve­derea realizării lor la un nivel ca­litativ care să satisfacă exigențele beneficiarilor. Plastifianții constituie mindria colectivului fabricii „Solventul“. A­c., cu ani în urmă, doctorul Eu­gen Kimmel, în prezent profesor la Facultatea de chimie industrială din Timișoara, a sintetizat primul plastifiant. De atunci și pînă astăzi s-a materializat multă energie și inventivitate în aceste produse. A­­tât tehnologiile cit și instalațiile sunt roade ale gindirii și muncii colecti­vului nostru. Ele constituie încă o confirmare a necesității ca în fie­care întreprindere să se creeze nu­clee de cercetare care să polarizeze setea de cunoaștere și de inovație a celor mai buni lucrători. ing. VIORICA BALAN șeful serviciului C.T.C. la fabrica „Solventul“ Timișoara Z­ de arșiță în preajma vechii fîntini. Modernele fabrici de preparare a furajelor aduc un aport deosebit la dezvoltarea sectorului zootehnic. IN CLIȘEU prezentăm Fabrica de nutrețuri combinate Beregsău. Foto : E. ROBICSEK „CARMINA BURANA“ INTR-O ALEASĂ INTERPRETARE pa­sa la Aseară, un numeros blic a urmărit în studio a Liceului de muzi­că din Timișoara concertul pre­zentat de corul oaspete din Spaichingen-Rottweil (R. F. a Germaniei). După o primă ma­nifestare la Lugoj, cu un alt program, corul a dat o frumoa­să interpreatre uneia din lucră­rile de prestigiu ale repertoriu­lui vocal-simfonic modern : Carmina Burana de Carl Orff. A dirijat profesorul Sepp Klai­­ber, dirijorul permanent al for­mației. Interpretarea a fost a­­plaudată, iar dirijorului i s-au oferit flori. (Vom reveni cu o cronică a spectacolului). imperativ major in legumicultura, valorificarea întregii Indicațiile cuprinse în documen­tele elaborate în ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, precum și măsurile luate ulte­rior, au creat cadru și condiții co­respunzătoare dezvoltării unei ra­muri deosebit de intense — legumi­cultura — de creștere și valorificare superioară a producției. In acest context, a fost constitu­ită Întreprinderea de producere, va­lorificare și industrializare a legu­melor și fructelor care a integrat, in­tr-un organism unitar, fosta între­prindere de legume-fructe, sectorul horticol de la Direcția agricolă ju­dețeană, fabrica „Fructus“ și com­partimentul de semințe-legume al întreprinderii „Agrosem“. Rezultatele obținute de întreprin­dere, după 7 luni de activitate, de­monstrează că măsurile organiza­torice stabilite de conducerea parti­dului au avut la bază o profundă cunoaștere a realității și o clarvi­ziune a perspectivei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 1970, în fondul de stat au in­trat cu 13.906 tone mai multe le­gume, cu 1.686 tone mai mulți car­tofi și cu 658 tone mai multe fruc­te. Acest fapt a permis ca aprovi­zionarea populației cu legume și fructe să se îmbunătățească sub as­pectul cantitativ și calitativ. Volu­mul desfacerii către populația mu­nicipiului Timișoara a sporit cu 289 tone legume, față de aceeași peri­oadă a anului precedent, s-a îmbu­nătățit modul de servire a popu­lației, s-a asigurat o gamă mai lar­gă de produse. Fabrica proprie (Fructus) a fost aprovizionată cu materii prime nivelul real al capacității de prelu­ta­crare, asigurind­u-se, in acest mod, realizarea­­ indicatorilor planului de producție. Semnificativ în acest sens este compararea cu­­ perioada corespun­zătoare a anului 1970, privind mo­dul de asigurare cu materii prime. Așa, bunăoară, s-au asigurat cu 480 la sută mai multe tomate, cu 249 la sută castraveți, cu 7 la sută mai multă mazăre păstăi, 284 la sută fasole păstăi, 69 la sută căpșuni etc. Producțiile sporite de pe supra­fețele în cultură au creat disponi­bilități pentru export, permițînd realizarea și depășirea sarcinii contractuale atît pe total cit și pe sortimente, cu 129 la sută. Aceste depășiri se reflectă în si­tuația economică a întreprinderii, care va încasa, în plus, peste 1.316 mii lei valută, din activitatea de ex­port aferentă primului semestru. îmbucurător este faptul că mărfu­rile livrate la export s-au dovedit a fi competitive pe piața externă, comercializîndu-se la prețuri avan­tajoase, cu un procent redus de re­fuzuri și bonificații. Bilanțul activității întreprinderii după 7 luni de activitate se prezin­tă cu realizarea și depășirea ma­jorității indicatorilor de plan, cu o situație economică bună. Subliniem că aceste rezultate au fost posibile în primul rînd ca ur­mare a sprijinului pe care între­prinderea l-a primit din partea Bi­roului Comitetului județean de par­tid și a comitetelor comunale, din partea Direcției generale agricole județene­­ care ne-au îndrumat în coordonarea activității noastre. De asemenea, aceste rezultate au fost posibile datorită unei mai bune or­ganizări a muncii în fermele și bri­găzile de producție din cooperative, îmbunătățirii, pe ansamblu, a dis­ciplinei contractuale și, fără îndo­ială, eforturilor sporite depuse de toți lucrătorii din ferme și centre de producție și valorificare. Cu toate aceste rezultate consi­derăm că în activitatea de produce­re și valorificare a legumelor există încă multe rezerve în sfera produc­ției și circulației. Faptul că unele unități au reali­zat producții la cote diferite, cu va­riații mari de timpurietate, se re­flectă în nivelul veniturilor reali­zate de producători pe unitatea de suprafață și in diminuarea posibili­tăților întreprinderii de a valorifica superior producția obținută, ținînd cont de specificul comercializării legumelor. Sunt cunoscute atît producătorilor cit și lucrătorilor din aparatul de comercializare problemele pe care le ridică valorificarea verzei tim­purii, pe piața internă cât și la ex­port. Datorită faptului că în mai mulți ani nu s-au luat măsuri pen­tru asigurarea unui răsad de cali­tate, nu s-a plantat în perioada optimă și nu s-a eșalonat produc­ția, s-au ivit serioase greutăți la valorificarea ei. In aceste condiții, s-a încetățenit chiar o optică gre­șită privind rentabilitatea acestei culturi și posibilitățile reduse de valorificare. In acest an, cooperativa agricolă din Tomnatic, aplicind în totalitate tehnologia specifică acestei culturi, a realizat, de pe 12 ha, o producție ing. IULIAN VIȘOIU directorul întreprinderii de produ­cere, valorificare și industrializare a legumelor și fructelor .Continuare în pas.: a­ll-a) producții VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN STAȚIUNILE DIN ZONA MANGALIA NORD In după-amiaza zilei de miercuri, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu, a făcut o vizită de lucru în stațiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea litoralului Mării Negre în pe­rimetrul Saturn — Venus — Jupiter — Neptun, corespunzător soluțiilor adoptate anul tre­cut, cind secretarul general al partidului, împreu­nă cu arhitecții și urbaniștii cărora li s-a încredin­țat sarcina realizării acestui grandios ansamblu de construcții, au studiat la fața locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcțional și economic ce urmau să fie puse în practică. In această vizită, secretarul general al partidu­lui a fost însoțit de tovarășii Maxim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vilcu, Miron Constantinescu, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, precum și de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezentanți ai organelor județene și municipale de partid și de stat, de specialiști care au colaborat la înfăptuirea mărețelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din sta­țiunea turistică Saturn, unde, în ultimul an, după vizita secretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcții. A­­ceasta stațiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capaci­tate de aproximativ 11.200 de lo­curi. Ritmul construcțiilor în a­­ceastă stațiune a fost intensificat îndeosebi în ultimul an, cind, in­tr-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost date în folosință hoteluri cu o capacitate de 4.650 de locuri. Oaspeții fac mai intii un popas la hotelul „Diana", impunător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă și aluminiu, dat în folosință in actualul sezon. Un mare număr de turiști aplaudă îndelung pe se­cretarul general al partidului, pe ceilalți oaspeți, se oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hote­lului. In fața privirilor se deschide o vastă și feerică perspectivă. Se vede nu numai „Saturn“, privirea cuprinde toate celelalte stele din constelația Mangalia Nord, se vede orașul Mangalia întinerit și el, se profilează în depărtare conturul Eforiei Sud și Eforiei Nord. In ceea ce privește dezvoltarea în continuare a stațiunii „Saturn“, gazdele informează că, în partea de nord a acesteia, sunt pregătite planurile pentru crearea unui nou complex hotelier de 1.850 de locuri, care va fi dat în folosință în cursul acestui plan cincinal. Se vor ame­naja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pen­tru iarnă și vară, proiect favorizat de existența în zonă a unor impor­tante surse de ape mezotermale sulfuroase. Este făcută recomanda­rea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită prin construcții moderne cu stațiunea „Saturn“, în felul acesta urmând să dispară aspectul actua­lei periferii a acestui oraș. Acțiu­nea trebuie să decurgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să integreze într-un tot Mangalia. Saturn, viitoarele obiective econo­mice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea programului de construcții în actualul cincinal sunt asigurate toate condițiile, re­comandările și indicațiile primite din partea secretarului general partidului cu prilejul vizitelor an­al­terioare pe litoral constituind în­dreptarul deosebit de valoros în alegerea soluțiilor optime, care să îmbine judicios necesitățile funcțio­nale și estetice cu cele economice. Secretarul general recomandă pro­iectanților și arhitecților ca, încă din prima fază de elaborare a pro­iectelor, să gindească mai mult, să dea dovadă de mai multă imagi­nație, de mai mult spirit creator. Este aici în curs de înfăptuire operă vastă și de durată. Improvi­o­zațiile, soluțiile insuficient studiate se cer excluse de la bun început. La coborîre se vizitează restau­rantul hotelului. Aspectul general impresionează plăcut. Tot la Saturn, se vizitează hote­lul Siret, de categoria a doua de confort, unde se constată condiții bune de locuit și odihnă. Și la a­­cest hotel, restaurantul­ cantină secțiile aferente fac o impresie bu­și­nă". Meniurile pregătite pentru tu­riști, curățenia, ținuta personalului denotă grijă și bună gospodărire. înainte de a părăsi stațiunea Sa­turn, oaspeții vizitează marele com­plex de magazine din centrul sta­țiunii. La acea oră de după-amiază, toate unitățile complexului erau pline de cumpărători , unitățile sunt bine aprovizionate. Adresîn­­du-se reprezentanților organelor comerciale, secretarul general al partidului recomandă ca aceștia să se preocupe de lărgirea continuă a sortimentului mărfurilor puse în vînzare, să aibă în vedere aprovi­zionarea unităților cu mărfurile ce­le mai solicitate. La Venus, o altă tinără și origi­nală stațiune din zonă, se vizitează hotelul Carmen. In aplauzele și ovațiile miilor de turiști, care au caldă și entuziastă făcut o primire conducătorilor de partid și de stat pe întreg par­cursul vizitei, oaspeții ajung apoi in stațiunea Neptun, cea mai ma­(Continuare in pag. a II-a) Participarea largă la discuții a sa­lariaților de la O.C.L.. „Alimentara“ Timișoara a dovedit interesul lu­crătorilor de la această organizație comercială de a transforma aduna­rea lor generală într-un prilej de analiză temeinică atît a realizărilor în muncă cît și a deficiențelor care urmează a fi înlăturate, înfruntările de idei, critica prin­cipială, angajamentele de a munci mai spornic, de a elimina tarele care mai apasă uneori buna desfă­șurare a activității au caracterizat desfășurarea adunării, care, prin hotăririle luate, a constituit un sti­mulent nou în munca colectivului. În darea de seamă prezentată de către tovarășul Iuliu Damian, s-a subliniat că adunarea salariaților se desfășoară în spiritul ultimelor do­cumente de partid, privind ridica­rea conștiinței socialiste, a îmbună­tățirii activității ideologice și po­litice a oamenilor muncii. Aceste indicații constituie îndrumări pre­țioase în mobilizarea salariaților la înfăptuirea progresului noastre socialiste. Nouă na societății revine sarcina să contribuim din plin la aprovizionarea populației cu produ­se alimentare, în condiții îmbună­tățite. Acest obiectiv principal a fost în­deplinit cu prisosință. In primul se­mestru, planul de desfacere a fost realizat și chiar depășit cu 18,4 mi­lioane lei. Față de aceeași perioadă a anului trecut, s-a desfăcut un vo­lum de mărfuri alimentare cu 41 milioane lei mai mult. Demn de menționat este și faptul că desfa­cerea cu amănuntul s-a făcut in mod ritmic, planul realizindu-se lună de lună. S-au făcut,­­de asemenea, referiri la dezvoltarea rețelei de desfacere, reprofilarea și modernizarea ei, ca și la introducerea noului sistem de salarizare care a făcut să crească, în mod simțitor, cointere­sarea materială a lucrătorilor. Rezultatele obținute sunt remarca­bile și contribuie la îmbunătățirea aprovizionării populației cu produse alimentare. Dar se remarcă încă u­­nele lacune privind inexistența unor mărfuri în unele magazine, unele livrări neritmice și neconforme ore­lor menționate in grafice. Lasă încă de dorit receptivitatea față de ce e nou în comerț. Corectitudinea, etica comercială, solicitudinea față de cumpărători au avut și ele încă ade­seori fisuri. Faptele acestea au reieșit în mod pregnant și din discuțiile vii, purta­te pe marginea dării de seamă. Pro­blemele ridicate, felul cum au fost tratate au dovedit spiritul combativ, dorința și puterea de a elimina ceea ce frînează încă munca din secto­rul amintit. La unii lucrători, așa cum a reieșit din cuvîntul gestiona­rului Petre Diaconu de la magazi­nul nr. 24, principale sunt cifrele de plan. Atitudinea lucrătorului cade pe plan secundar — „Colectivul u­­nității a lucrat conștiincios și cu e­­ficacitate. Dovadă că am făcut vîn­­zări peste sarcinile prevăzute“. Gestionara Maria Mihuț, de magazinul 54 a spus : „Unii consi­m­­deră că prezentînd o situație favo­rabilă a indicatorilor economico-fi­nanciari, pot fi absolviți de „indica­torul“ atitudinii față de client. Or, nu-i tocmai așa ! Tot ce facem tre­buie să concure la mulțumirea celui pentru care lucrăm , cumpărătorul Mă întreb : cred unii lucrători de la noi că zimbetul obosește ? un efort, necesită cheltuieli mate­­­riale și psihice deosebite ? Satisfac­ția mea este cu atît mai mare cind văd că, prin solicitudinea mea, il mulțumesc și pe client, ciștig astfel încrederea lui și aprecierea pentru strădania noastră de a-i oferi măr­furi conform exigențelor sale. Iar felul cum se comportă vinzătorii maturi este copiat și imitat de tine­rii noștri lucrători. Să fim atenți, căci așa cum îi învățăm, așa ii vom avea !“ Lucrătorul din comerț nu-i un simplu transmițător de bunuri ma­teriale. El trebuie să cunoască pul­sul cerințelor de pe piață, să acțio­neze ca magazinul său să fie aprovi­zionat la timp cu mărfuri in canti­tăți și calități corespunzătoare, să-l servească corect și cu solicitudine pe cetățeanul care a intrat în ma­gazin. Dar ca să poată îndeplini acest deziderat, și lucrătorul are nevoie de condiții optime de mun­că. Tovarășul Gheorghe Borș, de la magazinul nr. 21, a ridicat această problemă. — „Avem greutăți în privința condițiilor de lucru. S-a și prevăzut în contractul colectiv de muncă in­stalarea unui tobogan. Avem difi­cultăți și cu păstrarea ambalajelor.“ Adela Gerda, de la magazinul nr 3 s-a referit de asemenea la proble­ma ambalajelor . „Situația este foarte critică și ne împovărează munca ! E nevoie de o magazie pen- ADRIANA PAULIAN (Continuare în pag. a II-a) ADUNAREA GENERALĂ A SALARIAȚILOR DE LA O.C.L. „ALIMENTARA" TIMIȘOARA PENTRU A SERVI IREPROȘABIL, IN COMERȚ TREBUIE RIDICATĂ CONȘTIINȚA RESPONSABILITĂȚII O FLOARE COLEGI­ALA pentru noii muncitori Primirea absolvenților școlilor profesionale în întreprinderi Desigur, ei se află intre cunoscuți, între maiștrii care le-au dat prime­le cunoștințe practice, între repre­zentanți din conducerea Întreprin­derii „Tehnometal“. Au venit cu to­ții chiar din secții, iar acum ascultă cuvintele inginerului șef, ale secre­tarului comitetului de partid, ale reprezentantului comitetului sindi­catului, secretarului U.T.C. pe în­treprinderea activistului de la comi­tetul municipal U.T.C. Li se vorbește despre încadrarea lor în familia uzinei, în normativele de lucru, își dau seama că au tre­cut pe făgașul responsabilităților, u­­zina le prezintă încrederea, ei tre­buie să se dovedească apți de ea prin activitatea lor profesională. Lăcătușii Dumitru Hulea, Petru Vasici se înscriu la cuvînt­­ în nu­mele colegilor, ei se angajează să răspundă cerințelor, sarcinilor de plan ale întreprinderii, prin muncă și dăruire, prin inițiativă în cadrul colectivului. Apoi, între tinerii ab­solvenți ai școlii profesionale Elec­tromotor și reprezentanții uzinei se Încheagă un dialog pe marginea u­­nor probleme curente, cum ar fi i protecția muncii, echipament, vesti­are, primirea de scule, repartizarea la locurile de muncă, încadrarea in activitățile de organizație U.T.C. Așadar, o primă dezbatere fruc­tuoasă, cu propuneri venite din partea lor, după care proaspeții me­seriași se îndreaptă spre locurile de muncă. . In aceeași zi la Uzinele mecanice, Industria linii, Electromotor, alți ti­neri absolvenți de școală profesio­nală au fost primiți, într-un cadru festiv de către reprezentanți ai con­ducerilor, organizațiilor de partid, U.T.C. și sindicate, maiștri, munci­tori. Momentul a avut darul de a lega un prim dialog al întreprinde­rilor cu noii lor muncitori, de a rea­liza comuniunea între generația de meseriași de ieri și cea de azi. In aceste zile, alți nenumărați tineri absolvenți continuă să-și completeze fișele de angajare, să se prezinte la locurile de muncă în întreprinderi. Pentru fiecare dintre ei, o floare colegială din partea colectivelor care, asimilîndu-i de acum, își mă­resc și sporesc capacitatea de mun­că, de producere de bunuri mate­riale. ION JURCA ROVINA In sală se află circa 30 de tineri. In mină, în buzunarul de la piept, poartă flori — simbolul momentului pe care il trăiesc, al emoției care il stăpînește. După trei ani de învă­țătură la clasă, de practică in sec­țiile întreprinderii, după examenul de absolvire și primirea atestatului in meserie, iată-i, pe toți acești ab­solvenți de școală profesională, tre­­cind prin clipele de neuitat ale săr­bătoririi primilor lor pași la locu­rile de muncă în calitate de munci­tori calificați.

Next