Drapelul Roşu, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8283-8308)
1971-09-01 / nr. 8283
I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.283 Miercuri, 1 septembrie 1971 4 pagini, 30 bani ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. în ziua de 11 august 1971 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român. Au participat miniștri și șefi ai unor instituții centrale, în cadrul ședinței au fost examinate și aprobate propunerile privind îmbunătățirea activității Academiei de învățămînt social-politic „Ștefan Gheorghiu“; lărgirea și reorganizarea școlilor interjudețene pentru pregătirea activiștilor de partid, ai organizațiilor de masă și obștești, precum și propunerile de organizare a Institutului pentru pregătirea cadrelor de conducere din economie și administrația de stat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la executarea unor lucrări de investiții, modificarea Decretului pentru organizarea și funcționarea Băncii de Investiții, precum și cu privire la alte probleme curente. INDUSTRIILE SATULUI ȘI PRESTĂRILE DE SERVICII — LA NIVELUL CERINȚELOR este cunoscut faptul că, începînd cu acest an, s-a creat cadrul juridic pentru desfășurarea activităților industriale și a prestărilor de servicii și în coperativele agricole de producție. După apariția Legii nr. 7, care reglementează aceste activități, în județul nostru a fost întocmit un studiu privind posibilitățile de valorificare a resurselor locale de materiale, atit pentru anul in curs, cît și pe întreg cincinalul actual. S-a ajuns în acest mod ca, pentru anul 1971, cooperativele agricole să-și propună realizarea unui volum de producție ce însumează 195.580.000 lei. Această sumă urmează să se realizeze din activități noi sau din dezvoltarea celor existente care îmbracă forme din cele mai variate. Astfel, dacă cooperativa din Găvojdia produce articole din cauciuc, cea din Ghiroda exploatează materialul lemnos pentru ca apoi cea din Dumbrăvița să-l transforme în obloane rulante pentru ferestre. De asemenea cooperativele din Răchita, și Coștei exploatează balastul, cea din Buziaș produce prefabricate din beton, etc. și exemplificarea poate continua. De la propunerile discutate in adunările generale, s-a trecut la punerea lor in practică. Bilanțul pe întțiul semestru al anului este cit se poate de concludent, în această zivadă, s-a obținut o producție pede peste 92 milioane lei, din care aproape 86 milioane reprezintă producția industrială și 6,5 , milioane prestările de servicii. Exceptîndu-se consumurile proprii, producția care s-a obținut în primul semestru al anului în curs a fost valorificată prin desfacere către populație și organizații de sat. Comparîndu-se rezultatele obținute cu planul întregului an, rezultă o realizare de numai 46 la sută. Trebuie însă precizat că, practic, nu se poate vorbi de un semestru, ci doar de citeva luni de activitate, scurse de la apariția legii amintite. Așa după cum a reieșit din analiza făcută recent în cadrul Biroului executiv al Uniunii cooperatiste județene rezultă că există la cooperative asigurate condiții pentru realizarea și chiar depășirea sarcinilor anuale de plan. Rezultatele obținute dovedesc posibilitățile acestor unități, capacitatea lor de a produce. De aceea, Biroul executiv, sub directa îndrumare a Biroului Comitetului județean de partid, și-a propus concentrarea atenției asupra acelor unități, care până în prezent au acționat foarte timid, contribuind astfel într-o mică măsură la realizările primului noastră, un semestru, în activitatea această direcție stau două probleme : prima se referă la perioada care se termină o dată cu anul calendaristc și aduce în actualitate eforturile de a realiza planul, iar cea de-a doua constă în pregătirea producției anului viitor. De aceea, acum, cînd in unități se conturează planul de producție al anului viitor, este necesar ca tovarășii din consiliile de conducere și specialiștii să studieze în continuare, cu mult discernămînt și simț de răspundere modalitățile de dezvoltare activităților industriale și ale prestărilor de servicii. Experiența pe care am dobîndit-o trebuie deci larg generalizată. Cooperativele agricole din județul nostru se vor putea înscrie pe linia Legii nr. 7 dacă vor satisface atit nevoile interne cît și populației și chiar ale unor nevoile întreprinderi de stat. Nu există localitate un județ în care să nu se solicite porți metalice, garduri prefabricate, reparații la case, reparații de drumuri, alei de beton etc. Toate acestea se pot obține prin crearea unor activități fie industriale, fie de prestații. Fiind abia la început de drum în ceea ce privește activitățile industriale, unele cooperative n-au avut nicicînd și nici de unde să-și asigure utilaje moderne. De aceea, ele și-au canalizat activitatea spre produse cu circulație mare, dar cu tehnică mai redusă. Această etapă o poate fi ușor depășită, dat fiind numeroasele întreprinderi industriale din județ care au secții cu o producție de serie mijlocie sau medie, de o tehnicitate mai redusă. Aceste secții, cu toate utilajele pot fi predate cooperativelor. In acest fel, ing. AURELIAN DRAGULESCU de la Uniunea județeană Timiș a cooperativelor agricole de producție (Continuare in pag, a IlI-a) Dispozitivul modern de turnare, pe care vi-l prezentăm in imagine, nu a necesitat fonduri de investiții. El a fost executat prin autoutilaje ln U.M.T., intr-o rodnică colaborare cu specialiștii beneficiarului — întreprinderea „Kandia“ din Timișoara. ÍN PAGINA A H-A 0 Principialitate și fermitate în munca de educație 0 Satira, modalitate critică de întronare a moralității Investițiile — la nivelul angajamentelor Înainte de tramvaie, TREBUIE CONSTRUITE HALELE Timișoara — a doua mare producătoare de vagoane de tramvai din țară. Iată, cu puțină anticipație, o nouă „carte de vizită“ a industriei noastre județene, în măsură să definească mai pregnant potențialul creator, talentul și competența muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor timișoreni. Sumum-ului de calități trebuie să i se mai adauge încă una : abnegația , pentru că, efortul creator la care ne referim, datorat inițiativei organelor locale de partid și de stat, are in vedere sporirea — la nivelul actualelor cerințe — a ..........* transport urban din Un angajament neonorat # Cînd condu toate orașele patriei.nceperea lucrărilor cerea șantierului se complace într-o manieră (pe amplasamentul Barac, Banatul, ca de lucru rutinieră...•Defecțiuni de neînlăturat?lea ferată Timișoara—Reșița și viitorul br. Dîmbovița), specialiștii de la I.T.T. au repurtat un remarcabil succes; proiectarea și execuția unui nou tip de tramvai, ale cărui caracteristici principale sunt capacitatea sporită de transport și silențiozitatea. In acest complex de împrejurări, angajamentul constructorilor de la șantierul 6 al T.C.T., de a devansa terminarea cîtorva obiective ale noii fabrici, a fost primit de beneficiar cu reală incintare. Din păcate, entuziasmul constructorilor s-a stins la scurtă vreme după consumarea actului festiv... După ce, în 1970, restanțele s-au cifrat la peste 2 milioane de execuția planului în primele lei, luni din acest an a evoluat total nesatisfăcător : la 31 august, se realizase doar 39,8 la sută din planul anual! • Ce împrejurări au favorizat aceasta stare de lucruri ? Fără să ocolească răspunderea ce-i revine ca director tehnic al T.C.T., ing. Teodor Ciomocoș ne-a spus între altele : „Conducerea reprezentată la acest șantierului 6, obiectiv de ing. șef adj. Müller Kurt și șeful de lot Kersch Iosif, se face vinovată de încălcarea disciplinei de plan și prejudicierea puterii de lege a termenelor de execuție. Ei s-au dovedit incompetenți în folosirea judicioasă a forței de muncă și a utilajelor pe acest șantier. Nici reprezentantul trustului, ing. V. Șandru, nu a muncit corespunzător , datorită dezinteresului său, montarea prefabricatelor și exploatarea utilajelor s-au desfășurat defectuos“. Ne oprim aici cu relatările directorului tehnic. Discuția pe care am avut-o cu interlocutorul nostru s-a încheiat cu asigurarea că (cităm textual) i „... pină la sfîrșitul anului — cu efort deosebit și cu mai multă preocupare din partea conducerilor șantierului și a lotului — se vor recupera complet toate restanțele !“ Salutară hotărîre ! Ținem însă să precizăm că remedierea în care se află Fabrica de situației tramvaie nu suportă nici o amintire. „E de neînchipuit câtă indolență există pe acest șantier — opiniază tovarășul Iosif Roth, vicepreședinte al Consiliului popular județean Timiș. Oamenii, atâțiacții sunt — și trebuie să spun că sunt foarte puțini — mai mult stau la taifas decât lucrează. Nimeni nu-i supraveghează și, chiar atunci cînd trece pe acolo vreun șef ierarhic, cei mai mulți nici nu se sinchisesc ) pierd, în continuare, timpul discutînd sau pur și simplu fiind fără să facă nimic. Nu e greu de înțeles că această situație a fost determinată de însăși indolența cadrelor tehnice de pe acest șantier, de pasivitatea lor grav condamnabilă. Nu lipsa de capacitate explică restanțele, așa cum încearcă să se justifice constructorul, ci lipsa de organizare de aici !“ Observațiile tovarășului vicepreședinte Roth se întemeiază pe realitățile critice ale șantierului, împreună cu reprezentanții beneficiarului directorul și inginerul-șef de la Direcția de gospodărie comunală și locativă a Consiliului popular județean, ing. Virgil Grigorescu și, respectiv, ing. Iulian Popescu — am vizitat, recent, punctele de lucru. Era de așteptat ca, după ședința operativă care avusese loc dimineața, activitatea să intre, în sfirșit, pe făgașul normal. Eroare ! Pesemne haosul de aici a căpătat asemenea dimensiuni, incit redresarea impune măsuri de maximă fermitate. Multe lucrări prevăzute în proiect, și care condiționează normală desfășurarea aducției,postul prode transformare și centrala termică, închiderea spațiilor și executarealor termice izolațiși hidrofuge la corpul principal de exploatare și la atelierul de vopsitorie, executarea lucrărilor de gospodărie subterană etc.) n-au fost nici acum începute sau sunt executate doar parțial. Și, ceea ce este mai grav, se irosește teribil de mult timp. Ici-colo câțiva constructori, care simulează activitate doar la apropierea vreunui „necunoscut“. Nici „picior“ de șef de echipă, maistru sau inginer ! Ajunși la birourile șantierului, am găsit aici pe maistrul Marin Sirbu și pontatorul Gheorghe Ogrin, a căror „bună-dispoziție se lăsa ușor explicată după mirosul caracteristic pe care îl exală îndeobște damigenele... Cu o seninătate angelică, ei ne-au explicat că, din cei 122 de muncitori, ci numără efectivul punctului de lucru, peste 70 plecaseră încă de la ora 15,30. Plecaseră ei mai devreme, nu-î vorbă, deoarece în timpul raidului nostru, început la ora 14, am întâlnit pe șantier cel mult 20 de constructori 1 — Șeful de lot cunoaște această situație? am întrebat: — Maistrul Gheorghe Kersch In concediu. (N.A. — tocmai acum 7 « în perioada de vîrf a investițiilor.’) — Dar ing. Sergiu Verdeș, șeful șantierului ? — Sigur că dar cei care pleacă mai devreme sunt navetiștii... Urmările unui asemenea act de indiferență sunt dintre cele mai grave. Anual se cheltuiesc sume considerabile pentru muncii în schimburi remunerarea prelungite, iar aici, la unul din principalele puncte de lucru ale șantierului 6, zeci și zeci de oameni lucrează in Anchetă economică realizată de MIREL BRATEȘ (Continuare in pag. a lll-a) IMPORTANTE SUCCESE ALE MUNCITORILOR TIMIȘENI țI MODELE NOI : Eforturile colectivului de creație de la „Industria linii“, pentru înnoirea producției și ridicării nivelului tehnic, pentru sporirea performanțelor, a competitivității s-au materializat prin crearea de noi modele, într-o paletă coloristică foarte variată. Paralel, s-a continuat activitatea de reproiectare a produselor din fabricația curentă. Pină in prezent, au fost reproiectate aproape 20 de articole, cu o eficiență economică de peste 3 milioane lei. De asemenea, prin acțiunea de valorificare a deșeurilor, s-a ajuns la nouă articole noi. Rezultatele meritorii obținute în această direcție sunt rodul strădaniilor și muncii susținute depuse de ing. Elena Buna, Francisc Eisler, Olimpia Musat, Maria Jenin și alții. □ ȚESĂTURI DE CALITATE SUPERIOARA : Colectivul Întreprinderii „Bumbacul“ Timișoara a reușit ca, până in prezent, să producă peste sarcinile prevăzute în planul de producție în plus 6.400 metri de țesături, de calitate superioară. Este, de asemenea, demnă de relevat preocuparea pentru diversificarea producției, materializată prin cele 70 de noi sortimente intrate in fabricație și care se bucură de o deosebită apreciere din partea consumatorilor, pentru calitatea și paleta coloristică. Din rîndul destoinicului colectiv s-au remarcat, pentru aportul deosebit la obținerea succeselor in producție, Dumitru Leș, Iosif Drinsky, Ion Popescu, Emeric Toth, Achim Lucu, Teodor Foaie, Maria Găman, Viorica Toma, Magda Meutner, Ion Raicu și alții. economice a • In executarea sarcinii trasate de conducerea partidului privind urmărirea permanentă a aprovizionării populației cu mărfuri agroalimentare și produse nealimentare de către organele de partid și de stat care au atribuții In acest domeniu, o brigadă a Consiliului economic și Comisiei Comitetului Jean de partid judemiș, a efectuat diin perioada 13—18 august a.c. o acțiune de control și sprijin în legătură cu această problemă. Cu acest prilej s-au analizat multilateral munca din 196 de unități din comerțul de stat cooperatist, 7 piețe,și 11 depozite de mărfuri, precum și 6 unități de producție furnizoare de produse agroalimentare pentru fondul pieții. S-a putut constata cu satisfacție că, din prezent, aprovizionarea populației și a turiștilor din județul Timiș se desfășoară corespunzător la majoritatea produselor de bază—pline, lapte, produse lactate, ulei, preparate de carne, păsări tăiate, pește, zahăr, ouă, paste făinoase, conserve de carne, cartofi, roșii, varză, fasole verde, rădăcinoase, piersici etc. Acțiunile întreprinse cu regularitate în comerț s-au dovedit a avea eficiență, deoarece au contribuit la mărirea răspunderii pentru asigurarea fondului de mărfuri în cantitatea și sortimentul cerute de consumatori, în repartizarea mărfurilor pe teritoriu și sisteme, pentru buna păstrare și prezentare a produselor Datorită acestei preocupări s-au găsit noi resurse de aprovizionare pe plan local la pește proaspăt (cite 4—5 tone pe zii începînd cu a doua jumătate a lunii august), păsări vii (100 tone pe lună), ouă (300 mii bucăți). S-a urmărit mai îndeaproape realizarea contractelor și a graficelor de livrare la legume și fructe, mărfuri alimentare și nealimentare. Pe lângă îmbunătățirea aprovizionării s-a constatat și o frecvență mai redusă de abateri de la regulile de comerț. Bunăoară, din totalul de 196 unități comerciale controlate au fost găsite cu deficiențe numai 39 unități și au fost date sancțiuni și amenzi la 76 persoane, față de 263 in acțiunea din luna iulie. In majoritatea unităților comerciale și turistice verificate am constatat că se desfășoară o activitate corespunzătoare. Este de remarcat că unele magazine, care la precedentul control au fost găsite în neregulă, de data aceasta s-au prezentat bine (magazinele alimentare nr. 19 și 21 ale O.C.L. „Alimentara“ și nr. 1 al I.I.L. din Timișoara, magazinul nr. 1 Intercooperatist din Timișoara, magazinele din comuna Șandra și din stațiunea Buziaș, aparțînind de cooperația de consum). O notă bună se poate face și asupra modului de depozitare, aranjare și păstrare a mărfurilor alimentare în depozitele Î.C.R.A., precum și la depozitele de textile și confecții ale I.C.R.T.I. Timișoara. La îmbunătățirea aprovizionării populației a contribuit în mare măsură activitatea Biroului Comitetului județean de partid Timiș care, împreună cu Comitetul executiv al Consiliului popular județean a mobilizat permanent factorii care concură la înfăptuirea acestui deziderat. S-a urmărit îndeaproape soluționarea operativă a problemelor ce se ridică. Cu toate că în ultima perioadă s-a îmbunătățit aprovizionarea cu mărfuri a populației, cu prilejul sondajelor efectuate a rezultat că se mențin încă unele neajunsuri în satisfacerea cererii de consum și în populației. deservirea In primul rînd vreau sa mă refer la aprovizionarea neritmică a unor unități de ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] desfacere cu amănuntul cu mentele de mărfuri solicitate sorțide populație, deși acestea se găsesc în depozite sau la unitățile de producție furnizoare. Astfel magazinul C.P.V.J.Ic.F. nr. 17 din Timișoara, la data controlului era aprovizionat GHEORGHE GOLOPENȚA de la Consiliul economic (Continuare in pag. .a 11-a) BUNA A APROVIZIONARE POPULAȚIEI trebuie să constituie o preocupare permanentă SALTUL însemnări de Ion Arieșanu , spun cu fericire că am avut parte de mulți oameni deosebiți care m-au întimpinat în uriașele hale industriale ale țării, prin forjerii, sau prin mici ateliere. Gîndind uneori la ei, simt că le datorez recunoștință. De ce recunoștință ? Fiindcă, descoperind de fiecare dată, o conștiință, sufletul meu pleca mai înnobilat și mai încărcat de frumusețea acestei lumi a noastre. Pe acel om, un inginer șef adjunct la o mare uzină din județ, l-am întîlnit pe la începutul unei ierni. Un ins subțirel, îmbrăcat prea ușor pentru curentul din hala intrată în iarnă. Avea o voce mică fără nici un efect retoric și o fizionomie în linii simple, derutante, de muncitor de hală, nu de om de birou. Pornit lăcătuș, în 1952, el se reîntorcea, în aceeași uzină, în 1957, ca inginer, în ziua în care îl întîlneam, serba 10 ani de inginerie, zece ani de activitate de bază, pornit de la stagiar, postul de maistru, dispecer planilaficator, responsabil de produs și, ajuns acum, inginer șef adjunct, la o mare secție, de finisaj, a uzinei. Era un salt la ceea ce participam. Nu numai unul material, ci mai cu seamă unul de conștiință. Era o nouă calitate umană care intra acel om. El îmbina în în personalitatea sa elanul muncitorului, trecut prin meseria migăloasă și harnică a lăcătușului, cu minuția, inteligența și responsabilitatea tehnică a inginerului. Ceea ce era impresionant la el era acea mândră degajare de alte interese mărunte, decît cele ale secției, ale uzinei și oamenilor săi. Din gura lui au putut ieși cuvinte patetice, pe care le acele mai rețin și azi: „pentru uzină trebuie să te jertfești Desigur, în propria sa uzină apăreau uneori și proaspeți ingineri care, dînd de realitățile uzinale, derutați sau neinarmați, lamentindu-se, dădeau uneori bir cu fugiții, calmîndu-se rapid și comod intr-un scaun de proiectant. — Unii nu vor să împingă carul acesta mare al uzinei noastre, al fabricației produselor noastre, îmi spunea inginerul. Nu vin trei zile, să zicem, materialele necesare ? Se produc dereglări în secție ? Rămîi cu reperele în urmă ? Ca să te încadrezi, depune sacrificiu și timp și, dacă eu o fac și alții ca mine, să o facem toți dintr-o datorie, fiindcă astfel am învățat. Dar unii tineri ingineri ce zic ? Sunt inginer, eu nu pun mina pe macara, merg la proiectări, însă ei uită că și la proiectări intri în linia întîi după ce ai străbătut filiera muncii, nu cînd dai cu nasul imediat de hîrtia de calc și de riglă... Acel inginer, prin prisma datoriei și sacrificiului, îi vedea și pe muncitorii din preajma sa. Nimic mai impresionant la acel trup subțirel decît sentimentul datoriei zilnice, din care, societatea primea două treimi, iar familia abia o treime. Un om spune despre însuși: „în concediu, am fost muel safirul familiei mele“. Deci 24 de zile, oră de oră, alături de cei 4 copii, 24 de zile de plimbări, de proiecte, de odihnă activă, de vise tesute intr-un septembrie luminos. Dacă l-am întrebat, atunci, care au fost cele mai pline clipe de fericire, el m-a privit cu ochii săi de o naivitate aproape copilărească, derutanți, de om simplu, ajuns, prin saltul pe care societatea i l-a permis la rangul de inginer, m-a privit puțin stingherit și mi-a spus : „Ziua în care am devenit student și aceea în care m-am reîntors aici, inginer au fost cele mai fericite ale vieții mele“. Crescuse și se maturizase prin grija celor din jur, prin propria sa muncă. El se înălțase printre oamenii săi neuitînd niciodată sa se sprijine pe larga lor camaraderie și înțelegere. El simboliza, pentru mine, saltul prin care nu numai un om, ci categorii întregi de oameni, îl făcuseră, ca o chemare splendidă spre autoperfecțiune, pe care mediul și țara le-o cerea, 1