Drapelul Roşu, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8283-8308)

1971-09-01 / nr. 8283

I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.283 Miercuri, 1 septembrie 1971 4 pagini, 30 bani ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. în ziua de 11 august 1971 a avut loc ședința Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român. Au participat miniștri și șefi ai unor instituții centrale, în cadrul ședinței au fost examinate și aprobate pro­punerile privind îmbunătățirea activității Academiei de învățămînt social-politic „Ștefan Gheorghiu“; lărgirea și reorganizarea școlilor interj­udețene pentru pregătirea ac­tiviștilor de partid, ai organizațiilor de masă și obștești, precum și propunerile de organizare a Institutului pentru pregătirea cadrelor de conducere din economie și adminis­trația de stat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat ho­­tărîri cu privire la executarea unor lucrări de investiții, modificarea Decretului pentru organizarea și funcționarea Băncii de Investiții, precum și cu privire la alte probleme curente. INDUSTRIILE SATULUI ȘI PRESTĂRILE DE SERVICII — LA NIVELUL CERINȚELOR­ este cunoscut faptul că, începînd cu acest an, s-a creat cadrul juri­dic pentru desfășurarea activități­lor industriale și a prestărilor de servicii și în coperativele agricole de producție. După apariția Legii nr. 7, care reglementează aceste ac­tivități, în județul nostru a fost în­tocmit un studiu privind posibilită­țile de valorificare a resurselor lo­cale de materiale, atit pentru anul in curs, cît și pe întreg cincinalul actual. S-a ajuns în acest mod ca, pentru anul 1971, cooperativele a­­gricole să-și propună realizarea u­­nui volum de producție ce însumea­ză 195.580.000 lei. Această sumă ur­mează să se realizeze din activități noi sau din dezvoltarea celor exis­tente care îmbracă forme din cele mai variate. Astfel, dacă coopera­tiva din­ Găvojdia produce articole din cauciuc, cea din Ghiroda ex­ploatează materialul lemnos pentru ca apoi cea din Dumbrăvi­ța să-l transforme în obloane rulante pen­tru ferestre. De asemenea coopera­tivele din Răchita, și Coș­tei exploa­tează balastul, cea din Buziaș pro­duce prefabricate din beton, etc. și exemplificarea poate continua. De la propunerile discutate in adună­rile generale, s-a trecut la punerea lor in practică. Bilanțul pe întțiul semestru al­ anului este cit se poa­te de concludent, în această zivadă, s-a obținut o producție pe­de peste 92 milioane lei, din care a­­proape 86 milioane reprezintă pro­ducția industrială și 6,5 , milioane prestările de servicii. Exceptîndu-se consumurile proprii, producția care s-a obținut în primul semestru al anului în curs a fost valorificată prin desfacere către populație și or­ganizații de sat. Comparîndu-se rezultatele obți­nute cu planul întregului an, rezul­tă o realizare de numai 46 la sută. Trebuie însă precizat că, practic, nu se poate vorbi de un semestru, ci doar de citeva luni de activitate, scurse de la apariția legii amintite. Așa după cum a reieșit din analiza făcută recent în cadrul Biroului executiv al Uniunii cooperatiste ju­dețene rezultă că există la coopera­tive asigurate condiții pentru rea­lizarea și chiar depășirea sarcinilor anuale de plan. Rezultatele obținute dovedesc po­sibilitățile acestor unități, capacita­tea lor de a produce. De aceea, Biroul executiv, sub directa îndru­mare a Biroului Comitetului jude­țean de partid, și-a propus concen­trarea atenției asupra acelor unită­ți, care până în prezent au acțio­nat foarte timid, contribuind astfel într-o mică măsură la realizările primului noastră, un semestru, în­ activitatea această direcție stau două probleme : prima se referă la perioada care se termină o dată cu anul calendaristc și aduce în ac­tualitate eforturile de a realiza planul, iar cea de-a doua constă în­­ pregătirea pro­ducției anului viitor. De aceea, acum, cînd in unități se conturea­ză plan­ul de producție al anului vi­itor, este necesar ca tovarășii din consiliile de conducere și specialiș­tii să studieze în continuare, cu mult discernămînt și simț de răs­­­­pundere modalitățile de dezvoltare activităților industriale și ale prestărilor de servicii. Experiența pe care am dobîndit-o trebuie deci larg generalizată. Cooperativele agricole din jude­țul nostru se vor putea înscrie pe linia Legii nr. 7 dacă vor satisface atit nevoile interne cît și populației și chiar ale unor nevoile între­prinderi de stat. Nu există localita­te un județ în care să nu se solici­te porți metalice, garduri prefabri­cate, reparații la case, reparații de drumuri, alei de beton etc. Toate acestea se pot obține prin crearea unor activități fie industriale, fie de prestații. Fiind abia la început de drum în ceea ce privește activitățile indus­triale, unele cooperative n-au avut nici­cînd și nici de unde să-și asi­gure utilaje moderne. De aceea, ele și-au canalizat activitatea spre pro­duse cu circulație mare, dar cu tehnică mai redusă. Această etapă o poate fi ușor depășită, dat fiind nu­meroasele întreprinderi industriale din județ care au secții cu o pro­ducție de serie mijlocie sau medie, de o tehnicitate mai redusă. Aceste secții, cu toate utilajele pot fi pre­date cooperativelor. In acest fel, ing. AURELIAN DRAGULESCU de la Uniunea județeană Timiș a cooperativelor agricole de producție (Continuare in pag, a IlI-a) Dispozitivul modern de turnare, pe care vi-l prezentăm in imagine, nu a necesitat fonduri de investiții. El a fost executat prin autoutilaje ln U.M.T., intr-o rodnică colaborare cu specialiștii beneficiarului — întreprinderea „Kandia“ din Timișoara. ÍN PAGINA A H-A 0 Principialitate și fermitate în munca de educație 0 Satira, modalitate critică de întronare a moralității Investițiile — la nivelul angajamentelor Înainte de tramvaie, TREBUIE CONSTRUITE HALELE­ Timișoara — a doua mare pro­ducătoare de vagoane de tramvai din țară. Iată, cu puțină anticipa­ție, o nouă „carte de vizită“ a in­dustriei noastre județene, în mă­sură să definească mai pregnant potențialul creator, talentul și com­petența muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor timișoreni. Su­­mum-ului de calități trebuie să i se mai adauge încă una : abnega­ția , pentru că, efortul creator la care ne referim, datorat inițiati­vei organelor locale de partid și de stat, are in vedere sporirea — la nivelul actuale­lor cerințe — a ..........* transport urban din Un angajament neonorat # Cînd condu toate orașele patriei.­n­ceperea lucrărilor cerea șantierului se complace într-o manieră (pe amplasamentul Barac, Banatul, ca­ de lucru rutinieră...•Defecțiuni de neînlăturat?­lea ferată Timișoa­­ra—­Reșița și viito­rul br. Dîmbovița), specialiștii de la I.T.T. au repurtat un remarca­bil succes; proiectarea și execu­ția unui nou tip de tramvai, ale cărui caracteristici principale sunt capacitatea sporită de transport și silențiozitatea. In acest complex de împrejurări, angajamentul con­structorilor de la șantierul 6 al T.C.T., de a devansa terminarea cîtorva obiective ale noii fabrici, a fost primit de beneficiar cu re­ală incintare. Din păcate, entuzias­mul constructorilor s-a stins la scurtă vreme după consumarea ac­tului festiv... După ce, în 1970, restanțele s-au cifrat la peste 2 milioane de execuția planului în primele lei, luni din acest an a evoluat total­­ nesatisfăcător : la 31 august, se realizase doar 39,8 la sută din pla­nul anual! • Ce împrejurări au favorizat a­­ceasta stare de lucruri ? Fără să ocolească răspunderea ce-i revine ca director tehnic al T.C.T., ing. Teo­dor Ciomocoș ne-a spus între al­tele : „Conducerea reprezentată la acest șantierului 6, obiectiv de ing. șef adj. Müller Kurt și șeful de lot Kersch Iosif, se face vino­vată de încălcarea disciplinei de plan și prejudicierea puterii de lege a termenelor de execuție. Ei s-au dovedit incompetenți în folo­sirea judicioasă a forței de muncă și a utilajelor pe acest șantier. Nici reprezentantul trustului, ing. V. Șandru, nu a muncit corespun­zător , datorită dezinteresului său, montarea prefabricatelor și exploa­tarea utilajelor s-au desfășurat defectuos“. Ne oprim aici cu rela­tările directorului tehnic. Discuția pe care am avut-o cu interlocuto­rul nostru s-a încheiat cu asigu­rarea că (cităm textual) i „... pină la sfîrșitul anului — cu efort deo­sebit și cu mai multă preocupare din partea conducerilor șantieru­lui și a lotului — se vor recupera complet toate restanțele !“ Salutară hotărîre ! Ținem însă să precizăm că remedierea în care se află Fabrica de situației tram­vaie nu suportă­ nici o amintire. „E de neînchipuit câtă indolență exis­tă pe acest șantier — opiniază to­varășul Iosif Roth, vicepreședinte al Consiliului popular județean Ti­miș. Oamenii, atâția­cții sunt — și trebuie să spun că sunt foarte pu­țini — mai mult stau la taifas de­cât lucrează. Nimeni nu-i suprave­ghează și, chiar atunci cînd tre­ce pe acolo vreun șef ierarhic, cei mai mulți nici nu se sinchisesc ) pierd, în continuare, timpul discu­­tînd sau pur și simplu fiind fără să facă nimic. Nu e greu de înțe­les că această situație a fost de­terminată de însăși indolența ca­drelor tehnice de pe acest șantier, de pasivitatea lor grav condamna­bilă. Nu lipsa de capacitate expli­că restanțele, așa cum încearcă să se justifice constructorul, ci lipsa de organizare de aici !“ Observațiile tovarășului vicepre­ședinte Roth se întemeiază pe rea­litățile critice ale șantierului, îm­preună cu reprezentanții benefi­ciarului directorul și inginerul-șef de la Direcția de gospodărie comunală și locativă a Consiliului popular județean, ing. Virgil Gri­­gorescu și, respectiv, ing. Iulian Popescu — am vizitat, recent, punctele de lucru. Era de așteptat ca, după ședința operativă care a­­vusese loc dimineața, activitatea să intre, în sfirșit, pe făgașul nor­mal. Eroare ! Pesemne haosul de aici a căpă­tat asemenea dimensiuni, incit re­dresarea impune măsuri de maxi­mă fermitate. Multe lucrări pre­văzute în proiect, și care condițio­nează normală desfășurarea a­ducției,­­postul pro­de transformare și cen­trala termică, închi­derea spațiilor și executarea­­lor termice izolați­și hi­drofuge la corpul principal de exploa­tare și la a­­telierul de vopsi­­torie, executarea lucrărilor de gospodărie subterană etc.) n-au fost nici acum începute sau sunt executate doar parțial. Și, ceea ce este mai grav, se irosește teribil de mult timp. Ici-colo câțiva con­structori, care simulează activita­te doar la apropierea vreunui „ne­cunoscut“. Nici „picior“ de șef de echipă, maistru sau inginer ! A­­junși la birourile șantierului, am găsit aici pe maistrul Marin Sirbu și pontatorul Gheorghe Ogrin, a căror „bună-dispoziție se lăsa u­­șor explicată după mirosul carac­teristic pe care îl exală îndeobște damigenele... Cu o seninătate angelică, ei ne-au explicat că, din cei 122 de muncitori, ci­ numără efectivul punctului de lucru, peste 70 plecaseră încă de la ora 15,30. Plecaseră ei mai devreme, nu-î vorbă, deoarece în timpul raidului nostru, început la ora 14, am în­tâlnit pe șantier cel mult 20 de constructori 1 — Șeful de lot cunoaște această situație? am întrebat: — Maistrul Gheorghe Kersch In concediu. (N.A. — tocmai acum 7 « în perioada de vîrf a investiți­ilor­­.’) — Dar ing. Sergiu Verdeș, șeful șantierului ? — Sigur că da­r cei care pleacă mai devreme sunt navetiștii... Urmările unui asemenea act de indiferență sunt dintre cele mai grave. Anual se cheltuiesc sume considerabile pentru muncii în schimburi remunerarea prelungite, iar aici, la unul din principalele puncte de lucru ale șantierului 6, zeci și zeci de oameni lucrează­­ in Anchetă economică realizată de MIREL BRATEȘ (Continuare in pag. a lll-a) IMPORTANTE SUCCESE ALE MUNCITORILOR TIMIȘENI țI MODELE NOI : Eforturile co­lectivului de creație de la „Indus­tria linii“, pentru înnoirea pro­ducției și ridicării nivelului tehnic, pentru sporirea performanțelor, a competitivității s-au materializat prin crearea de noi modele, într-o paletă coloristică foarte variată. Paralel, s-a continuat activitatea de reproiectare a produselor din fabricația curentă. Pină in prezent, au fost reproiectate aproape 20 de articole, cu o eficiență economică de peste 3 milioane lei. De asemenea, prin acțiunea de valorificare a deșeurilor, s-a ajuns la nouă articole noi. Rezultatele meritorii obținute în această direc­ție sunt rodul strădaniilor și muncii susținute depuse de ing. Elena Bu­na, Francisc Eisler, Olimpia Musat, Maria Jenin și alții. □ ȚESĂTURI DE CALITATE SUPERIOARA : Colectivul Între­prinderii „Bumbacul“ Timișoara a reușit ca, până in prezent, să pro­ducă peste sarcinile prevăzute în planul de producție în plus 6.400 metri de țesături, de calitate supe­rioară. Este, de asemenea, demnă de re­levat preocuparea pentru diversi­ficarea producției, materializată prin cele 70 de noi sortimente in­trate in fabricație și care se bucu­ră de o deosebită apreciere din partea consumatorilor, pentru ca­litatea și paleta coloristică. Din rîndul destoinicului colectiv s-au remarcat, pentru aportul deo­sebit la obținerea succeselor in producție, Dumitru Leș, Iosif Drinsky, Ion Popescu, Emeric Toth, Achim Lucu, Teodor Foaie, Maria Găman, Viorica Tom­a, Magda Meutner, Ion Raicu și alții. economice a • In executarea sarcinii trasate de conducerea partidului privind ur­mărirea permanentă a aprovizio­nării populației cu mărfuri agroa­­limentare și produse nealimentare de către organele de partid și de stat care au atribuții In acest do­meniu, o brigadă a Consiliului e­­conomic și Comisiei Comitetului Jean de partid jude­miș, a efectuat di­in perioada 13—18 au­gust a.c. o acțiune de control și spri­jin în legătură cu această problemă. Cu acest prilej s-au­­ analizat multilate­ral munca din 196 de unități din co­merțul de stat cooperatist, 7 piețe,și 11 depozite de măr­furi, precum și 6 unități de produc­ție furnizoare de produse agroali­mentare pentru fondul pieții. S-a putut constata cu satisfacție că, d­in prezent, aprovizio­narea populației și a tu­riștilor din județul Timiș se desfășoară corespunzător la majori­tatea produselor de bază­—­pline, lapte, produse lactate, ulei, prepa­rate de carne, păsări tăiate, pește, zahăr, ouă, paste făinoase, conser­ve de carne, cartofi, roșii, varză, fasole verde, rădăcinoase, piersici etc. Acțiunile întreprinse cu regulari­tate în comerț s-au dovedit a avea eficiență, deoarece au contribuit la mărirea răspunderii pentru asigu­rarea fondului de mărfuri în can­titatea și sortimentul cerute de con­sumatori, în repartizarea mărfurilor pe teritoriu și sisteme, pentru buna păstrare și prezentare a produselor Datorită acestei preocupări s-au găsit noi resurse de aprovizionare­ pe plan local la pește proaspăt (cite 4—5 tone pe zii începînd cu a doua jumătate a lunii august), păsări vii (100 tone pe lună), ouă (300 mii bu­căți). S-a urmărit mai îndeaproape realizarea contractelor și a grafi­celor de livrare la legume și fruc­te, mărfuri alimentare și nealimen­tare. Pe lângă îmbunătățirea aprovizio­nării s-a constatat și o frecvență mai redusă de abateri de la regu­lile de comerț. Bunăoară, din to­talul de 196 unități comerciale con­trolate au fost găsite cu deficiențe numai 39 unități și au fost date sancțiuni și amenzi la 76 persoane, față de 263 in acțiunea din luna iu­lie. In majoritatea unităților comer­ciale și turistice verificate am con­statat că se desfășoară o activitate corespunzătoare. Este de remarcat că unele magazine, care la prece­dentul control au fost găsite în ne­regulă, de data aceasta s-au prezen­tat bine (magazinele alimentare nr. 19 și 21 ale O.C.L. „Alimentara“ și nr. 1 al I.I.L. din Timișoara, ma­gazinul nr. 1 Intercooperatist din Timișoara, magazinele din comuna Șandra și din stațiunea Buziaș, a­­parțînind de cooperația de consum). O notă bună se poate face și a­­supra modului de depozitare, aran­jare­ și păstrare a mărfurilor ali­mentare în depozitele Î.C.R.A., pre­cum și la depozitele de textile și confecții ale I.C.R.T.I. Timișoara. La îmbunătățirea aprovizionării populației a contribuit în mare mă­sură activitatea Biroului Comitetu­lui județean de partid Timiș care, împreună cu Comitetul executiv al Consiliului popular județean a mo­bilizat permanent factorii care con­cură la înfăptuirea acestui dezide­rat. S-a urmărit în­­deaproape soluțio­narea operativă a problemelor ce se ridică. Cu toate că în ul­tima perioadă s-a îmbunătățit apro­vizionarea cu măr­furi a populației, cu prilejul sondaje­lor efectuate a re­zultat că se mențin încă unele neajun­suri în satisfacerea cererii de consum și în populației. deservirea In pri­mul rînd vreau sa mă refer la aprovi­zionarea neritmică a unor unități de ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] desfacere cu amă­nuntul cu mentele de mărfuri solicitate sorți­de populație, deși acestea se găsesc în depozite sau la unitățile de produc­ție furnizoare. Astfel magazinul C.P.V.J.Ic.F. nr. 17 din Timișoara, la data controlului era aprovizionat GHEORGHE GOLOPENȚA de la Consiliul economic (Continuare in pag. .a 11-a) BUNA A APROVIZIONARE POPULAȚIEI trebuie să constituie o preocupare permanentă SALTUL însemnări de Ion Arieșanu , spun cu fericire că am avut parte de mulți oameni deosebiți care m-au întimpinat în uriașele hale industriale ale țării, prin forjerii, sau prin mici ateliere. Gîndind uneori la ei, simt că le datorez recunoștință. De ce recu­noștință ? Fiindcă, descoperind de fiecare dată, o conștiință, su­fletul meu pleca mai înnobilat și mai încărcat de frumusețea aces­tei lumi a noastre. Pe acel om, un inginer șef ad­junct la o mare uzină din județ, l-am întîlnit pe la începutul unei ierni. Un ins subțirel, îmbrăcat prea ușor pentru curentul din hala intrată în iarnă. Avea o voce mi­că fără nici un efect retoric și o fizionomie în linii simple, deru­tante, de muncitor de hală, nu de om de birou. Pornit lăcătuș, în 1952, el se reîntorcea, în aceeași uzină, în 1957, ca inginer, în ziua în care îl întîlneam, serba 10 ani de inginerie, zece ani de activitate de bază, pornit de la stagiar, postul de maistru, dispecer plani­la­ficator, responsabil de produs și, ajuns acum, inginer șef adjunct, la o mare secție, de finisaj, a uzinei. Era un salt la ceea ce partici­pam. Nu numai unul material, ci mai cu seamă unul de conștiință. Era o nouă calitate umană care intra acel om. El îmbina în în personalitatea sa elanul muncito­rului, trecut prin meseria migăloa­să și harnică a lăcătușului, cu mi­nuția, inteligența și responsabili­tatea tehnică a inginerului. Ceea ce era impresionant la el era acea mândră degajare de alte in­terese mărunte, decît cele ale sec­ției, ale uzinei și oamenilor săi. Din gura lui au putut ieși cuvinte patetice, pe care le acele mai rețin și azi: „pentru uzină trebuie să te jertfești Desigur, în propria sa uzină apăreau uneori și proas­peți ingineri care, dînd de reali­tățile uzinale, derutați sau neinar­­mați, lamentindu-se, dădeau une­ori bir cu fugiții, calmîndu-se ra­pid și comod intr-un scaun de proiectant. — Unii nu vor să împingă ca­rul acesta mare al uzinei noastre, al fabricației produselor noastre, îmi spunea inginerul. Nu vin trei zile, să zicem, materialele necesa­re ? Se produc dereglări în secție ? Rămîi cu reperele în urmă ? Ca să te încadrezi, depune sacrificiu și timp și, dacă eu o fac și alții ca mine, să o facem toți dintr-o datorie, fiindcă astfel am învățat. Dar unii tineri ingineri ce zic ? Sunt inginer, eu nu pun mina pe macara, merg la proiectări, însă ei uită că și la proiectări intri în linia întîi după ce ai străbătut fi­liera muncii, nu cînd dai cu na­sul imediat de hîrtia de calc și de riglă... Acel inginer, prin prisma dato­riei și sacrificiului, îi vedea și pe muncitorii din preajma sa. Nimic mai impresionant la acel trup sub­țirel decît sentimentul datoriei zil­nice, din care, societatea primea două treimi, iar familia abia o treime. Un om spune despre însuși: „în concediu, am fost mu­el safirul familiei mele“. Deci 24 de zile, oră de oră, alături de cei 4 copii, 24 de zile de plimbări, de proiecte, de odihnă activă, de vise tesute intr-un septembrie luminos. Dacă l-am întrebat, atunci, care au fost cele mai pline clipe de fe­ricire, el m-a privit cu ochii săi de o naivitate aproape copilăreas­că, derutanți, de om simplu, ajuns, prin saltul pe care societatea i l-a permis la rangul de inginer, m-a privit puțin stingherit și mi-a spus : „Ziua în care am devenit student și aceea în care m-am re­întors aici, inginer au fost cele mai fericite ale vieții mele“. Crescuse și se maturizase prin grija celor din jur, prin propria sa muncă. El se înălțase printre oamenii săi neuitînd niciodată sa se sprijine pe larga lor camarade­rie și înțelegere. El simboliza, pen­tru mine, saltul prin care nu nu­mai un om, ci categorii întregi de oameni, îl făcuseră, ca o chemare splendidă spre autoperfecțiune, pe care mediul și țara le-o cerea, 1

Next