Drapelul Roşu, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8283-8308)

1971-09-15 / nr. 8295

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANuL XXVIII NR. 8.295 * Miercuri, 15 septembrie 1971 Ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R In ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniștri, șefi de secții la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituții centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut și aprobat: proiectul legii cu pri­vire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat — îmbunătățit în urma dezbaterii publice; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale și aprovizionarea tehnico-mate­­rială; proiectul decretului privind si­guranța în funcționare a mașinilor, utilajelor, instalațiilor, aparaturii de măsură, control și automatizare din unitățile socialiste de stat; proiectul decretului privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gos­podăririi Fondurilor Fixe; proiectul decre­tului privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Culturii și Educa­ției Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere și adoptare Marii Adunări Naționale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. în continuare au fost adoptate măsuri privind perfecționarea învățămîntului de cultură generală, precum și îmbunătățirea structurii și conținutului învățămîntului su­perior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la princi­palii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiții prevăzute în planul cin­cinal și a soluționat alte probleme ale acti­vității curente. La S.M.A. Orțișoara EXTINDEM MECANI­ZAREA LUCRARILOR AGRICOLE Sunt cunoscute preocupările per­manente ale conducerii partidului și statului nostru pentru Înzestra­rea agriculturii cu tot ce este ne­cesar ridicării acestei ramuri la nivelul cerințelor, pentru crearea condițiilor de valorificare mai de­plină a noilor rezerve de creștere a producției vegetale și animale. Scrisoarea tovarășului Nicolae Ceaușescu adresată, recent, tutu­ror organelor și organizațiilor de partid, lucrătorilor din agricultu­ră, este incă o dovadă a preocupă­rii conducerii superioare de partid, personal a secretarului ge­neral, pentru dezvoltarea agricul­turii noastre socialiste. Analiza felului în care unitățile agricole socialiste din județul nostru s-au pregătit pentru însămînțarea vreme­a griului, recoltarea cultu­ra­rilor de toamnă și asigurarea în­deplinirii indicatorilor de plan ,n sectorul de creștere a animalelor, sarcinile stabilite în lumina pre­țioaselor indicații ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, constituie pen­tru noi toți un îndemn de a mun­ci mai cu spor, cu mai mult­ simț de răspundere și exigență partini­că. Reorganizarea întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii a dus în mod nemijlocit la creșterea răspunderii mecanizatorilor pentru soarta producției din cooperative­le agricole. Ei sunt astfel mai strâns legați de unitățile deservite urmărind îmbunătățirea calității lucrărilor și executarea lor in ter­­­meni optimi. Lucrătorii stațiunii noastre, sub îndrumarea perma­nentă a comitetului de partid, în strînsă colaborare cu consiliile de conducere ale celor șapte coopera­tive agricole pe care­­ le deservim, au întreprins o serie de măsuri politico-organizatorice și tehnice menite să asigure aplicarea tutu­ror măsurilor necesare obținerii unor recolte sporite în actualul cincinal. La Începutul acestui an consi­liul intercooperatist de la Orțișoa­­ra a studiat cu deosebită atenție așezarea planurilor de cultură în cooperativele care-1 alcătuiesc ; în funcție de aceasta s-a făcut și re­partizarea mijloacelor mecanice pe unități. In cadrul fiecărei coopera­tive s-au constituit formațiuni de lucru permanente în care au fost încadrați și mecanizatorii, ei parti­­cipînd nemijlocit la întregul ciclu de producție. Rezultatul acestor e­­forturi a și început să se vadă : 800 tone de cereale păioase au fost ob­ținute peste producția planificată, în prezent ne ocupăm cu toată răspunderea de executarea lucrări­lor curente în cooperativele agri­cole de producție. Am încheiat ac­țiunea de recoltare a trifolienelor și se desfășoară în ritm susținut recoltatul florii-soarelui de pe cele 854 de hectare — acțiune ce va fi încheiată în circa șase zile. Pentru însămînțările de toamnă am și pre­gătit 1250 de hectare din cele 3700 planificate ; pentru funcționarea neîntreruptă a parcului de tactoa­­re și mașini pe tot timpul campa­niei de toamnă am pus, in centrul atenției, buna lor reparare și revi­zuire, recepția făcindu-se în pre­zența inginerului șef din coopera­tiva deservită. Toți mecanizatorii au fost apoi instruiți privind teh­nologia griului. Din dorința de a ne îndeplini în mod exemplar sarcina trasată de conducerea partidului privind transformarea secțiilor de tractoare în sectoare mecanice ale coopera­tivelor agricole sprijinim afectiv unitățile deservite în extinderea gradului de mecanizare a lucrări­lor nu numai în producția vegeta­lă ci și în cea animală. In atenția NICOLAE DOGGENDORF directorul S.M.A. din Orțișoara (Continuare in pag. a Iha) Succese ale minerilor de la Rovinari Marți, în evidențele de pro­ducție ale bazinului carbonifer Rovinari, județul Gorj, a fost înscrisă cea de-a 100.000 tonă de lignit extrasă peste sarcinile de plan revenite de la începutul a­­nului. Simultan cu acest succes, minerii raportează că și-au în­deplinit și depășit substanțial prevederile de plan la principa­lii indicatori tehnico-economici. La producția globală și marfă, de exemplu, a fost înregistrat un spor valoric de 13 milioane lei, productivitatea fizică a ajuns la 13 tone pe post, iar prețul de cost a fost substanțial re­dus. In cursul aceleiași zile, con­ducerea Combinatului cărbune­lui Tg. Jiu a informat că s-au îndeplinit, cu 16 zile mai de­vreme, prevederile din planul de investiții revenit pe primele 9 luni ale anului, creîndu-se condiții ca pînă la sfîrșitul lu­nii septembrie să se execute su­plimentar un volum de investiții în valoare de circa 23 milioane lei. (Agerpres). 4 pagini, 30 bani IN PAG A­­ V-A Anglia— Anotimp politic furtunos > Genova: Lucrările Conferinței pentru dezarmare ! Situația din Chile In industria timișeană Produse peste plan Cu înaltă responsabilitate, lu­crătorii industriei timișene des­fășoară, la locurile lor de mun­că, o vie și pasionantă întrecere socialistă. Rezultatele acestei rodnice activități se concreti­zează în depășirea substanțială a prevederilor de plan. In pri­ma decadă din această lună, bu­năoară, au fost realizate supli­mentar peste 28 tone laminate finite pline din oțel, 701 kW motoare electrice, 36.000 bucăți cărămizi și blocuri ceramice, peste 700 mc prefabricate din beton armat, 200 mp furnir, aproape 60.000 bucăți tricotaje, 6,9 tone zahăr ș.a. Cumulat, de la începutul anului pînă la 10 septembrie, prevederile palele produse planului la princi­industriale au fost depășite cu 804 tone lami­nate finite pline, aproape 32.000 kW motoare electrice, 5,7 mi­lioane bucăți cărămizi și blocuri ceramice, 11.700 mc prefabricate din beton armat, 52.000 mp țe­sături, peste 78.000 tricotaje, încălțăminte în valoare de 6.643.000­ lei, importante canti­tăți de conserve, zahăr etc. Trebuie adăugate succesele obținute în diversificarea pro­ducției, ridicarea gradului ei de tehnicitate și complexitate, îm­bunătățirea continuă a calității produselor și, paralel, dezvolta­rea mai accelerată a construc­ției de mașini și chimiei — ra­muri moderne, hotărîtoare pen­tru mersul înainte al întregii noastre economii naționale. Strălucită dovadă a potenția­lului nostru creator, confirma­rea deplină a justeței politicii partidului de dezvoltare econo­mică a patriei, noile produse realizate in această perioadă în întreprinderile județului au in­fluențat favorabil balanța par­ticipării Timișului la competiția de valori a lumii contemporane. Suntem­ azi în măsură să ne propunem țeluri mai înalte, să privim actualul plan cincinal ca pe un examen de maturitate pentru economia națională, ca pe o etapă esențială în ridica­rea calitativă a muncii în toate domeniile producției materiale. .«ir».­:* ■< ,1 Detergenții neionici — produși de Înalta competitivitate în țară și peste hotare — sunt fabricați la uzina de specialitate din Timișoara in instalații dintre cele mai moderne. „Bine te-am găsit, draga noastră școală !" Mii și mii de zâmbe­­te, din inimă, pe tot atîtea chipuri. Astăzi au început cursurile — o puternică bucurie pentru fiecare dintre noi, cadre didactice și elevi, începe un nou an școlar pe care fiecare dintre noi îl dorește mai frumos, mai bogat în roade. ANUL ȘCOLAR, SUB NOI ȘI ÎNĂLȚĂTOARE AUSPICII prof. univ. d­r. Nicolae Apostolescu șeful catedrei de pedagogie-psiho­logie a U­niversității din Timișoara, membru al Academiei de Științe Sociale și Politice încape astăzi noul an școlar, e­­veniment care reprezintă un mo­ment deosebit de important în via­ța tineretului, a întregii noastre națiuni socialiste. In această toam­nă, deschiderea școlilor are loc sub auspicii noi, avînd semnificații cu totul aparte. întregul popor, toate sectoarele de activitate sunt angre­nate în elanul general de realizare a măsurilor propuse Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. de tova­rășul Nicolae Ceaușescu, de sarci­nile ce decurg din Consfătuirea de lucru a activului de partid din do­meniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative. A­­ceste măsuri privind îmbunătățirea activității politico-ideologice și e­­ducația marxist-leninistă a mem­brilor de partid, a tuturor oame­nilor muncii, se înscriu pe linia saltului calitativ ce se cere reali­zat in condițiile actuale în conști­ința oamenilor, in concepțiile și activitatea tuturor membrilor so­cietății noastre. De la sine înțeles, aceste idei trebuie să orienteze și să dinami­zeze în primul rînd învățămîntul, școala de toate gradele, retortă de proporții naționale in care, sub acțiunea cadrelor didactice și în­drumarea forurilor tutelare de partid și de stat, se înfăptuiește procesul minunat al formării omu­lui nou, a viitorilor constructori al unei vieți multilateral înfloritoare pe teritoriul patriei. Școala este astfel chemată, prin însăși esența funcției și finalității ei, să îndepli­nească un rol de frunte in înfăp­tuirea orientării pe care legile o­­biective ale construcției socialiste o impun societății noastre în etapa actuală. Astăzi se depune o muncă inten­să pentru așezarea învățămîntului pe baze adecvate noilor cerințe. (Continuare în pag. a ll-a) „...La noi nu se pune problema să plecăm dimineața la serviciu ți la ora și să fim acasă, pentru că e foarte greu să întreții ceva care trebuie să funcționeze tot timpul. E o muncă de continui­tate, de mare răspundere, care ce­re energie și sacrificii". Acum cind rememorez ceea ce mi-a destăinuit inginerul Ilie Za­­berca, directorul întreprinderii de rețele electrice Timișoara, ceea ce am aflat în ceasurile petrecute în întreprindere, atîtea secvențe roice din activitatea electricieni­e­­lor, încerc regretul de a nu putea înmănunebia într-un singur repor­ta) întreaga gamă de fapte admi­rabile existente aici. „Vedeți, îmi spunea Radovan Nicolescu, maistru principal de secție, și secretar al comitetului de partid al întreprinderii, insta­lațiile noastre nu sunt închise, ci libere, și de aceea, supuse intem­periilor , chiar ți berzele, ating conductorii cu aripile cinci­lor, pot provoca scurt-circuite. Dar oa­menii noștri stau de veghe, gata în orice moment să intervină"". Mereu la datorie, suspendați ore întregi între pămînt și cer, pe căl­duri toride, pe ploi torențiale, pe ger și pe furtună, electricienii se străduiesc ca cei peste 164.000 de consumatori din județul Timiș sa dispună de o alimentare continuă și la parametrii nominali cu ener­gie electrică. „Nu pot afirma că dacă plec de aici mă simt vreodată liniștit, mi-a mărturisit Francisc Juhasz, inginerul-șef cu problemele jude­țului Timiș. Oare totul se desfă­șoară normal !“ — mă întreb. Comuniștii Nicolescu și Lukasz fac parte dintre veteranii între­prinderii. Au venit aici prin 1910. Ultimul, inginerul-șef de astăzi, a început-o de la ucenicie și școală profesională, apoi a continuat să învețe și a sfîrșit prin a absolvi electrotehnica și a se reîntoarce ca inginer. Se poate spune că el a crescut și s-a format o dată cu uzina, alături de oamenii care îl cunosc și pe care îi cunoaște. „La sfîrșitul lunii august cind a fost furtuna aceea mare la L.E.A. Igriș, Nerău, Teremia, Saravale, electricienii noștri, mai tineri și mai vîrstnici, de la rețele de înal­tă tensiune, de la „operative", de la șantierul de construcții-montaj, erau toți la fața locului". Nici un spectacol nu e mai dramatic ca cel pe care il oferă natura dezlăn­țuită, cind copacii sunt smulși din rădăcini, acoperișurile caselor lua­te de vint, rețeaua electrică căzu­tă la pămînt. Atunci, în acele mo­mente dificile, electricienii fac să dispară distrugerile provocate de ravagiile naturii. Așa a fost și în acel sfîrșit de august cind, îmi rela­ta Ioan Gabor, șef de echipă, „s-a lucrat foarte greu, în apă, în plin cîmp. Vă puteți închipui ce a fost acolo dacă s-au rupt și stîlpii de beton ! Am făcut, cu toții, un e- PROFILURI CONTEMPORANE fort deosebit ; încă in aceeași sea­ră am reușit să remediem o bună parte din avarii. A doua zi, du­minică, am lucrat din zori pînă după ora 13, cind am alimentat cu energie electrică toată zona. Echipa mea și a lui Francisc Wur­­mlinger, au mers acolo unde era nevoie de tot sprijinul nostru, în­totdeauna procedăm la fel. Mi-a­­mintesc că anul trecut, era 23 Au­gust, oamenii sărbătoreau eveni­mentul și noi lucram la linia Nă­drag. Tocmai mă întorsesem aca­să, ostenit și nici nu am apucat bine să mă schimb că am si fost chemat: „Gabore, vino repede, s-a rupt firul de gardă de la li­nie". Sunt aici de 10 ani, și-n fami­lia mea să fii electrician e o tra­diție. Bunicul meu a lucrat tot la rețele, tata de aici a ieșit la pen­sie , poate mă va urma și băiatul meu". — „Nouă ne place aici, zice su­­rîzînd Francisc Wurmlinger, și el de 16 ani în întreprindere, pentru că avem un colectiv închegat și putem fi folositori oamenilor. Mi-aduc aminte de atîtea întîm­­plări prin care am trecut împreună cu Ioan Gabor. Nu mai departe decit anul trecut, într-un februa­rie geros, a trebuit să ne ducem în zona Oravița. Am urcat prin munți, zăpada ne­ ajungea pînă la genunchi. Conductorii erau rupți de greutatea chiciurei. Am lucrat acolo, sus, toată noaptea , în zori, cind am coborît, Oravița avea din nou lumină". li ascult pe oamenii aceștia sim­pli, modești, vorbind firesc, fără emfază, despre episoade impresio­nante din viața, din activitatea lor cotidiană. Cite amintiri me­morabile posedă ei ? Cite epi­soade ar putea rememora comu­nistul Petru Törpe, șef de echipă VALENTINA DIMA (Continuare în pag. a III-a) CONȘTIINCIOZITATE ȘI DEVOTAMENT... Cravatele roșii raportează lori s-a încheiat „Săptămîna muncii voluntar-patriotice a pio­nierilor“, declanșată la data de 7 septembrie în cinstea deschiderii noului an școlar. In zorii zilei de azi, cravatele roșii din școlile municipiului Timișoara, ca și cele­­ din întreg județul, și-au raportat realizările brigăzilor constituite. La nivel de municipiu, desprin­dem cele peste 60.000 ore efectua­te prin participarea zilnică a 6.800 pionieri la multiple lucrări. In această ziasm și dăruire, perioadă de entu­școlarii timișo­reni și-au înfrumusețat clasele, și-au amenajat atelierele (eviden­țiem școlile generale nr. 2, 7, 1, Liceul nr. 4), au întreținut parcuri (școlile generale nr. 8, 12 și liceele nr. 6, 7, 3), iar cei 300 mici brigadieri de la școlile gene­rale nr. 1, 12, 1, 8, 2 și Liceul nr. 5 au dat o mină de ajutor la culesul roșiilor, castraveților fasolei pe tarlalele C.A.P. Ghi­ și roda. Așadar, după o săptămîna de activitate rodnică, organizate în brigăzi cravatele roșii trec pra­gul claselor, unde-i așteaptă ma­nualele gratuite, cu un pionieresc mesaj al muncii. ÍN PAGINA A ll-A „Sincope“ în ma­nipularea și trans­portul produselor Contraste cotidiene

Next