Drapelul Roşu, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 8309-8335)

1971-10-24 / nr. 8329

In primele 10 luni din acest an MUNCITORII TIMIȘENI SE PREZINTĂ CU UN STRĂLUCIT BILANȚ Find la 31 octombrie, peste 300 000 GO0 lei producție suplimentara Grefată pe dinamismul general al economiei patriei, industria de pe meleagurile timișene cunoaște, în 1971, o nouă înflorire, purtînd semnele progresului tehnic și științific modern. Dovada imediată o face strălucitul bilanț înregistrat de la începutul anului și pină acum, ca urmare a muncii rodnice desfășurate de colectivele fabricilor, uzinelor și șantierelor timișene sub semnul înaltelor exigențe stabilite de Biroul Comitetului județean de partid. Din amplul tablou al realizărilor se detașează succesele prestigioase dobândite In îndeplinirea cu 8 zile mai devreme a sarcinilor planului de producție pe primele 10 luni din acest an. Exprimind in mod elocvent creșterea competenței și experienței organelor și organizațiilor de partid în conducerea activității economice, în mobilizarea oamenilor muncii, acest important succes dovedește pregnant că industria timișeană este pe deplin angajată fn înfăptuirea exemplară, incă din primul an, a mărețelor obiective stabilite pentru actualul plan cincinal. Pentru a sublinia dimensiunile concrete ale acestei ample angajări vom arăta că, potrivit unui calcul estimativ, până la finele lunii brie in unitățile noastre octomindustriale se va realiza o producție suplimentară de peste 300.000.000 lei ! Aceasta înseamnă, între altele, 870 tone laminate finite, 45.000 kW motoare electrice, 187 tone materiale plastice și rășini sintetice, peste 6.000.000 de cărămizi și 14.000 m c prefabricate din beton armat, 22.000 mp furnire și peste 400 m c placaj, 45.000 bucăți tricotaje, 108.600 mp țesături și încălțăminte in valoare de 8.000.000 lei, aproape 50 tone zahăr, importante cantități de alte produse. Sunt, toate acestea, succese de o mare însemnătate economică ,— strălucit bilanț de activitate industrială — în egală măsură rodul unei intense munci politico-organizatorice desfășurată de organele și organizațiile de partid. Pe această bază — corespunzător măsurilor stabilite de Biroul Comitetului județean de partid — a fost asigurată o soluționare mai eficientă a problemelor care privesc îmbunătățirea organizării producției și a muncii, creșterea productivității și randamentului în sosirea mijloacelor tehnice roși a forței de muncă. S-a creat astfel un climat de autodepășire, de efervescentă între cea socialistă, dn fruntea căreia se situează unitățile cu cea mai importantă contribuție la realizarea acestor succese : Ciocanul — Nădrag, Electromotor, Tehnometal, Solventul, Azur, Ceramica — Jimbolia, Mondial —Lugoj, Combinatul de exploatarea și industrializarea lemnului, Electrobanat, Industria linii, Fabrica de ciorapi, Arta textilă, U.F.R.M.A., Dermantina și altele. Elocventă mărturie a resurselor de putere, iscusință și energie a muncitorilor timișeni — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități — succesul consemnat confirmă pe deplin temeinicia substanțialelor angajamente asumate in întrecere de Organinizația noastră județeană de partid. Nimic mai dătător de încredere în perspectivele județului, ale întregii țării decit consensul unanim in care oamenii, înțelegind necesitatea îndeplinirii exemplare a sarcinilor stabilite pentru o perioadă sau alta, răspund cu înaltă conștiință socialistă chemărilor partidului. MIREL BRATES Uzina Electromotor din Timișoara. Buna organizare a fluxului tehnologic in atelierul de bobinat micromotoare — de unde vă prezentăm imaginea aburată — asigură folosirea cu înalt randament a timpului de lucru 1 J Anul XXVIII nr. 3.329 Duminică, 24 octombrie 1971 *6 pagini, 30 bani Unitățile agricole din județul Timiș au terminat insămințarea culturilor de toamnă Unitățile agricole de stat și cooperatiste din județul Timiș, avind sprijinul mecanizatorilor, au terminat, in cursul zilei de ieri, îns^iințarea culturilor de toamnă. In telegrama adresată Comitetului Central al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, de către Comitetul județean de partid se spune : Comitetul județean Timiș P.C.R. raportează conducerii partialdului, dumneavoastră mult stimate tovarășe personal, Nicolae Ceaușescu, realizarea integrală a planului insămințărilor de toamnă în unitățile agricole de stat și cooperatiste din județul nostru la data de 23 octombrie a.c. Mecanizatorii, țăranii cooperatori și lucrătorii din întreprinderile agricole de stat — români, germani, maghiari, sârbi și de alte naționalități — înfăptuind indicațiile cuprinse în Scrisoarea pe care au adresat-o organelor și organizațiilor de partid, tuturor oamenilor muncii din agricultură, au efectuat, în perioada optimă și la un înalt nivel calitativ, însămințarea culturilor de toamnă pe 214.600 ha, din care peste 157.000 ha cu griu. Vă asigurăm, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, cî organele și organizațiile de partid din județul Timiș vor mobiliza in continuare toate forțele umane și materiale de care dispunem, pentru terminarea grabnică a recoltării porumbului, legumelor, plantelor furajere, a celorlalte culturi și efectuarea la timp a tuturor lucrărilor agricole din toamna acestui an, cu convingerea nestrămutată că prin aceasta vom contribui la mai buna aprovizionare a populației cu produse agro-alimentare și a industriei cu materii prime, la traducerea în fapte a programului de dezvoltare a agriculturii elaborat al X-lea al Partidului de Congresul Comunist Român. La I.A.S. Jimbolia întreaga producție DE PORUMB TREBUIE GRABNIC CULEASĂ ȘI DEPOZITATĂ Intreprinderea agricolă de stat Jimbolia se înscrie in rîndul unităților celor mai mari producătoare de porumb din județ. In acest an a cultivat aproape 8.000 de ha. Din evaluările in lan și din ceea ce s-a recoltat pină acum se estimează o producție medie, pe intrega suprafață, de peste 10.000 kg știuleți hectar. Aceasta reprezintă aproximamativ 6.650 kg boabe stas la hectar, producția globală insumind circa 50.000 de tone. Pe prim plan se situează fermele a X-a și a XI-a, conduse de ing. Aristotel Blendea și, respectiv, de ing. Dumitru Creangă, precum și ferma nr. X, condusă de ing. Eugen Florea, în al cărei perimetru se află și 250 ha loturi de hibridare cu H.L.400, creat la Stațiunea experimentală agricolă Lovrin, hibrid care dă foarte bune rezultate în acest prim an al generalizării sale in producție. Evident, culesul și depozitarea acestei mari cantități de porumb de bună calitate cere eforturi deosebite, organizare minuțioasă pe diferite planuri. Se pare însă că întreprinderea nu a primit încă tot sprijinul necesar pentru a face față, în timp cu mai scurt, acestui mare volum de muncă, ceea ce a dus la intîrzierea considerabilă recoltatului și mai ales la transporturi. Pe raza întreprinderii mai sunt încă de recoltat în jur de 3.000 ha de porumb. Cu aproximativ o săptămână în urmă, unitatea avea în grămezi, pe cimp, peste 14.000 tone știuleți, despre care atunci nici măcar nu se știa precis unde vor fi transportați, deși la Grabați, Clarii Vii și în alte puncte de pe raza întreprinderii stăteau goale mari spații de depozitare. Situația s-a reglementat intructiva, ne spune directorul tehnic al Întreprinderii, ing. Ioan Frățilă. Fabrica de nutrețuri combinate din Beregsău, căreia îi vom livra circa 20.000 de tone de porumb din actuala recoltă, și-a stabilit gestionari in toate locurile unde există spații de depozitare și acum transportăm din plin — circa 1.500 de tone la zi. De altfel, am și redus la mai mult de jumătate stocul de știuleți pe care-l aveam in timp cu o săptămână în urmă. Și totuși, situația recoltării și transportării porumbului la I.A.S. Jimbolia e departe de a fi liniștitoare. E drept că in ultimele zile se recoltează cu forțe mecanice sporite — cu o viteză de peste 2.000 tone la zi. In plus, unitatea și-a propus să însilozeze întreaga cantitate de tulei. Dar pentru un asemenea volum de transport, mijloacele pe care le are la îndemână sunt insuficiente. Există aici insă și o altă problemă care, de acum, neliniștește mai mult : în curînd vor fi pline toate spațiile de depozitare din locurile unde este dirijat porumbul de la I.A.S. Jimbolia. Un sumar calcul demonstrează că pentru aproximativ 17.000 tone de porumb încă nu sunt asigurate spații. In această situație, conducerea I.A.S. s-a adresat celui mai mare beneficiar al său — Fabrica de nutrețuri combinate din Beregsău — să se îngrijească de amenajarea eventual a unor arioaie. Dar conducerea fabricii nu vrea să audă de amenajarea și depozitarea porumbului în arioaie. „Voi l-ați produs, vă privește cum fi depozitați. Noua să ni-l livrați eșalonat, la calitatea cuvenită...“ „Noi ne-am bătut destul capul să-l producem, acum e rîndul vostru să vă bateți capul să-l preluați și să aveți grijă de el“, vine replica din partea I.A.S. Și așa timpul trece și încă nu s-a ajuns la o soluție. Iar dacă nu se găsește acum soluția, va fi mult mai greu de găsit cind vor da ploile de toamnă. Oricum, însă, porumbul acesta pentru a cărui producere s-a investit multă muncă, trebuie cit mai grabnic recoltat și depozitat. Nu e permis să se piardă sau să se degradeze nici un știulete. M. GAVRIL Pe șoseaua internațională E94 s-a oprit un „Peugeot“ cenușiu ; o doamnă tinără, îmbrăcată modest, îmi face semne. Virez La dreapta ii opresc. Mă adresez doamnei intr-o franțuzească aproximativă: „Ce necazuri vă copleșesc, doamnă ?“ — Nu mi se urnește mașina, nu știu ce năravuri mai are. Și am atîta drum pina la București .. . Doamna așa se prezentase, se exprima intr-o românească fără reproș. Ca orice român fusesem plăcut surprins și în sinea mea mă bucuram socotind că a învățat românește . .. Caut deficiența motorului. Cu anevoie o găsesc și, meșterind la mașină, conversez în limba mamei mele. — Vorbiți de parcă ați fi românca.. .Ați mai fost pe la noi, ori ați studiat... N-avut răgaz să-mi isprăvesc gîndul. Doamnei pe loc i se umeziră ochii.. . — Sînt româncă, dom’le ... româncă get-beget, deși mi-am pierdut cetățenia. — Cum ați pierdut-o a întrebat Contrariat. — Prin căsătorie. E o poveste întreagă, o poveste tristă, de n-ar mai fi fost. .. Scoase din poșetă o batistă mototolită, își șterse ochii și continuă pironindu-și privirea în pămint, de parcă voia să-i răscolească măruntaiele și să găsească în el, în pămintul ce i-a fost cîndva prieten, un punct de reazim, de înțelegere și confesiune. Frazele îi erau pline de puncte de suspensie, de alan și sughițuri. — Voi istorisi tuturor fetelor „ambițioase“ romanul vieții mele. Să nu fie haine și să creadă in vorbele deocheate ale falșilor turiști ce mai poposesc pe la noi. Să fie lucide, să-și caute fericirea și să-și înjghebeze un cămin, doar cu unul de aici, aproape de părinți, de rude și prieteni. Știți ce greu e printre străini ? Nu tu tihnă și înțelegere, nu tu vorbă românească. Una ți se promite și alta vezi acolo, departe de-ai tăi. E un paravan ce ascunde o crudă realitate. Te întîlnești la orice pas cu minciuna faci casă bună cu corupția ... Duci o viață stingheră și dacă nu reziști (și e atit de greu de rezistat!) îți pierzi cu atâta ușurință din personalitate, din feminitate .. . Aspirații ! Nici vorbă! Nu poți dobîndi măcar o slujbuliță cu care să-ți poți ciștiga la modul onest prinea. Umblu la platinele de la motor și cu o notă de mirare în glas, o întreb : — Și totuși, dacă așa stau lucrurile, de ce ați plecat ? N-ați avut aici printre ai dumneavoastră un cămin, o slujbă, care să vă ofere măcar o satisfacție ? — Satisfacție ?!... E puțin spus! Am fost proiectantă la Complexul hidroenergetic „Porțile de Fier“. Am câștigat și eu și soțul, fostul meu bărbat, care este inginer. Am fost fericită avîndu-l și pe Mihăiță, unicul nostru copil. Ne-a mers toate bine pînă în ziua cînd a apărut Marcel, inginer specialist. între mine și soțul meu se infiripase gelozia, vinovați fiind amîndoi. Apăruse o fisură și discuții interminabile în căsnicia noastră. Despre toate acestea aflase specialistul, Marcel, aflase de la colegele mele de birou și mi-a propus, dacă vreau, să-l urmez în străinătate. Deși nu făcusem nimic pentru consolidarea familiei mele, șovăiam neputînd să-l părăsesc pe Mihăiță. Dar pe parcurs M. a remarcat la mine nostalgia escapadei și m-a întreținut cu adjective, cu superlative despre țara sa, unde — chipurile — toată lumea cîntă și dansează, ziua și noaptea pe străzi, ca într-un mit al fericirii universale. M-a convins promițîndu-mi atit mie cit și lui Mihăiță un viitor de aur.. . M-am lăsat purtată de valuri, eram încîntată că fetele de la birou mă pizmuiau pentru perspectiva mea . . . — Și copilul ! — E la părinții mei și la soț, care nu s-a recăsătorit. — Nu l-ați luat cu dv. ? — Cu mine ? — La ce bun, cînd aici avea tot ce-și putea imagina ! Acum sunt fericită că nu l-am luat. Să-l fi tîrît și pe el, pe acolo, printre străini ? Am suferit eu destul!... — Ați fost decepționată ? — Mai mult decât decepționată! De îndată ce am ajuns în țara lui Marcel, mi-am dat seama că nu am de-a face at Mecea proslăvită. Pretutindeni o realitate dură — o realitate fără muzică și dans, în orice caz nu cu muzică pe străzi — o realitate cu oameni obosiți și preocupați de-ale lor. Apoi m-am intîlnit cu minciuna cul mare, cu suratele ei, murdăria și corupția la casele mari Lenjeria mi se ponosise. Proviziile luate de acasă se isprăviseră, își făcură loc în scurt timp șicanele și lipsa de bani. Am căutat o slujbă. N-am găsit-o pe măsura puterii mele de muncă. în plus, soțul m-a apostrofat in repetate rînduri zicîndu-mi că m-a luat din România doar să port de grijă celor doi copii ai săi, rezultați dintr-o altă căsătorie, copii ce sînt aproape de seama mea. La intenția mea de independență el mi-a fixat un program de guvernantă și mi-a precizat că dacă nu-mi convine n-am decit să fac calea întoarsă. Am trăit mai mult decit modest, iată, bunăoară, ca să pot veni, să-mi văd copilul, a trebuit să lucrez, pe ascuns, lucru de mînă și si fac pe femeia de serviciu la o Casă înstărită. In asemenea condiții să mă mai întorc in țara lui ? Nici vorbă !... Batista aceea mototolită și pătată șterse din nou ochii umezi ai doamnei, femeie încă frumoasă, dar vlăguită . . Sunt sigură că in ciuda greșelii mele, acasă voi putea să-mi cîștig cinstit existența. Fac proba motorului. Cobor din mașină și urez bun voiaj doamnei pe numele ei adevărat Elena Cauceru, din București, stringîndu-i mina în semn de încurajare. Seara pogorise. O seară mohorîtă, de toamnă ploioasă. Peugeotul pornește pe șoseaua internațională E 94, spre Timișoara și apoi spre București, în depărtare se întrevedea o dâră de lumină, ca o speranță... N DANCII." PETRICEANU REÎNTOARCEREA (O poveste adevărata) in paginile ///// și IV LEGEA cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat De Ziua Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România ,întotdeauna, ia dator colonel Gheorghe Popescu Cu 27 de ani în urmă, armata română, luptând umăr la umăr cu armata sovietică, a izgonit trupele hitleristo-hortiste de pe ultima palmă de pământ românesc, desăvârșind eliberarea întregului teritoriu al României de sub jugul fascist. Astfel, ziua de 25 octombrie 1944 a rămas înscrisă la loc de cinste în cronica eroicelor lupte purtate de poporul român pentru eliberarea sa națională și socială, fiind decretată ca zi a Forțelor Armate, ca simbol al recunoștinței poporului față de vitejia și spiritul de jertfă dovedite de militarii noștri în războiul antihitlerist, expresie a prețuirii pe care oamenii muncii o acordă armatei. Forțele Armate ale României socialiste constituie o realizare de seamă a politicii partidului și statului, o parte integrantă a transformărilor revoluționare, a edificării noii orînduiri sociale în patria noastră. Problemele armatei, atitudinea sa față de interesele poporului au constituit în mod constant o preocupare a Partidului Comunist Român, încă de la înființarea sa. In timpul ilegalității, cînd armata era un instrument al claselor exploatatoare, comuniștii i-au acordat atenție, reușind, pe căi diferite, să exercite influență asupra ostașilor, asupra unor cadre militare, pentru a atrage armata de partea forțelor democratice, progresiste. Sub influența stării de spirit antihitleriste ce cuprinsese întreaga țară în timpul dictaturii militarefasciste, a muncii desfășurate de partid, ostașii, precum și un număr tot mai mare de ofițeri și generali patrioți, au înțeles că singura posibilitate de salvare a țării de la o catastrofă jaristă în răsturnarea dictaturii militare fasciste, ieșirea din războiul hitlerist și alăturarea țării la coaliția antifascistă, cale indicată de Partidul Comunist Român. Favorizată de victoriile strălucite repurtate pe front de armata sovietică, lupta de eliberare a poporului nostru a luat o tot mai mare amploare. Sub conducerea partidului comunist a fost înfăptuită Insurecția armată, act de importanță crucială pentru destinele României. Insurecția armată a dus la răsturnarea dictaturii antonesciene, scoaterea țării din războiul antisovietic și alăturarea ei, cu întregul potențial militar și economic, la coaliția antihitleristă. Este un merit istoric al Partidului Comunist Român și un izvor de mîndrie patriotică faptul că întreaga armată română a trecut de partea poporului, întorcind armele împotriva trupelor hitleriste. Sunt cunoscute victoriile obținute de armata română pe teritoriul țârii, victorii care au avut o importanță deosebită pentru desfășurarea ulterioară a operațiilor militare pe teritoriul Ungariei și Cehoslovaciei. Contribuția trupelor române la obținerea victoriei împotriva fascismului este oglindită de jertfa supremă a celor peste 170.000 de eroi căzuți în luptele duse pe o adîncime de peste 1.000 km în dispozitivul inamic și care a inclus străbaterea a 20 masive muntoase, forțarea a 12 mori de apă și eliberarea a cursuri 3.831 localități, dintre care 53 orașe. Faptele de arme ale trupelor române au fost apreciate la adevărata lor valoare. In semn de prețuire a eroismului, peste 300.000 de soldați, subofițeri, ofițeri și gene(Continuare in pag. a V-a) M . Spre un nou aliniament Lucrările Conferinței naționale a organizației pionierilor La Palatul Marii Adunări Naționale au fost reluate, simbătă, în ședință plenară, lucrările celei de-a doua Conferințe naționale a organizației pionierilor. Forumul național al pionierilor dezbate problemele fundamentale ale mișcării pionierești. El urmează să stabilească, pe baza programului de educație comunistă a poporului adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, obiectivele activității Organizației pe următorii ani, analizînd totodată posibilitățile de intensificare și adîncire a caracterului politic al muncii desfășurate în rîndul pionierilor, a îmbogățirii și diversificării formelor și mijloacelor de educare a copiilor, a tinerilor, în spiritul mărețelor idei al socialismului, al dragostei fierbinți față de partid, patrie și popor. Președintele Consiliului Național al Organizației Pionierilor, Virgiliu Radulian, a prezentat Raportul Consiliului Național al Organizației Pionierilor privind activitatea desfășurată în perioada noiembrie 1966 — octombrie 1971. Participanții au ascultat, apoi, o informare asupra lucrărilor Secțiunii pentru pionieri, care a avut loc, în aceste zile. S-a dat citire mesajului adresat conducerii partidului, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, de delegații la Conferința acestei Secțiuni. In continuare, Silvestru Patița, vicepreședinte al Consiliului Național al Organizației Pionierilor, expus Raportul privind îmbunătățirile ce se propun a fi aduse Statutului unităților și detașamentelor de pionieri și Regulamentului consiliilor organizației pionierilor din Republica Socialistă România. Au început, apoi, discuțiile, la care au participat numeroși delegați și invitați. Participanții la Conferință au fost salutați de numeroși oaspeți de peste hotare. Lucrările conferinței continuă. Elevii pe „șantierele“ recoltei Timp de o lună de zile, 200 de elevi și cadrele didactice de la Școala generală din Gottlob, au ajutat părinții lor, în această toamnă, rodului bogat a la strîngerea pâmîntului. Hărnicia lor s-a încheiat cu un bilanț bogat. După cum am aflat de la președintele cooperativei agricole de producție, Ioan Voian, peste 20 de hectare de porumb recoltat, 50 de tone de pănușat, 30 tone de legume recoltate și producția de pe 2 ha de morcovi sortați; în același timp, întreaga recoltă de pe cele 12 ha de vie a fost strînsă de către elevi. Munca lor, alături de cadrele didactice, prof. Erich Holzinger, Petru Jebeleanu, Iise Scher, Tiberiu Niculic, Lucia Erman și alții, se cifrează la o valoare ce depășește 20.000 lei. Avînd aportul lor, cooperativa agricolă din Gottlob a reușit să însămînțeze toată suprafața de griu prevăzută în perioada optimă și să fie avansată cu recoltarea culturilor târzii. Ca răsplată, pengă mulțumirile adresate de consiliul de conducere, țăranii cooperatori au hotărît să ajute școala la organizarea și dotarea atelierelor pe diferite profile. (IOSIF FAUR)