Drapelul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 8336-8360)
1971-11-02 / nr. 8336
i Anul XXVIII nr. S.336 Marți, 2 noiembrie 1971 in 4 pagini, 30 bani COMERȚUL TIMIȘEAN - PE COORDONATELE UNUI VAST PROGRAM DE DEZVOLTARE Creșterea cu adevărat spectaculoasă a valorii mărfurilor vîndute prin comerțul socialist (5,9 miliarde lei.In 1970, față de 2,9 miliarde In 1965) — expresie directă a sporirii veniturilor oamenilor muncii — a pus în fața organelor de resort sarcini deosebite privind extinderea, modernizarea și dotarea rețelei comerciale. Numai organizațiile comerciale aparținind sistemei locale a Ministerului Comerțului Interior, bunăoară, au beneficiat, în acest scop, din anul 1968 și pînă la 30 septembrie a.c., de fonduri de investiții în valoare de 54 milioane lei, din care 35 milioane din investiții centralizate și 19 ^ milioane din credite de mică mecanizare. Obiectivele de investiții au fost orientate, prioritar, pe construirea sau amenajarea unor spații comerciale în noile cartiere de locuințe, sau în zonele în care spațiile existente nu au făcut față cerințelor populației. Așa, de pildă, în municipiul Timișoara, s-au dat în funcțiune un nou depozit de mobilă, un complex comercial in zona Tipografilor, două complexe în zona Circumvalațiunii, un mare complex comercial in Calea Șagului. Să adăugăm, aici, unitățile modernizate : magazinul Modern din centrul Timișoarei, complexul de unități comerciale Bega din piața Vasile Roaită, magazinul de articole electrice, magazinul de fierărie și instalații sanitare, amplasat în colț cu str. 13 Decembrie, magazinul alimentar din str. Văcărescu și altele. Concomitent, a existat o preocupare sistematică pentru redarea în circuitul comercial a unor vaduri cu veche tradiție, așa cum este cazul magazinului Mercur, spațiile de pe str. Rodnei și cele de pe str. 12 Aprilie (in imediata apropiere a băilor Neptun), magazinul Consignația, de pe br. 23 August, un modern magazin de încălțăminte în orașul Lugoj și altul pentru vînzarea articolelor sportive etc. In sectorul de alimentație publică sunt de acum bine cunoscute în Timișoara cofetăria Flora, restaurantul Pădurea Verde, barul și cofetăria Nord, iar in Lugoj, grădina de vară , Concordia și Parc. Succese remarcabile s-au obținut și în domeniul modernizării și dezvoltării piețelor din județ; pentru acestea, în perioada la care ne referim, s-au investit aproape 10 milioane lei. O dată cu modernizarea propriu-zisă a piețelor s-au efectuat și amenajări de spații închise, pentru vînzarea legumelor și fructelor, a produselor alimentare. Piețele Timișoara 700, Badea Cârțan și Nicolae Bălcescu din Timișoara, piețele din Lugoj, Făget, Sinnicolarul Mare și altele sînt, din punctul de vedere la care ne referim, exemple concludente. Cu toate realizările bune obținute pînă acum în domeniul extinderii și modernizării rețelei comerciale, trebuie să recunoaștem deschis, autocritic, că mai există încă, la Timișoara și Lugoj, zone și cartiere în care rețeaua de magazine existente nu face pe de-a întregul față cerințelor populației. Asemenea neajunsuri sunt mai pregnante în zona centrală a municipiului Timișoara, în noul cartier de locuințe din zona Circumvalațiunii, Piața Nicolae Bălcescu, cartierul Fabric și chiar în noua zonă de locuințe din Calea Șagului, unde capacitatea complexului comercial, recent dat în folosință, s-a dovedit neîndestulătoare. Există carențe și în rețeaua comercială din municipiul Lugoj , deși aici s-a construit un nou cartier de locuințe, acesta nu a fost dotat, pînă în prezent, cu toate spațiile comerciale și de deservire necesare. Pentru remedierea acestor stări de lucruri ne-am propus ca, în perioada imediat următoare, să continuăm, cu mai multă insistență,dezvoltarea rețelei comerciale. Astfel, încă în cursul acestui an, se va da în funcțiune complexul de alimentație publică din Piața Traian, iar în Piața Unirii se va deschide un nou magazin pentru vinzarea materialelor de construcție și de instalații. In perioada imediat următoare vom începe și lucrările de modernizare și extindere a actualului magazin alimentar din Piața Badea Cârțan, suprafața acestuia urmind să fie dublată, iar organizarea magazinului, profilată pe autoservire. Tot In viitorul apropiat se vor termina lucrările la noul magazin din Piața Traian, amenajat în spațiul existent pentru vînzarea produselor de uz casnic, iar în zona Gării de Nord, restaurantul cu autoservire Dinamo. In zona Circumvalațiunii, la parterul blocurilor de locuințe ce se vor construi în anul viitor pe str. Gh. Lazăr, s-a prevăzut amenajarea unor spații comerciale în suprafață utilă de 1.800 mp pentru vînzarea produselor alimentare și nealimentare care, împreună cu magazinele existente și cu spațiile de deservire aferente, vor forma un nou și important centru __ comercial al orașului. In cea de-a doua parte a anului viitor, în Piața Nicolae Bălcescu, la subsolul unui bloc de locuințe, se va amenaja un magazin alimentar cu autoservire, rezolvindu-se astfel și în această zonă problema aprovizionării populației cu produse alimentare, în cartierul Vii, pe str. Pomiculturii, vor începe, peste cîteva zile, lucrările pentru construirea unui magazin de cartier, care, pe lângă desfacerea produselor alimentare, va fi prevăzut cu spații pentru vinzarea legumelor și fructelor, un mic bufet cu terasă și spații de deservire. Un capitol special în centrul orașului Timișoara, lângă noul complex hotelier și de alimentație cu TEODOR ALDEA directorul Direcției comerciale județene Timiș (Continuare în pag. a UI-a) J^VVVVSevVVAAZVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV Ore de muncă patriotică Peste 20.000 de muncă voluntarpatriotică au efectuat, in acest an, elevii Școlii profesionale U.M.T. Lunile de toamnă i-au găsit îndeosebi pe județului la ogoarele recoltarea porumbului. Intr-o recentă acțiune, declanșată în timpul liber, circa 600 viitori meseriași au dat o mină de ajutor la cules membrilor cooperatori din cooperativele agricole de producție din Buziaș, Dudeștii Noi, Bazoșu Vechi, Murani și Sacoșu Turcesc. Alături de elevi, pe tarlalele cu porumb și-au semnat prezența și unii dintre profesorii acestora, care au lucrat in cadrul brigăzilor tuste. Dintre constielevi s-au dovedit culegători cu mai mult spor: Gelu Băciuș, Ion Ivan, Filip, Ioan Valeriu Condrea, Gheorghe Matiaș, Miodrag Ianișov. IN PAGINA A II-A 11 Cum sunt depozitate și păstrate furajele? II Meșteri mari pentru bucuriile celor mici Factorul determinant al dinamicii venitului național îl constituie creșterea productivității muncii sociale. Indicator sintetic, care exprimă economia de muncă vie și materializată pe ansamblu și care va fi in 1975 cu peste 70 la sută mai mare decit in 1970. Un asemenea salt va fi condiționat de realizarea integrală a sarcinilor de creștere a productivității muncii pe baza amplificării înzestrării tehnice a întreprinderilor, introducerea tehnologiilor moderne, ridicarea continuă a nivelului calificării profesionale. Construcții de locuințe Din fondurile de investiții ale statului pentru acțiuni cu efecte directe asupra condițiilor de viață— lucrări de gospodărie comunală, ocrotirea sănătății, învățămint etc. sunt repartizate 52 de miliarde lei. Din acest volum este prevăzut a se construi de către stat 522.000 apartamente în perioada 1971—1975 față de 344.000 in circuitul trecut, în condițiile unui confort sporit. 1966-1970 512000 in perioada 1971-1975 fata de 344.000 in perioada IN PAC. A III-A mSPORT Răspunzînd sarcinilor trasate de conducerea partidului, pentru legarea mai strinsă a învățămîntului de viață, conștienți că numai munca efectivă și practica le poate desăvîrși pregătirea lor de viitori constructori, elevii anilor de la Liceul industrial de construcții Timișoara sînt prezenți de două luni pe șantierele din municipiul nostru. De la activitățile cele mai simple (descărcări de camioane, căratul nisipului, stivuiri și transporturi de materiale) și pînă la cele mai dificile, care solicită o bună calificare, viitorii constructori participă efectiv, cu entuziasm, aducîndu-și contribuția la bunul mers al respective, lucrărilor „Ne socotim intrați de pe acum în iureșul construcțiilor și ne simțim parcă răspunzători ca totul să meargă ci mai bine“, declara elevul Liviu Ghertinișan, după ce cunoscuse toate fazele construcției de la Fabrica de pălării. Dar el nu este o fericită excepție. La fel de dornici de a pătrunde cu mai adine tainele meseriei sunt și colegii săi Iosif Munteanu, Adrian Ioniță, Eugen Ungureanu, George Indricău, Ioan Neuman, Roland Rieder și alții, care nu pregeta să stea ore în plus și după-amiază, pentru a ajuta la înaintarea sectorului unde își fac practica. Nici fetele nu vor să rămână mai în urmă. Viorica Matei, Cornelia Guiu, Hedviga Martin, Ecaterina Boșoroagă se bucură de pe acum de stima și prețuirea colectivelor de muncă, fiind considerate pe bună dreptate părtașe egale la rezultatele meritorii obținute de constructori. Am menționat aceste exemple, nu din dorința deșartă de a ne aduce laude nouă, educatorilor acestei școli, ci pentru a releva conștiinciozitatea tinerilor, elanul cu care muncesc cot la cot cu ceilalți lucrători ai Trustului de construcții. Dacă în majoritatea lor, factorii chemați să îndrume și să sprijine desfășurarea practicii elevilor noștri — și aici e cazul să amintim numele maiștrilor Dragoș Chifu, Ion Andronic, Ileana Găilănaru — și-au înțeles rolul, manifestînd o grijă deosebită față de tineri, nu același lucru îl putem afirma despre colectivul de la Fabrica de tramvaie, unde, la un moment dat, li s-a strigat copiilor că nu e nevoie acolo de ei sau, ce e și mai trist, că meseria se fură. O asemenea atitudine ni se pare nu numai neomenoasă față de elevi, care au nevoie de un climat de căldură și înțelegere, ci și in contradicție cu indicațiile conducerii noastre de partid privind educarea tineretului prin muncă și pentru muncă. La fel de condamnabilă ni se pare și atitudinea maistrului tehnician Moise Drăgan de la lotul 502 (Calea Șagului) care — o spunem cu toată gravitatea — și-a bătut joc de elevii încredințați îndrumării sale, mai ales de cele trei fete. In loc să fie folosiți la toate lucrările caracteristice, conform dispozițiilor primite de la forurile superioare competente, elevii erau trimiși după țigări, după ziare, după carne, după butelia de aragaz, risipindu-și astfel timpul in mărunte servicii personale, la alte loturi, practicanții sunt repartizați în ette un birou, fără supraveghere și îndrumare, fără a li se pretinde să depună o activitate de specialitate. Așa s-au petrecut lucrurile la Biroul tehnic și planificare din str. Baader, sau în alte birouri unde ei sunt folosiți doar pentru copierea mecanică a unor bonuri sau drept curieri. Pontajul unele loturi se face superficial, tinerarii fiind lăsați să plece, uneori după 2-3 ore de prezență, în loc de 8 cît prevede regulamentul, pe motiv că ,și așa nu sînt plătiți*. Nu suntem și nu trebuie să fim îngăduitori cu tendințele de chiur neseriozitate ale fiștor elevi practicanți, pentru că de felul in care ei muncesc in întreprinderile și instituțiile repartizați unde sunt depinde calificarea lor viitoare. Dar nu putem fi de acord nici cu cei care îi tratează ca pe niște încurcă lume, îi folosesc pentru diverse servicii, fără nici o tangență cu meseria lor de constructori. Și mai ales ne pronunțăm împotriva tratamentului necivilizat, in contradicție cu etica și morala noastră socialistă, pe care unii maiștri sau muncitori îl aplică tinerilor, îndepărtindu-i în acest fel de profesiune, creându-le o imagine falsă față de colectivele de muncă, in care și ei se vor afirma în viitor. Este necesar ca primirea elevilor practicanți să devină propice încadrării lor in rindul celorlalți muncitori, și ca să fie înconjurați cu dragoste și uneiteres, pentru ca, la rândul lor, aceștia să-și însușească în bune condiții meseria aleasă. prof. D. ONCIULESCU Liceu industrial de construcții Timișoara în atelierele școală: ELEVI SĂ-ȘI ÎNSUȘEASCĂ In BUNE CONDIȚII MESERIA ALEASĂ Practica, practică, dar mai fugi, tinere, după filări! TRIBUNĂ A CONȘTIINȚEI SOCIALISTE Noi dimensiuni muncii culturaleducative în comune și sate Aproprierea iernii, cel mai propice anotimp pentru desfășurarea unei bogate activități cultural-educative, impune — pe baza unei sinteze judicioase și profund autocritice — pregătirea temeinică a așezămintelor rale, sub aspectul sarcinilor cultuși perspectivelor, cit și al condițiilor materiale. Incontestabil, pe prim plan se situează aspectul politico-ideologic al problemei. Privind retrospectiv lucrurile, putem constata că în practica culturală, căminele culturale, bibliotecile din comunele și satele județului Timiș au realizat manifestări de un bun nivel calitativ impunîndu-se cu autoritate în viața spirituală a localității i Victor Vlad Delamarina, Denta, Liebling, Belinț, Dumbrava, Giarmata și altele. In același timp, s-au manifestat însă lipsuri care s-au repercutat negativ asupra potențialului lor de influențare a conștiinței maselor. A dominat, nepermis, caracterul „distractiv“ al activității căminelor culturale sau chiar o inactivitate totală. Dintr-o succintă analiză a surselor de venituri la Capitolul „extrabuget” al unităților noastre comunale și sătești Jebel, Racovița, Remetea Mare, Voiteni, se poate vedea că majoritatea fondurilor au fost realizate din închirierea sălii pentru baluri și nunți. Difuzarea cunoștințelor politice și cultural-științifice, preconizată a se realiza printr-o largă gamă de forme și metode (conferințe, simpozioane, brigăzi științifice, universitatea populară), nu s-a desfășurat pretutindeni conform cerințelor etapei actuale pentru construirea socialismului. Neajunsuri s-au înregistrat și in alte domenii ale activității cultural educative. în activitatea cu filmul s-au observat tendințe de organizare a unor acțiuni aproape în exclusivitate cu elevi, aduși in sala cinematografului prin „dispoziția“ dirigintelui, uneori, chiar la filme cu conținut neadecvat viratei, preocupărilor lor, cerințelor procesului educațional. De formalism a suferit și activitatea unor biblioteci comunale și sătești. Cercetînd fișele de evidență ale cititorilor se poate constata că publicul ce frecventează bibliotecile este format în majoritate din copii de vîrstă școlară. Totodată, un număr însemnat de biblioteci, ca cele de la Săcălaz, Liebling, Sinandrei, Periam, Ciacova, Beba-Veche neglijează propaganda cărții agrozootehnice. Rețeaua de trebuie să acționeze ln biblioteci direcția intensificării și diversificării muncii de propagandă a cărții social-politice, agrozootehnice, să atragă cititorii din rîndul populației adulte, să facă un mai mare efort pentru Integrarea bibliotecii în viața cultural-educativă comunei. Instituție culturală nou înființată în mediul rural, universitatea populară sătească este chemată să contribuie din plin la procesul de desființare a deosebirilor esențiale dintre munca fizică și cea intelectuală, de formare și informare permanentă a oamenilor muncii. Experiența primilor ani a reliefat cu pregnanță eficiența factorului politicoeducativ al cursurilor din nele Făget și Liebling, a comuscat însă în evidență și tendința existentă pe alocuri — Ciacova, Periam, Gătaia — de a organiza cursuri și cercuri practice, cu caracter strict utilitar : croitorie, automobilism, arte culinare. In ideea de a promova în măsură mai largă educația patriotică, Comitetul pentru cultură și educație socialistă al județului Timiș a inițiat, în urmă cu aproape 3 ani, un concurs de monografii ale comunelor. Cu excepția cîtorva asemenea lucrări ale comunelor Cenad, autor, juristul Gheorghe Drinovan și Coștei, autor, profesorul Ion Georgescu) apte de publicare, unele comune nu s-au învreajcit să elaboreze lucrări de un real sprijin în cunoașterea trecutului istoric și a realizărilor economice, sociale și culturale ale localităților : Peciu Nou, Recaș, Șag, Sacoșu Turcesc, Fișchia. Dezbaterea in adunările generale ale organizațiilor de partid din comune a documentelor de partid cu privire la îmbunătățirea muncii politico-ideologice și a activității cultural-educative a scos în evidență lipsurile manifestate în activitatea căminelor culturale. Pe baza planului de măsuri, adoptat de fiecare organizație de partid, consiliul de conducere al căminului cultural trebuie să-și analizeze autocritic munca. Acest for de re și activitate colectivă conducetrebuie să țină în permanență seama de indicațiile și îndrumările secției de propagandă a Comitetului județean de partid, de planul de măsuri adoptat la recenta plenară lărgită, în sensul îmbunătățirii substanțiale a muncii in cadrul așezămintelor culturale." Pentru realizarea planului, elaborat pe baza consultării opiniei cetățenilor, trebuie concentrate toate forțele din localitate — cadre didactice, medici, ingineri și alți specialiști, — urmărindu-se, în primul rînd, obiectivele politico-educative cu sens angajat, militant, în înțelegerea deplină a cuvîntului, lector univ. TRAIAN SENCU vicepreședintele Comitetului județean pentru cultură și educație socialistă (Continuare în pag. a II-a) S-a deschis stagiunea teatrului școlar Duminică seara, in sala Teatrului Național din Timișoara, s-a deschis stagiunea teatrului școlar din municipiu. La spectacol au participat tovarășul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului județean de partid, tovarășul Radu Bălan, prim-secretar al Comitetului județean U.T.C., reprezentanți ai Inspectoratului școlar județean, activiști U.T.C., cadre didactice și un mare număr de elevi din școlile timișorene. Pe scenă, tinerii artiști amatori au interpretat, de această dată, poemul dramatic „Trandafirii roșii“ de Zaharia Bîrsan. Din distribuție au făcut parte elevi de la licee și școli generale din municipiu. Jocul entuziast, încadrarea reușită în roluri (cu vizibile talente printre interpreți), efectul localizator al costumației, mobilizarea artistică a întregului colectiv actoricesc pentru evidențierea unui emoționant mesaj patriotic și educativ, au constituit principalele calități ale spectacolului scenic, apreciat și aplaudat cu căldură de către spectatori. La noua stagiune a scenei școlare timișorene se cuvin remarcate îndrumarea dată de Consiliul elevilor, de pe lângă Comitetul județean U.T.C., ajutorul Inspectoratului școlar județean și al Teatrului Național, perseverența, cu bune rezultate — in calitate de instructor și regizor — a actorului timișorean Anatol Cobel. împlinind in curând un an de existență, teatrul își înscrie în activitate un repertoriu semnificativ : „Piatra din casă“ de V. Alecsandri, „Nota zero la purtare“ de V. Stoenescu și O. Sava, un montaj de balade populare, recenta premieră și alte medalioane sau montaje. Consistent ca tematică, adresîndu-se diferitelor vîrste de școlari, acest repertoriu susține transmiterea unui bogat conținut educativ in rîndul elevilor, prin interpretarea de talent a propriilor lor colegi — scopul perpetuu al acestui prim teatru școlar din țară, cu excepțională calitate de pionier artistic. yVSAZVCSiS/XAZVVVCVVVVVVVVVVVVVVVA/VV\A<V*j Eficiența noilor măsuri organizatorice Printr-o mai bună organizare a activității și transpunerii in viață a complexului de măsuri, inițiat de conducerea partidului privind îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, mecanizatorii de la S.M.A. Bethausen au reușit ca, pînă la 31 octombrie să îndeplinească planul anual de venituri în proporție de 101 la sută. Totodată, au fost executate și 2.179 hectare alături adinei, din suprafața de 2.723 hectare, prevăzută pentru însămînțarea culturilor de primăvară. Dintre secțiile de mecanizare fruntașe, amintim pe cele de la Bethausen, care și-au indeplinit planul anual în proporție de 122 la sută, Traian Vuia — 108 la sută, Cutina — 106 la sută, Cliciova — 103 la sută. 1i