Drapelul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 8336-8360)

1971-11-02 / nr. 8336

i Anul XXVIII nr. S.336 Marți, 2 noiembrie 1971 in 4 pagini, 30 bani COMERȚUL TIMIȘEAN - PE COORDONATELE UNUI VAST PROGRAM DE DEZVOLTARE Creșterea cu adevărat spectacu­loasă a valorii mărfurilor vîndute prin comerțul socialist (5,9 miliarde lei.In 1970, față de 2,9 miliarde In 1965) — expresie directă a sporirii veniturilor oamenilor muncii — a pus în fața organelor de resort sar­cini deosebite privind extinderea, modernizarea și dotarea rețelei co­merciale. Numai organizațiile comerciale­­ aparținind sistemei locale a Minis­terului Comerțului Interior, bună­oară, au beneficiat, în acest scop, din anul 1968 și pînă la 30 sep­tembrie a.c., de fonduri de inves­tiții în valoare de 54 milioane lei, din care 35 milioane din investiții centralizate și 19 ^ milioane din credi­te de mică mecani­zare. Obiectivele de in­vestiții au fost o­­rientate, prioritar, pe construirea sau amenajarea unor spații comer­ciale în noile cartiere de locuințe, sau în zonele în care spațiile exis­tente nu au făcut față­­ cerințelor populației. Așa, de pildă, în muni­cipiul Timișoara, s-au dat în func­țiune un nou depozit de mobilă, un complex comercial in zona Tipo­grafilor, două complexe în zona Circumvalațiunii, un mare complex comercial in Calea Șagului. Să a­­dăugăm, aici, unitățile moderniza­te : magazinul Modern din centrul Timișoarei, complexul de unități comerciale Bega din piața Vasil­e Roaită, magazinul de articole elec­trice, magazinul de fierărie și ins­talații sanitare, amplasat în colț cu str. 13 Decembrie, magazinul ali­mentar din str. Văcărescu și altele. Concomitent, a existat o preocu­pare sistematică pentru redarea în circuitul comercial a unor vaduri cu veche tradiție, așa cum este cazul magazinului Mercur, spațiile de pe str. Rodnei și cele de pe str. 12 Aprilie (in imediata apropiere a băilor Neptun), magazinul Consig­nația, de pe br. 23 August, un mo­dern magazin de încălțăminte în orașul Lugoj și altul pentru vînza­­rea articolelor sportive etc. In sectorul de alimentație publi­că sunt de acum bine cunoscute în Timișoara cofetăria Flora, restau­rantul Pădurea Verde, barul și co­fetăria Nord, iar in Lugoj, grădina de vară , Concordia și Parc. Succese remarcabile s-au obținut și în domeniul modernizării și dez­voltării piețelor din județ; pentru acestea, în perioada la care ne re­ferim, s-au investit aproape 10 mi­lioane lei. O dată cu modernizarea propriu-zisă a piețelor s-au efec­tuat și amenajări de spații închise, pentru vînzarea legumelor și fruc­telor, a produselor alimentare. Pie­țele Timișoara 700, Badea Cârțan și Nicolae Bălcescu din Timișoara, piețele din Lugoj, Făget, Sinnico­­larul Mare și altele sînt, din punc­tul de vedere la care ne referim, exemple concludente. Cu toate realizările bune obținute pînă acum în domeniul extinderii și modernizării rețelei comerciale, trebuie să recunoaștem deschis, au­tocritic, că mai există încă, la Ti­mișoara și Lugoj, zone și cartiere în care rețeaua de magazine exis­tente nu face pe de-a întregul față cerințelor populației. Asemenea ne­ajunsuri sunt mai pregnante în zona centrală a municipiului Timișoara, în noul cartier de locuințe din zona Circumvalațiunii, Piața Nicolae Bălcescu, cartierul Fabric și chiar în noua zonă de locuințe din Ca­lea Șagului, unde capacitatea com­plexului comercial, recent dat în folosință, s-a dovedit neîndestulă­toare. Există carențe și în rețeaua comercială din municipiul Lugoj , deși aici s-a construit un nou car­tier de locuințe, acesta nu a fost dotat, pînă în prezent, cu toate spa­țiile comerciale și de deservire ne­cesare. Pentru remedierea acestor stări de lucruri ne-am propus ca, în pe­rioada imediat următoare, să con­tinuăm, cu mai multă insistență,­­dezvoltarea rețelei comerciale. Ast­fel, încă în cursul acestui an, se va da în funcțiune complexul de a­­limentație publică din Piața Traian, iar în Piața Unirii se va deschide un nou magazin pentru vinzarea materialelor de construcție și de instalații. In perioada imediat ur­mătoare vom­ începe și lucrările de modernizare și extindere a actualu­lui magazin alimentar din Piața Badea Cârțan,­­ suprafața acestuia urmind să fie dublată, iar organi­zarea magazinului, profilată pe au­toservire. Tot In viitorul apropiat se vor termina lucrările la noul magazin din Piața Traian, amenajat în spa­țiul existent pentru vînzarea pro­duselor de uz casnic, iar în zona Gării de Nord, restaurantul cu au­toservire Dinamo. In zona Circumvalațiunii, la par­terul blocurilor de locuințe ce se vor construi în anul viitor pe str. Gh. Lazăr, s-a prevăzut amenaja­rea unor spații comerciale în su­prafață utilă de 1.800 mp pentru vînzarea produselor alimentare și nealimentare care, împreună cu maga­zinele existente și cu spațiile de de­servire aferente, vor forma un nou și important centru __ comercial al orașu­lui. In cea de-a doua parte a anului viitor, în Piața Nicolae Bălcescu, la subsolul unui bloc de locuințe, se va amenaja un magazin alimentar cu autoservire, rezolvindu-se astfel și în această zonă problema apro­vizionării populației cu produse a­­limentare, în cartierul Vii, pe str. Pomiculturii, vor începe, peste cî­­teva zile, lucrările pentru construi­rea unui magazin de cartier, care, pe lângă desfacerea produselor ali­mentare, va fi prevăzut cu spații pentru vinzarea legumelor și fruc­telor, un mic bufet cu terasă și spații de deservire. Un capitol special­­ în centrul o­­rașului Timișoara, lângă noul com­plex hotelier și de alimentație cu­ TEODOR ALDEA directorul Direcției comerciale județene Timiș (Continuare în pag. a UI-a) J^VVVVSevVVAAZVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV Ore de muncă patriotică Peste 20.000 d­e muncă voluntar­­patriotică au efec­tuat, in acest an, e­­levii Școlii profe­sionale U.M.T. Lu­nile de toamnă i-au găsit îndeo­sebi pe județului la ogoarele recol­tarea porumbului. Intr-o recentă ac­țiune, declanșată în timpul liber, cir­ca 600 viitori me­seriași au dat o mină de ajutor la cules membrilor cooperatori din co­operativele agrico­le de producție din Buziaș, Dudeștii Noi, Bazoșu Vechi, Murani și Sacoșu Turcesc. Alături de elevi, pe tarlale­le cu porumb și-au semnat prezența și unii dintre profeso­rii acestora, care au lucrat in cadrul brigăzilor tuste. Dintre consti­elevi s-au dovedit cule­gători cu mai mult spor: Gelu Băciuș, Ion Ivan, Fi­lip, Ioan Valeriu Con­­drea, Gheorghe Ma­­tiaș, Miodrag Iani­­șov. IN PAGINA A II-A 11 Cum sunt depozi­tate și păstrate furajele? II Meșteri mari pentru bucuriile celor mici Factorul determinant al dinamicii venitului național îl constituie creșterea productivității muncii sociale. Indicator sintetic, care expri­mă economia de muncă v­ie și materializată pe ansamblu și care va fi in 1975 cu peste 70 la sută mai mare decit in 1970. Un asemenea salt va fi condiționat de realizarea integrală a sarcinilor de creștere a pro­ductivității muncii pe baza amplificării înzestrării tehnice a întreprin­derilor, introducerea tehnologiilor moderne, ridicarea continuă a nive­lului calificării profesionale. Construcții de locuințe Din fondurile de investiții ale statului pentru acțiuni cu efecte di­recte asupra condițiilor de viață— lucrări de gospodărie comunală, ocrotirea sănătății, învățămint etc. sunt repartizate 52 de miliarde lei. Din acest volum este prevăzut a se construi de către stat 522.000 a­­partamente în perioada 1971—1975 față de 344.000 in circuitul trecut, în condițiile unui confort sporit. 1966-1970 512000 in perioada 1971-1975 fata de 344.000 in perioada IN PAC. A III-A mSPORT Răspunzînd sarcinilor trasate de conducerea partidului, pentru legarea mai strinsă a învățămîntului de via­ță, conștienți că numai munca efec­tivă și practica le poate desăvîrși pregătirea lor de viitori constructori, elevii anilor­­ de la Liceul industri­al de construcții Timișoara sînt pre­zenți de două luni pe șantierele din municipiul nostru. De la activitățile cele mai simple (des­cărcări de camioane, căratul nisipului, sti­­vuiri și transporturi de materiale) și pînă la cele mai dificile, care solicită o bună calificare, viitorii constructori partici­pă efectiv, cu entu­ziasm, aducîndu-și contribuția la bunul mers al respective, lucrărilor „Ne so­cotim intrați de pe acum în iureșul cons­trucțiilor și ne sim­țim parcă răspunză­tori ca totul să mear­gă ci­ mai bine“, declara elevul Li­viu Ghertinișan, după ce cunoscuse toate fazele construcției de la Fabri­ca de pălării. Dar el nu este o feri­cită excepție. La fel de dornici de a pătrunde cu­ mai adine tainele mese­riei sunt și colegii săi Iosif Munteanu, Adrian Ioniță, Eugen Ungureanu, George Indricău, Ioan Neuman, Ro­land Rieder și alții, care nu pregeta să stea ore în plus și după-amiază, pentru a ajuta la înaintarea sectoru­lui unde își fac practica. Nici fetele nu vor să rămână mai în urmă. Vio­rica Matei, Cornelia Guiu, Hedviga Martin, Ecaterina Boșoroagă se bu­cură de pe acum de stima și prețui­rea colectivelor de muncă, fiind con­siderate pe bună dreptate părtașe egale la rezultatele meritorii obținute de constructori. Am menționat aceste exemple, nu din dorința deșartă de­ a ne aduce laude nouă, educatorilor acestei școli, ci pentru a releva conștiinciozitatea tinerilor, elanul cu care muncesc cot la cot cu ceilalți lucrători ai Trustu­lui de construcții. Dacă în majorita­tea lor, factorii chemați să îndrume și să sprijine desfășurarea practicii elevilor noștri — și aici e cazul să amintim numele maiștrilor Dragoș Chifu, Ion Andronic, Ileana Găilă­­naru — și-au înțeles rolul, manifes­­tînd o grijă deosebită față de tineri, nu același lucru îl putem afirma des­pre colectivul de la Fabrica de tram­vaie, unde, la un moment dat, li s-a strigat copiilor că nu e nevoie acolo de ei sau, ce e și mai trist, că meseria se fură. O asemenea atitudine ni se pare nu numai neomenoasă față de elevi, care au nevoie de un climat de căldură și înțelegere, ci și in contra­dicție cu indicațiile conducerii noas­tre de partid privind educarea tine­retului prin muncă și pentru muncă. La fel de condamnabilă ni se pare și atitudinea maistrului tehnician Moise Drăgan de la lotul 502 (Calea Șa­gului) care — o spunem cu toată gravitatea — și-a bătut joc de elevii încredințați îndrumării sale, mai ales de cele trei fete. In loc s­ă fie fo­losiți la toate lucrările caracteristice, conform dispozițiilor primite de la forurile superioare competente, elevii erau trimiși după țigări, după ziare­, după carne, după butelia de aragaz, risipindu-și astfel timpul in mărunte servicii personale, l­a alte loturi, practicanții sunt repartizați în ette un birou, fără supraveghere și îndruma­re, fără a li se pretinde să depună o activitate de specialitate. Așa s-au petrecut lucrurile la Biroul tehnic și planificare din str. Baader, sau în al­te birouri unde ei sunt folosiți doar pentru copierea mecanică a unor bo­nuri sau drept curieri. Pontajul unele loturi se face superficial, tine­ra­rii fiind lăsați să plece, uneori după 2-3 ore de prezență, în loc de 8 cît prevede regulamentul, pe motiv că ,și așa nu sînt plătiți*. Nu suntem­ și nu trebuie să fim în­găduitori cu tendințele de chiur neseriozitate ale fi­șt­­or elevi practicanți, pentru că de felul in care ei muncesc in întreprinderile și in­stituțiile repartizați unde sunt depinde calificarea lor viitoa­re. Dar nu putem fi de acord nici cu cei care îi tratează ca pe niște încurcă­ lu­­me, îi folosesc pen­tru diverse servicii, fără nici o tangență cu meseria lor de constructori. Și mai ales ne pronunțăm împotriva tratamen­tului necivilizat, in contradicție cu etica și morala noastră socialistă, pe care unii maiștri sau muncitori îl aplică tinerilor, în­­depărtindu-i în acest fel de profe­siune, creându-le o imagine falsă față de colectivele de muncă, in care și ei se vor afirma în viitor. Este ne­cesar ca primirea elevilor practicanți să devină propice încadrării lor in rindul celorlalți muncitori, și ca să fie înconjurați cu dragoste și un­ei­teres, pentru ca, la rândul lor, aceș­tia să-și însușească în bune condiții meseria aleasă. prof. D. ONCIULESCU Liceu­ industrial de construcții Timișoara în atelierele școală: ELEVI SĂ-ȘI ÎNSUȘEASCĂ In BUNE CONDIȚII MESERIA ALEASĂ Practica, practică, dar mai fugi, tinere, după filări! TRIBUNĂ A CONȘTIINȚEI SOCIALISTE Noi dimensiuni muncii cultural­­educative în comune și sate Aproprierea iernii, cel mai propice anotimp pentru desfășu­rarea unei bogate activități cul­tural-educative, impune — pe ba­za unei sinteze judicioase și profund autocritice — pregătirea temeinică a așezămintelor rale, sub aspectul sarcinilor cultu­și perspectivelor, cit și al condiți­ilor materiale. Incontestabil, pe prim plan se situează aspectul politico-ideologic al problemei. Privind retrospectiv lucrurile, putem constata că în practica culturală, căminele culturale, bibliotecile din comunele și sa­tele județului Timiș au realizat manifestări de un bun nivel ca­litativ impunîndu-se cu autoritate în viața spirituală a localității i Victor Vlad Delamarina, Denta, Liebling, Belinț, Dumbrava, Giar­­mata și altele. In același timp, s-au manifestat însă lipsuri care s-au repercutat negativ asupra potențialului lor de influențare a conștiinței maselor. A dominat, nepermis, caracte­rul „distractiv“ al activității că­minelor culturale sau chiar o inactivitate totală. Dintr-o suc­cintă analiză a surselor de veni­turi la Capitolul „extrabuget” al unităților noastre comunale și sătești­­ Jebel, Racovița, Remetea Mare, Voiteni, se poate vedea că majoritatea fondurilor au fost realizate din închirierea sălii pentru baluri și nunți. Difuzarea cunoștințelor politi­ce și cultural-științifice, preconi­zată a se realiza printr-o largă gamă de forme și metode (confe­rințe, simpozioane, brigăzi științi­fice, universitatea populară), nu s-a desfășurat pretutindeni con­form cerințelor etapei actuale pentru construirea socialismului. Neajunsuri s-au înregistrat și in alte domenii ale activității cultural educative. în activitatea cu filmul s-au observat tendințe de organizare a unor acțiuni a­­proape în exclusivitate cu elevi, aduși in sala cinematograf­ului prin „dispoziția“ dirigintelui, uneori, chiar la filme cu conținut neadecvat viratei, preocupărilor lor, cerințelor procesului educa­țional. De formalism a suferit și activitatea unor biblioteci comu­nale și sătești. Cercetînd fișele de evidență ale cititorilor se poa­te constata că publicul ce frec­ventează bibliotecile este format în majoritate din copii de vîrstă școlară. Totodată, un număr în­semnat de biblioteci, ca cele de la Săcălaz, Liebling, Sinandrei, Periam, Ciacova, Beba-Veche ne­glijează propaganda cărții agro­zootehnice. Rețeaua de trebuie să acționeze ln biblioteci direcția intensificării și diversifi­cării muncii de propagandă a cărții s­o­c­i­a­l-p­o­l­i­t­i­c­e, agro­zootehnice, să atragă cititorii din rîndul populației adulte, să facă un mai mare efort pentru Integrarea bibliotecii în viața cultural-educativă comunei. Instituție culturală nou înfiin­țată în mediul­ rural, universita­tea populară sătească este chema­tă să contribuie din plin la pro­cesul de desființare a deosebiri­lor esențiale dintre munca fizi­că și cea intelectuală, de forma­re și informare permanentă a oamenilor muncii. Experiența primilor ani a reliefat cu preg­nanță eficiența factorului politico­­educativ al cursurilor din nele Făget și Liebling, a comu­scat însă în evidență și tendința existen­tă pe alocuri — Ciacova, Periam, Gătaia — de a organiza cursuri și cercuri practice, cu caracter strict utilitar : croitorie, automo­bilism, arte culinare. In ideea de a promova în mă­sură mai largă educația patrioti­că, Comitetul pentru cultură și educație socialistă al județului Timiș a inițiat, în urmă cu aproa­pe 3 ani, un concurs de mono­grafii ale comunelor. Cu excep­ția cîtorva asemenea lucrări­­ ale comunelor Cenad, autor, juristul Gheorghe Drinovan și Coștei, autor, profesorul Ion Georgescu) apte de publicare, unele comune nu s-au învreajcit să elaboreze lucrări de un real sprijin în cu­noașterea trecutului istoric și a realizărilor economice, sociale și culturale ale localităților : Peciu­ Nou, Recaș, Șag, Sacoșu Turcesc, Fișchia. Dezbaterea in adunările gene­rale ale organizațiilor de partid din comune a documentelor de partid cu privire la îmbunătăți­rea muncii politico-ideologice și a activității cultural-educative a scos în evidență lipsurile mani­festate în activitatea căminelor culturale. Pe baza planului de măsuri, adoptat de fiecare orga­nizație de partid, consiliul de conducere al căminului cultural trebuie să-și analizeze autocritic munca. Acest for de re și activitate colectivă conduce­trebuie să țină în permanență seama de indicațiile și îndrumările secției de propagandă a Comitetului ju­dețean de partid, de planul de măsuri adoptat la recenta plena­ră lărgită, în sensul îmbunătățirii substanțiale a muncii in cadrul așezămintelor culturale." Pentru realizarea planului, elaborat pe baza consultării opiniei cetățenilor, trebuie concentrate toate forțele din localitate — ca­dre didactice, medici, ingineri și alți specialiști, — urmărindu-se, în primul rînd, obiectivele poli­tico-educative cu sens angajat, militant, în înțelegerea deplină a cuvîntului, lector univ. TRAIAN SENCU vicepreședintele Comitetului județean pentru cultură și educație socialistă (Continuare în pag. a II-a) S-a deschis stagiunea teatrului școlar Duminică seara, in sala Tea­trului Național din Timișoara, s-a deschis stagiunea teatrului școlar din municipiu. La spec­tacol au participat tovarășul Ion Iliescu, membru supleant al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului județean de partid, tovarășul Radu Bălan, prim-secretar al Comitetului județean U.T.C., re­prezentanți ai Inspectoratului școlar județean, activiști U.T.C., cadre didactice și un mare nu­măr de elevi din școlile timișo­rene. Pe scenă, tinerii artiști ama­tori au interpretat, de această dată, poemul dramatic „Tranda­firii roșii“ de Zaharia Bîrsan. Din distribuție au făcut parte elevi de la licee și școli genera­le din municipiu. Jocul entu­ziast, încadrarea reușită în ro­luri (cu vizibile talente printre interpreți), efectul localizator al costumației, mobilizarea artisti­că a întregului colectiv actori­cesc pentru evidențierea unui e­­moționant mesaj patriotic și e­­ducativ, au constituit principale­le calități ale spectacolului sce­nic, apreciat și aplaudat cu căl­dură de către spectatori. La noua stagiune a scenei șco­lare timișorene se cuvin remar­cate îndrumarea dată de Consi­liul elevilor, de pe lângă Comi­tetul județean U.T.C., ajutorul Inspectoratului școlar județean și al Teatrului Național, perse­verența, cu bune rezultate — in calitate de instructor și regizor — a actorului timișorean Anatol Cobel. împlinind in curând un an de existență, teatrul își înscrie în activitate un repertoriu semnifi­cativ : „Piatra din casă“ de V. Alecsandri, „Nota zero la purta­re“ de V. Stoenescu și O. Sava, un montaj de balade populare, recenta premieră și alte meda­lioane sau montaje. Consistent ca tematică, adre­­sîndu-se diferitelor vîrste de școlari, acest repertoriu susține transmiterea unui bogat conți­nut educativ in rîndul elevilor, prin interpretarea de talent a propriilor lor colegi — scopul perpetuu al acestui prim teatru școlar din țară, cu excepțională calitate de pionier artistic. yVSAZVCSiS/XAZVVVCVVVVVVVVVVVVVVVA/VV\A<V*j Eficiența noilor măsuri organizatorice Printr-o mai bună organizare a activității și transpunerii in­ viață a complexului de măsuri, inițiat de conducerea partidului privind îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii a­­griculturii, mecanizatorii de la S.M.A. Bethausen au reușit ca, pînă la 31 octombrie să îndeplinească planul anual de venituri în proporție de 101 la sută. Totodată, au fost executate și 2.179 hectare alături adinei, din suprafața de 2.723 hectare, prevăzută pentru însămînțarea culturilor de primăvară. Dintre secțiile de mecanizare fruntașe, amintim pe cele de la Bethausen, care și-au indeplinit planul anual în proporție de 122 la sută, Traian Vuia — 108 la sută, Cutina — 106 la sută, Cliciova — 103 la sută. 1i

Next