Drapelul Roşu, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 8361-8387)

1971-12-01 / nr. 8361

Materialele de construcție ale fabricii Mondial­e Lugoj devin temelia multor construcții. IN IMAGINE : blocuri ceramice. IN ZIARUL DE AZI: • Desavirșirea unității statului național român — împlinire­a voinței în­tregului popor • Breviar cultural • Contraste cotidiene • DIALOG Anul XXVIII nr. 8.361 Miercuri, 1 decembrie 1971 REGLEMENTARI CE SE IMPUN IN DOMENIUL AUTOUTILĂRII In ultima vreme, în documentele de partid, cit și la televiziune, in presă etc. s-a reliefat rolul auto­­utilării ca fiind o acțiune integra­tă organic în contextul dinamicii prezentului plan cincinal. Drept urmare a atenției acordate, în pre­zent, sunt pe deplin cunoscute rolul autodotării, implicațiile economice favorabile pe care le generează ele privind reducerea volumului de investiții din import, stimularea și valorificarea potențialului crea­tor propriu, ridicarea indicilor de utilizare a capacităților de produc­ție etc. Dacă în ceea ce privește rolul și importanța autoutilării opiniile sînt unanime, atunci cînd este vorba de asigurarea cadrului organiza­toric pentru o desfășurare și dez­voltare intensivă și extensivă op­timă a acestei activități, în func­ție de particularități, s-au adop­tat în schimb diverse forme de organizare. Pornind de la experiența uzinei Electromotor și de la ideea că ne­­rezolvarea unor cerințe majore a­­fectează obținerea celor mai bune rezultate, am considerat oportun a reliefa cîteva dintre acestea, care se fac cu atît mai pregnant simțite, cu cit volumul și exigen­țele impuse de această preocupare sporesc. Astfel, vorbind despre in­formare, schimb de experiență, co­operare tehnică, se poate aprecia că ele constituie importante mij­­loace puse la îndemîna specialiști­lor, pentru a obține în mod prompt soluții tehnice verificate, care sa asigure eliminarea paralelismelor in activitate, respectiv consumul inutil de muncă și timp Cu toate progresele înregistrate în această direcție, preocuparea in construcțiile de mașini nu s-a si­tuat la nivelul sarcinilor și al dez­voltării pe care autoutilarea le-a cunoscut. Astfel, pentru prima dată, un catalog la nivel M.X.C.M., privind realizările prin autodotare, a fost realizat sub formă de cule­gere de fișe tehnice abia cu ocazia organizării expoziției de autoutilaje la București, în apri­lie 1971. Ar fi util și de dorit con­tinuarea acestei acțiuni prin pu­blicații periodice. Nici pe linia schimburilor de experiență situa­ția nu se prezintă mai bine. Ast­fel, după schimbul de experiență din februarie a.c., organizat la U.M.E. București, seria acestora — așa cum a fost­­ revăzută — s-a întrerupt. Ori, o inițiativă înce­pută trebuia nu numai continuată, ci chiar lărgită în afara ariei, uzi­nelor pendinte de C.I.M.M.E., cum ar fi de exemplu la alte mari unități ale M.T.C.M. In ceea ce privește schimburile de experiență și do­cumentare in străinătate, acestea se fac cu totul sporadic și s-ar putea îmbunătăți actuala stare de lucruri, condiționîndu-se deplasările respective de studierea unor o­­biective concrete. Pe linia cooperării tehnice, se impune stabilirea unei metodolo­gii unice la nivel de centrală in­dustrială sau minister, in proble­ma obținerii unor proiecte de e­­xecuție. In prezent, sistemul prac­ticat impune deplasarea unor de­legați care, de la caz la caz în­­tîmpină greutăți legate de hîrtia de uzalid pentru copil, a formelor variate de plată, sau aprobarea fo­rului tutelar, cu toate că specifi­cul uzinei nu justifică aceasta. O altă problemă nerezolvată și deosebit de importantă o consti­tuie asimilarea (proiectarea și e­­xecut­area) centralizată a elemen­telor de comandă și reglaj. Indi­ferent de profilul de fabricație, sau uneori chiar de ramura din care face parte unitatea respec­tivă, pentru execuția de utilaje și Instalații tehnologice prin autouti­laje, ea folosește o gamă largă de elemente de comandă ca : pompe de diferite construcții și mărimi, distribuitoare hidraulice, pneuma­tice. De asemenea, subansamble mecanice , cutii de viteză, varia­­toare, capete de forță etc. Canti­tățile folosite la scară națională din acest sortiment de su­bansam­­ble sunt în prezent foarte mari și în permanentă creștere. De asemenea, nu există cataloage sau proiecte, iar acolo unde sunt, nu se difuzează întreprinderi­lor, execuția acestora nu a fost încă organizată centralizat în uni­tăți de profil, ci dotare tehnologică adecvată, situație ce contrastează cu ing. TOVA­BOTAR șeful serviciului constructor II, uzina Electromotor (Continuare în pag. a­ll-a) ARATURI ADINCI PE TOATE SUPRAFE­ȚELE PLANIFICATE! S-au oprit tractoarele fiindcă le-au împiedicat tuleii? Nu se poate plînge nimeni că în această toamnă n-a e­­xistat suficient timp bun de lucru pe ogoare. S-a putut cu­lege porumbul, semăna griul, tăia cocenii și elibera terenul pentru ca tractoriștii să-și poa­tă îndeplini la vreme și în condiții optime și planul la a­­răturile adinei. Dar mai sunt unii conducă­tori de unități și specialiști care au lăsat ca vremea priel­nică să treacă neobservată, fi­indcă nu s-au preocupat, cu suficient simț de răspundere, de organizarea muncii, de mo­bilizarea tuturor forțelor la lu­crările agricole. De abia acum cînd a venit înghețul și ploile, au început să se trezească la realitate. Printre aceștia se a­­flă și tovarășii de la cooperativa agricolă de producție din Șon­­dra, unitate care acum la 1 de­cembrie, mai are pe cîmp co­cenii de pe 130 de hectare, s­­dunați în cupe și netranspor­­tați, iar de pe alte 33 de hec­tare încă netăiați, adică în pi­cioare. — Am inițiat in zilele­ de 2b și 29 noiembrie o acțiune de sprijinire a cooperatorilor din Șandra 18 tăiatul cocenilor Dar, deși s-a lucrat bine. tot au mai rămas destui. Nu ne convine nici nouă că mai avem aici peste 250 de hectare... — ne spunea tovarășul Bunda, directorul S.M.A. Matei din Biled. Dacă se eliberează te­renul, vom mai trimite acolo încă 20 de tractoare de la sec­ția din Biled, și sperăm că îm­preună cu cele 13 existente la Șandra o să terminăm și aici arăturile — a conchis dînsul. Serioasa răminere in urmă, atit la recoltatul porumbului cit și la tăiatul cocenilor și e­­liberatul terenului la coopera­tiva din Șandra denotă, din capul locului, o slabă preocu­pare a tovarășului Antim Pe­­troiu, președinte, și a ingi­nerului șef Martin Negrea pen­tru folosirea integrală, cu ran­dament maxim, a fiecărei zile bune de lucru și a întregii forțe de muncă manuală. Ea o­­glindește de altfel și insuficien­tul sprijin din partea comitetu­lui comunal de partid și a consiliului popular comunal. Acolo unde munca a fost bine organizată, rezultatele nu s-au lăsat prea mult așteptate. La cooperativa din Biled, bu­năoară, au fost arate 1.560 de hectare și a mai rămas de arat doar grădina de legume, pe cînd la Șandra — unitate ve­cină — nu s-au putut ara nici măcar 500 de hectare. Timpul înaintat fn care ne aflăm cere din partea condu­cerii cooperativei din Londra și a specialiștilor ca, sub îndrumarea și cu spri­jinul nemijlocit al co­mitetului comunal de partid, să înt­reprindă de urgență astfel de măsuri ca, într-un timp re­lativ scurt, de numai cîteva zile, toți coconii de porumb să fie transportați de pe tur­b­iști, astfel ca tractoriștii, prin gruparea tractoarelor, să poată termina operativ arăturile­­­­dinei pe toate suprafețele pla­nificate. Să nu rămină pentru primăvară nici o brazdă de pă­­mînt neogorîtă de cu toamna I 4 pagini, 30 bani CU UN AVANS DE O LUNĂ A fost realizată linia de 220 kilovolți Reșița—Timișoara Cu o lună înainte de terme­nul planificat, a fost pusă sub tensiune și sub sarcină linia e­­lectrică de 220 kilovolți, cu două circuite, între Reșița și Timișoara. In felul acesta, s-a realizat alimentarea directă a zonei Ti­mișoara — Arad, inclusiv a o­­rașului Timișoara, din siste­mul hidroenergetic de la Por­țile de Fier, ceea ce va mări gradul de siguranță în exploa­tare și va îmbunătăți circula­ția de puteri în aceste zone. Lucrarea a fost realizată prin investițiile întreprinderii de rețele electrice Timișoara de către unitatea Electromontaj Cluj și Grupul de șantiere E­­lectromontaj Timișoara. Micro-cooperativă agricolă Printr-o scrisoare trimisă redacției noastre, elevii clasei a Vl-a A de la școala generală din Gottlob ne anunță că in ziua de 23 noiembrie la școala lor a luat ființă o micro-cooperativă agri­colă. La adunarea de constituire au fost prezenți președintele și in­ginera cooperativei agricole de producție din localitate. „Con­ducerea cooperativei mari — se arată în scrisoare — ne-a pro­mis tot sprijinul necesar. Astfel, ne vor repartiza pămîntul și u­­neltele de care avem nevoie, a­­sistență tehnică etc.“. ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. în ziua de 30 noiembrie 1971 a avut loc ședința Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitați, miniștri și alți conducători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat pro­iectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica So­cialistă România și proiectul de lege cu privire la regimul de stabilire a prețurilor și tarifelor. Ambele proiecte vor fi supuse dezbaterii publice și prezentate spre legiferare Marii Adunări Naționale. Au fost examinate, de asemenea, proiectele de decret cu privire la asigurările de stat și la organizarea și funcțio­narea Administrației Asigurărilor de Stat, care urmează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotărît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a prețurilor cu amănuntul la aparatele de radio din producția internă în medie cu 22 la sută și la televizoare în medie cu 18 la sută. Comitetul Executiv a trasat Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini sar­cina de a elabora un program de măsuri pentru reducerea prețului de cost, diversificarea producției de aparate de radio și televizoare, pentru mai buna organizare a activi­tății centrelor de reparații în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiții care urmează să fie puse în funcțiune în actualul cincinal și a stabilit măsurile ce trebuie luate de către mi­nistere, centrale industriale și întreprinderi pentru folosirea mai bună a capacităților de producție, pentru pregătirea for­ței de muncă necesare și asigurarea condițiilor tehnico-or­­ganizatorice pentru extinderea schimbului doi și trei de lucru în industrie. în încheierea ședinței, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluționat unele probleme ale activității curente. In cincinalul 1971—1975, pen­tru dezvoltarea și modernizarea agriculturii vor fi investite peste 100 miliarde lei. Volumul inves­tițiilor din fondurile centralizate ale statului (peste 80 miliarde) este de două ori mai mare de­cit cel înregistrat în cincinalul precedent. Sume importante din aceste investiții vor fi afectate lucrărilor de irigații. Vor fi a­­menajate în această perioadă pentru irigații 1.250.000 hectare, din care 850.000 in sisteme mari și 400.000 în sisteme locale, ceea ce va spori suprafața amenaja­Eforturi susținute vor fi făcu­te și în domeniul îndiguirilor și al desecărilor, în sporirea canti­tăților de îngrășăminte chimice, drept factori de bază în mărirea rodniciei holdelor. tă la 2.100.000 hectare in anul 1975. à 11 aștept să iasă de la cursuri ;­­ discuția de azi urmează celei de ^ ieri. Cu cîteva zile în urmă,­­ prof. dr. doc. Ion Nana, șeful­­ catedrei de industrii organice de­­ la Facultatea timișoreană de chi­­­mie îmi spusese despre eroul re­­­portajului de față că este „unul­­ din marii noștri chimiști“. Iar 1 conf. dr. ing. Ionel Manoviciu,­­ prodecan al aceleiași facultăți, și 1 secretar al organizației de partid­­ din secția d­'Anie organică, îmi­­ vorbise despre îndelungata activi­­­­tate didactică a profesorului, des­­­­pre prodigioasa sa muncă științi­i fieri. " Știam, de asemenea, că prof.­­ dr. doc. George Ostrogovich, șeful­­ catedrei de chimie organică, este­­ membru al Societății chimice din­­ Londra și al Societății chimice­­ franceze. Peste cîteva­­ minute ușa se des­­­­chide încet, și în cadru apare și­ I­lueta cunoscută a profesorului.­­ Mîinile-i mai păstrează praful alb 1 al cretei. „Vă stau la dispoziție...a­r fi discuția­ întreruptă ieri con­­­tinuuă. Ieri mi-a evocat tinerețea l si anii studenției, începuturile , profesiei. A intrat in invățămîntul­­ superior de la 20 de ani neîmpli­­­­niți, din 1923. Din 1949 este­­ e­­l­ful catedrei de chimie organică,­­ aici, la Timișoara. Dascăli i-au­­ fost mulți. „De la fiecare am pre­ i luat câte ceva, mi-a mărturisit. " De la tatăl meu, chimistul Adrian­ ­ Ostrogovicb, de la prof. dr. Dan i Rădulescu". Preceptele morale, cultul mim­­­ _ cii deprinse de la Înaintați, s-a­u străduit să le transfere mai de­­parte, tinerilor generații de stu­denți. Sunt de ordinul miilor. A­­proape cincizeci de ser­ii studen­țești ! Ar putea afirma că țara întreagă e impînzită cu foști studenți, sau doctoranzi de-ai prof. dr. doc. George Ostrogovich. Conf. dr. ing. Radu Vîlceanu, prof. dr. ing. Dumitru Becheres­­cu, prof. dr. ing. Petre Tribunes­­cu, prof. dr. Gheorghe Tacska, o întreagă pleiadă de chimiști, de cercetători, de cadre didactice in invățămîntul superior si scriu, din țară, din străinătate. Pe bi­rou îl așteaptă teancuri de scri­sori. „Iată, îmi mărturisește, des­­chizînd un plic, ing. Duvăz Ni­­culescu Canada, îmi trimite noutăți din unde a fost trimis de minister. Cu tinerii m-am înțeles întotdeauna foarte bine și cea mai vie satisfacție a mea e cînd ii văd pe studenți captivați de ceea ce le transmit. Am dus, de cînd mă știu, un război feroce împo­triva „papagalilor“. Doresc ca ti­­nerii să se ferească de studiul me­canic, să pătrundă­­ in esența feno­menelor. Cursurile le consider fe­restre deschise spre­ cunoaștere, spre cercetare Am parcurs in absența profeso­rului, un formular, pe care abia­ îl completase. În dreptul rubricii „precizați specialitatea în care lucrați în prezent“ profesorul a­­dăugase, (dintotdeauna)­­ , chi­mia organică“. Pe acest cîmp infinit „ a arat“ o viață întreagă. în laborator, printre retorte și epmbete, la ma­sa de studiu, el și-a concentrat toate resursele intelectuale, de e­­nergie, cercetărilor chimice. Cu perseverență și pasiune. Să stu­diezi mereu, sa fii toată viața student. Fie că e vorba de derivații funcționali azotați carbonic, de sistemele ai acidului heterocic­­lice triazinice simetrice, de pro­­bleme generale de sistematică și terminologie a chimiei organice, sau de stereochimie, domeniu TOATĂ VIATA, STUDIU!... Profiluri contemporane care cunoaște azi o dezvoltare­­ spectaculară, cu largi aplicații teoretice, științifice și practice,­­ contribuția profesorului și a co­­l­lectivului cu care lucrează este­­ meritorie. Șeful de lucrări Elena­­ Catalina, conf. dr. ing. Radu Ba­­i­caloglu, „fiul meu spiritual“, cum­­ îl denumea profesorul, ceilalți­ r­ecolaboratori, alcătuiesc un mă­­i­nunchi de devotați chimiști. i Prof. dr. doc. George Ostrogo. ' vich a publicat zeci de lucrări­­ științifice în țară, peste hotare.­­ Multe din lucrările sale sunt soli­­­­citate, frecvent, în țări din mai­­ toate continentele lumii. Sinteze­­ de noi combinații chimice, dar­­ mai cu seamă studii fizico-chimi­­ce de structură și reactivitate, iată­­ preocupări permanente care atestă­­ pasiunea vie a profesorului pen­­­­tru cercetările chimice fundamen­tale.­­ Deși domeniul cu care se ocupă­­ constituie o ramură a chimiei­­ pure, promovînd cercetarea știin­­­­țifică intr-o disciplină fără apli­­­­cații practice imediate, savantul i — căruia i-au fost acordate pre­miul 1 pentru îndelungata și rod­­­­nica sa activitate științifică în do­­­­meniul chimiei și Ordinul Muncii i — abordează și probleme referi­­­­toare la industrie. Colectivul pe­­ care il conduce acordă asistența­­ tehnică întreprinderilor din Timi­ i­șoara („Azur“, „Solventul“), pre­­­­cum și Combinatului siderurgic­­ reșițean. De mai bine de un de- ț VALENTINA DIMA­­ (Continuare in pag. a­l!!.a) j Concursul „Portativul tinereții“ Revenit în atenția noastră, prin concursul „Portativul tinereții“, desfășurat duminică in sala Clu­bului C.F.R., genul muzicii ușoare și-a dovedit și de astă­ data deplina vitalitate și forță de atracție. Pre­gătită din vreme de către Comite­tul județean U.T.C. și Consiliul ju­dețean al sindicatelor, manifesta­rea se înscrie ca o reușită, consti­tuind o veritabilă trecere în revis­tă a forțelor locale in materie de creație și interpretare a muzicii u­­șoare. Dacă majoritatea formațiilor pre­zente pe scena concursului s-au limitat la rolul de grup de acom­paniere a soliștilor vocali, au exis­tat și excepții. La formații ca :.Ritmio ’70“ (Clubul C.F.R. Timi­­­șoara) și cea a­ întreprinderii „Teh­­­nor Metal“ am apreciat strădania o­­rientată spre aflarea unor noi mij­loace de expresie, prin alăturarea instrumentelor de suflat (trompetă, saxofon, flaut). La majoritatea soliștilor vocali (Konrad Adalbert, Cornel­­ Odoiea­­nu, Iovanca Ivanov) este lăudabilă grija pentru repertoriu, pentru va­loarea muzicală și poetică a parti­turilor interpretate, dragostea cu care s-au apropiat de cîrttecul ro­mânesc. Pe lingă calitățile muzicale ale artiștilor amatori, seriozitatea și rezultatele muncii lor pasionate, am luat cunoștință și de un alt aspect, acela al necesității pregătirii lor sistematice, a îndrumării și culti­vării calităților pe care le-au do­vedit o bună formație­­ a între­prinderii ,.Tehnometalul și-a anu­lat șansele de a se situa în fruntea premiaților dată fiind intensitatea sonoră exagerată la care a evoluat, ceea ce i-a împiedicat pe membrii juriului in aprecierea valorii in­dividuale a instrumentiștilor. Evo­luțiile sub nivelul general trebuie să formeze obiectul unor analize lucide din partea forurilor răspun­zătoare (Casa creației populare, Școala populară de artă, comitete­le sindicale din întreprinderi). In legătură cu acest aspect am solicitat părerea unor membri di­n PETRU UMANSCHI (Continuare în pag. a lI-a) Bilanț patriotic La peste 100.000 lei se ridică valoarea lucrărilor efectuate, prin ore de muncă voluntar­­patriotică, de către elevii Gru­pului școlar de construcții din Timișoara, în acest trimestru. In cazul lor, această activitate desfășurată in timpul liber își întregește semnificația prin a­­ceea că pe șantierele de cons­trucții ea se aduce un plus de îndemînare în calificare. Casa tineretului, șantierul IV construcții, amenajarea bazei sportive a școlii, iată cîteva din obiectivele care se înscriu în acest multiplu scop al muncii lor.

Next