Drapelul Roşu, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 8361-8387)

1971-12-04 / nr. 8364

Anul XXVIII nr. 8.364 Sîmbătă, 4 decembrie 1971 4 pagini, 30 bani jm In prezența tovarășului NICOL­AE CEAUȘESCU s-a sârbâtorit semicentenarul uzinei de autocamioane din Brașov Una din importantele întreprinderi constructoare de mașini, nu numai ale Brașovului, dar și ale țării. Uzina de autocamioane, a sărbătorit ieri, 3 decembrie, jubileul unei jumătăți de secol de prodigioasă existență. Cu prilejul fes­tivității, miile de muncitori, ingineri și tehnicieni au avut bucuria de a-l avea din nou în mijlocul lor pe tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România. Moment fericit pentru harni­cul colectiv de aici de a-și exprima sentimentele de dragos­­ te și prețuire față de conducătorul partidului și statului, de a raporta succesele dobîndite în înfăptuirea sarcinilor cincinalului denumit pe bună dreptate cincinalul construc­țiilor de mașini. Aniversarea a prilejuit totodată un bilanț al etapei parcurse de la înființare și pînă astăzi al marilor înfăptuiri obținute sub conducerea partidului în anii socia­lismului. în vizita la Brașov, secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, Maxim Berghianu și Dumitru Popescu. La sărbătoarea constructorilor de autocamioane iau parte numeroși foști muncitori, ingineri și tehni­cieni ai uzinei, astăzi pensionari, sau cărora în decursul anilor le-au fost încredințate munci de răspun­dere în activul de partid și de stat, muncitori și tehnicieni de la uzinele de tractoare, de la Metrom, de la alte mari întreprinderi de renume din centrul industrial Brașov, ani­versarea întreprinderii fiind o săr­bătoare a tuturor brașovenilor, a Întregii ramuri a construcțiilor de mașini, încă de la intrarea în județ, un­de tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți sînt salutați de to­varășul Constantin Drăgan, mem­bru al Comitetului Execu­tiv al C.C al P.C.R., prim-secretar al Comite­­tului județean — Brașov al P.C.R., de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, au ve­nit în întîmpinare un mare număr de oameni ai muncii. Toți cei pre­zenți fac oaspeților o primire deo­sebit de călduroasă. Se ovaționează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul general, pentru prosperitatea patriei noastre scumpe — Republica Socialistă Ro­mânia. " Pînă la porțile uzinei sărbătorite — la Predeal, la Timiș, la Dîrste — mulțimea salută cu bucurie trece­rea coloanei oficiale. La intrarea în întreprindere, to­varășul Nicolae­­ Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat sînt întimpinați de Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini. Constantin Cîrțînă, f prim­­secretar al Comitetului municipal Brașov al P.C.R. ing. Gheorghe Trică, directorul general al centra­lei industriale de autocamioane și tractoare, director general al u­­zinei. Pavel Ștefan, secretar Consiliului Central al U.G.S.R., reprezentanți prinderii și nu ai conducerii între­mare număr de muncitori, tehnicieni și ingineri. Populația muncitoare a uzinei ova­ționează îndelung, aplaudă, scan­dează „Ceaușescu—P.C.R.“. Tineri în salopete albastre înconjoară cu dragoste pe secretarul general al partidului, pe ceilalți oaspeți , un grup de fete înmînează buchete de flori. Buchete de flori oferă și pio­nierii, viitorii muncitori, tehnicieni, ingineri ai industriei brașovene. Creată în 1921 sub denumirea de Fabrica românească de locomotive și vagoane, actuala unitate indus­trială pentru producția de autoca­mioane s-a făcut cunoscută îndeo­sebi în ultimul sfert de veac, cîști­­gîndu-și un binemeritat renume nu numai în țară, dar și peste hotare, autocamioanele purtînd marca uzi­nelor brașovene fiind cunoscute în numeroase țări ale lumii. Secretarul general al partidului, ceilalți conducători de partid și de stat sînt invitați să ia cunoștință de cîteva din înfăptuirile importante ale întreprinderii. In fața unei machete, a unor gra­fice, inginerul Gheorghe Trică dă ample explicații cu privire la stadiul actual al întreprinderii, perspecti­vele ei de dezvoltare. In actualul cincinal, prin extinde­rea capacităților de producție, prin asimilarea de produse noi, uzina de autocamioane — Brașov își va dubla aproape volumul producției Se va dubla, de asemenea, volumul producției destinate exportului. Ca finele cincinalului, producînd în se­rie mare an­umite tipuri de motoar­e Diesel, uzina va atinge un înalt grad de specializare și integrare. Se vizitează uzina. Itinerariul, care înscrie cîteva din sectoarele noi are ca prim o­­biectiv noua turnătorie de fontă care se numără printre cele mai ' )LS7­7­1 />7 y K (Continuare în pag. a 11-a) Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși, I Este o deosebită plăcere pentru m­ine, pentr­u tovarășul Maurer și pentru ceilalți tovarăși de a lua parte la aniversarea împlinirii 50 de ani de la înființarea uzinei c­a eveniment important din istoria în­treprinderii dumneavoastră, a mi­nunatului ei colectiv. Doresc să vă adresez cu acest prilej, dumneavoas­tră, tuturor muncitorilor, tehnicie­nilor și inginerilor, un sal­ut căldu­ros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat, a Consiliului de Miniștri, la care a­­daug salutul meu personal. (Aplau­ze puternice, prelungite). In cei 50 de ani de existență, uzi­na dumneavoastră a parcurs un drum lung, devenind astăzi una din cele mai p­uternice uzine construc­toare de mașini din România, cu un colectiv de peste T5.000 de salariați. După cum cunoașteți, în­ această perioadă în uzină s-au produs mul­te mașini și utilaje. Mica expoziție pe care am văzut-o astăzi reamin­tește tot ceea ce întreprinderea a produs mai important în anii de cînd a fost creată ; se arată cum a crescut, cum s-a dezvoltat acest mi­nunat colectiv de oameni ai muncii cu o înaltă calificare pînă la reali­zarea autocamionului românesc de astăzi, ce se bucură de o bună a­­preciere, atît în țară, cit și în stră­inătate (Aplauze prelungite). Vi­­zitînd unele sectoare noi ale uzinei mi-a făcut o deosebită plăcere să constat că se introduc cu fermi­tate tehnica avansată, mecanizarea, automatizarea proceselor de pro­ducție, ceea ce contribuie mult la ridicarea nivelului general al pro­ducției, la îmbunătățirea continuă a calității camionului românesc. Da­că am compara cum arăta uzina cu trei-patru ani în urmă și cum arată astăzi, am putea spune că ea a su­ferit transformări radicale in aceas­tă direcție. Desigur, nu s-ar putea afirma ca nu mai este nimic de tăcut — dar rezultatele obținute in ultimii doi-trei ani pe acest drum al modernizării­­ uzinei dovedesc că avem aici un colectiv puternic în stare să rezolve orice problemă de ordin tehnic. De aceea, aș dori să exprim convingerea mea, a condu­cerii de partid, că în următorii doi­­trei ani uzina de camioane va de­veni una din cele mai moderne în­treprinderi de construcții de ma­șini din România. Vă urez din toa­tă inima să atingeți acest nivel în cel mai scurt timp. (Aplauze puter­nice, urale). Ați obținut an de an rezultate de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Cincinalul trecut s-ați reali­zat în bune condițiuni, iar planul pe anul acesta — primul an al actua­lului cincinal în care uzina dum­neavoastră urmează să prod­ucă un nou camion modern — de asemenea se realizează și chiar se depășește cu un anumit procent. înțeleg că uzina este în transformare, că are loc, o dată cu asigurarea produc­­ției, și dezvoltarea și dotarea ei, de aceea consider că rezultatele pe a­­cest prim an al cincinalului sunt bune, cu toate că ele nu sunt încă pe măsura acestui puternic colec­tiv. Am convingerea că în următo­rii patru ani ai cincinalului veți obține asemenea rezultate iicit, la sfîrșitul anului 1975, prevederea în­­scrisă în plan, de a ajunge la circa 38.000 de camioane, să o depășiți ca cel puțin cîteva mii de camioane. Există toate posibilitățile pentru a­­ceasta, iar construcțiile pe care le realizați acum vor permite să se producă mult mai mult decit este prevăzut în plan. De aceea, felicitîndu-vă pentru rezultatele bune obținute pînă a­­cum, pentru realizarea cu succes a sarcinilor din primul an al cinci­nalului, vă urez, totodată, să înche­iați cincinalul actual cu realizări mult mai mari. (Aplauze puternice). Pe toți ne bucură faptul că a­­cest colectiv închegat, calificare, desfășoară o de înaltă activitate cu rezultate bune, că in toate do­meniile de activitate — al produc­ției, productivității muncii, al cali­tății — obține an de an realizări tot mai însemnate. Dar, — deși sin­tem­ la o sărbătoare și de obicei cu asemenea prilejuri se spun numai lucruri bune — nu am putea afir­ma că nu mai există, totuși, o serie de deficiențe care trebuie înlătura­te. Este necesar să se aibă în ve­dere ca în următorii ani să se aducă astfel de îmbunătățiri producției uzinei nncit autocamionul românesc să poată concura cu oricare camion modern similar existent pe piața internațională. Eu cred că sarcina nu este prea grea, ținînd seama de dotarea uzinei și mai cu seamă de valoarea colectivului ei de munci­tori, tehnicieni și ingineri in stare să răspundă în mod corespunzător cerințelor progresului continuu al uzinei și, prin aceasta, și al eco­nomiei noastre naționale. De aceea, este necesar ca întreg colectivul de cercetători, tehnologi, muncitori să acționeze­ în strînsă colaborare pen­­tru a lichida rapid deficiențele care mai există și pentr­u a ridica in continuare nivelul tehnic al produc­ției din uzina dumneavoastră. In al doilea rînd,­ doresc să arăt că s-au obținut rezultate bune — mai cu seamă hvuMnifii «doi]ani­ — pe linia autodotării. Aveți, în aceas­tă privință, un program bun pînă în 1975. Dar și în legătură cu aceas­ta ar trebui să spunem că sînteți, de fapt abia la început, cu atît mai mult cu cit uzina dumneavoastră a produs la un moment dat și mașini­­unelte, deci are o experiență în a­­ceastă direcție ; producerea utilaje­lor necesare uzinei nu se poate rea­liza decit de colectivul uzinei. Iată de ce este necesar să se acorde mai multă atenție dezvoltării torului de autodotare, creării sec­de mașini-unelte, de mașini-agregat nu numai pentr­u nevoile uzinei, ci și pentru necesitățile altor între­prinderi din România Cu timpul — și aș dori ca acest timp să nu fie prea îndepărtat — va trebui să par­ticipăm și la export cu această pro­ducție de înaltă tehnicitate, care este cea mai căutată, mai competi­tivă și mai rentabilă pe piața in­ternațională. Consider că și în a­­ceastă direcție colectivul dumnea­voastră este capabil să realizeze in scurt timp programul ce îi revine, chiar să-l depășească. Aș dori din toată inima să obțineți pe acest drum realizări mult mai mari decit prevederile stabilite în plan. (A­­plauze prelungite). Nu aș dori să vorbesc pe larg de productivitatea muncii, de econo­mii, de reducerea consumurilor de (Continuare în pag. a ll-a) J­­ / /' //sYs Noul proiect de Lege cu privire la regimul prețurilor și tarifelor O PREMISĂ DE BAZĂ PENTRU FUNDAMEN­TAREA și Înfăptuirea planurilor econo­mice, PENTRU CREȘTEREA SISTEMATICA A NIVELULUI DE TRAI AL POPULAȚIEI Atestînd atenția stăruitoare pe care conducerea partidului și sta­tului nostru, personal tovarășul Nicolae Ceaușescu o acordă muncii și problemelor sale, joi, 2 decembrie a intrat în aria interesului cetă­țenesc un nou proiect de lege privind regimul prețurilor și tarifelor (Proiectul a fost publicat în presa centrală : „Scînteia“, „România liberă", „Munca“ etc.). Practic, prin consecințele ei, viitoarea lege interesează pe toți cetățenii țării : în cadrul vastului program, trasat de Congresul al X-lea al P.C.R., cu privire la perfecționarea organi­zării și conducerii planificate a economiei, sistemul de prețuri con­tribuie la repartizarea planificată a muncii sociale, constituie un in­strument de măsurare a aportului fiecărei întreprinderi și ramuri la crearea venitului național, precum și de fundamentare a opțiunilor și deciziilor, în vederea realizării eficienței maxime a întregii activități economice — baza satisfacerii tot mai depline a nevoilor materiale și culturale ale populației, creșterea nivelului ei de trai. Un proiect de lege cu atît de multe implicații intr-o zonă de cel mai larg interes, nu putea face ex­cepție practicii democratice ferm încetățenite în societatea noastră — aceea de a fi supus, asemenea celorlalte proiecte de lege de mare însemnătate, unei ample dezbateri publice. In acest context, și ziarul „Drapelul roșu" pune la dispoziție coloanele sale cadrelor din econo­mie, specialiștilor din acest dome­niu, tuturor oamenilor muncii pen­tru a-și exprima propunerile, su­gestiile și observațiile. Acestea pot fi, totodată, înaintate comisiilor e­conomice județene, Consiliului E­­conomic, Comitetului de Stat pen­tru Prețuri, precum și presei cen­trale. Chiar din primul articol al pro­iectului intervine precizarea că i „In Republica Socialistă România prețurile și tarifele trebuie să re­flecte cheltuielile sociale de pro­ducție, să țină seama de valoarea de întrebuințare a produselor și să contribuie la înfăptuirea politicii partidului și statului de dezvoltare în ritm înalt a economiei naționa­le, de creștere continuă a producti­vității muncii, la reducerea siste­matică a prețului de cost, valorifi­carea rațională a resurselor mate­riale și de muncă, promovarea pro­gresului tehnic, îmbunătățirea ca­lității produselor și creșterii nive­lului de trai al­ întregului Apare, deci, elocvent și cu popor". acest prilej că satisfacerea cit mai înal­tă a nevoilor membrilor societății este asigurată de creșterea resurse­lor materiale și umane ale econo­miei, de utilizarea lor tot mai efi­cientă, în pas cu posibilitățile teh­nice, de repartizarea lor rațională pe ramuri și pe teritorii. Tocmai din acest punct de vedere, crește­rea nivelului de trai al populației oglindește optimizarea economiei socialiste, mărirea eficienței ei. Avînd la bază asemenea conside­rente — în care se descifrează pe­cetea responsabilității comuniste, permanenta confruntare între ce­rințe și posibilități — cele 14 capi­tole ale legii statornicesc principii, competențe, drepturi de decizie pentru stabilirea, aplicarea și con­ MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a III-a) La I.T. Lugoj — de unde vă prezentăm imaginea de mai sus au fost montate, recent, mașini tehnologice noi, de mare productivitate. (Foto : E. ROBICSEK) W W W WW W W WW W W W W W W W WWW: Noi agregate în energetica țării Energetica țării s-a îmbogățit în cele 11 luni din acest an cu noi agregate, totalizând o putere instalată de aproape 1.000 MW In această perioadă, constructo­rii de rețele electrice au pus în exploatare liniile de 400 kW, Porțile de Fier — Slatina — Bu­curești și Deva— Sibiu. A fost racordată la sistemul energetic național, cu o lună înainte de termenul prevăzut, linia de 220 k­V, cu dublu circuit, Timișoara — Reșița, care asigură un grad sporit de siguranță în exploata­re și îmbunătățirea alimentării cu energie electrică a unităților industriale din această zonă. In prezent, se desfășoară in­tens lucrări de montaj la două grupuri energetice de mare ca­pacitate la centralele Brazi și Rovinari. De curînd au început și lucrările la construcția siste­mului hidroenergetic de pe Ol­t, cea mai mare amenajare de a­­cest fel ce se execută pe cursul unui rîu interior al țării. El va cuprinde circa 20 de centrale cu o putere totală instalată de 1.001 MW, dublul celei de pe Argeș. /WWWSAAAZVAMA^^^WWV WWWWWSZV Deși calendaristic iarna nu s-a instalat încă, sezonul rece și-a făcut apariția mai devreme decit în alți ani. Normal, acest sezon ar fi trebuit să găsească pregătite, pînă la cel mai mic amănunt toa­te adăposturile pentru iernatul a­­nimalelor. Experiența a demonstrat că iernate în adăposturi necores­punzătoare, anima­lele oricît de bine ar fi hrănite nu dau randa­mentul sporul în așteptat i greuta­te bate pasul pe loc, producția de lapte scade, re­producția înregis­trează pierderi etc. Ținînd cont de aceste consideren­te, respectînd in­dicațiile date de Comitetul județean de parti­d, de organele agricole județene, majo­ritatea conducerilor de unități, cu sprijinul specialiștilor, avînd în­drumare continuă din partea comi­tetelor comunale de partid, a or­ganizațiilor de bază, au reușit ca, paralel cu aglomeratele acțiuni din­ campania agricolă de toamnă, să antreneze forțele și mijloacele ne­cesare pregătirii din vreme­a adă­posturilor și furajelor pentru ier­natul animalelor. Desigur exemple s-ar putea da multe. Ne vom opri doar la cîteva, pentru a ilustra că acolo unde există preocupare, pro­­blemele se pot rezolva la timpul potrivit, încă înainte de jumătatea lunii noiembrie la ferma de 5.000 de porci a cooperativei agricole din Lenauheim adăposturile au fost pregătite, maternitatea de scroafe amenajată cu Încălzire. Tot așa și la ferma de 5.000 de porci a co­operativei agricole din Sînnicolaul Mare , cele trei maternități noi, dotate cu încălzire centrală, au fost date în folosință înaintea venirii a­­notimpului rece Aceeași pregătire­­serioasă poate fi întâlnită și la fer­ma de porcine din Biled. La în­­grășătoria de porci a cooperativei din Pesac s-au reparat din timp adăposturile și s-au pus în func­țiune benzile și lămpile cu infra­­roșii, pentru încălzit. Creșa de vi­ței a cooperativei agricole din Ghiroda a fost judicios recompar­­timentată cu pereți despărțitori, s-au completat geamurile, s-au re­parat și căptușit ușile. La coope­rativa agricolă din Banloc, încă din luna octombrie, paralel cu a­­menajarea­­ unei bucătării furajere model, la grajdurile de bovine s-au reparat ușile, geamurile etc. Pen­tru modul in care s-au îngrijit de pregătirea de iarnă în zootehnie merită cuvinte, de apreciere și co­operatorii din Dumbrăvița, Șag, Recaș și din multe alte unități. Este cu atît mai regretabil deci că, paralel cu aceste preocupări serioase în întîmpinarea iernii, în­­tilnim nu în puține unități unult dezinteres, lipsă de spirit gospo­dăresc din partea consiliilor de conducere, a specialiștilor. La co­operativa agricolă din Sînpetru Mare, un adăpost — acut necesar — prevăzut a se construi în acest an pentru tineretul porcin, se află și acum în stadiu de proiect pe hîrtie, în timp ce animalele stau ca sardelele în spațiile vechi, ne­încăpătoare. La aceeași unitate se tărăgănează, fără justificare, pu­nerea în funcțiune a instalației de încălzit la maternitatea de scroafe. De altfel, fără încălzire se află și maternitățile de la cooperativele agricole din Igriș, Saravaie și al­tele. Cu numai cîteva zile în urmă grajdurile de la cooperativa agri­colă din Satchinez prezentau un aspect dezolant — le lipseau uși, geamuri. Abia după ce președin­tele cooperativei și alți vinovați de această stare de fapt au fost sanc­ționați de către Di­recția generală a­­gricolă și-au aminte că se adus află în pragul iernii și au niște îndatoriri de împlinit. Tot cu cîteva zile în urmă, la cooperativa a­­gricolă din Izvin grajdul de tine­ret bovin avea La ferestre în loc de sticlă, lădi­­țe de lemne, ba­­loți de paie etc., fără să se sinchi­sească cineva din conducerea uni­tății, de acest aspect dăunător pen­­tru­ sănătatea animalelor. Poposim și într-o zonă de deal­­ pentru pregătirea de iarnă, la Bog­­da zootehnia se bucură de un spor de atenție. Grajdurile au toa­te geamurile completate. Animalele au aspect îngrijit. Aici întreaga cantitate de tulei a fost tocată și însilozată. Furajele sunt adminis­trate, cu grijă, fără risipă. Doar instalația de apă se cere ingrijita­ GAVRIL MALAI (Continuare itt pag. a 111-a) NEPERMISE RESTANTE ÎN PREGĂTIREA PENTRU IARNĂ A ANIMALELOR Raid-anchetă prin cooperative agricole de producție % MNl il III I'HPI 'K­illWi!WiriH,!«Mflil!OWIM­N­ «HUI IlfflMMMMMMMMBMMMMMMMMBMMMMBMMBWMMMIgBBaMilil'illllll'MffilWIf CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ, COROLARUL MUNCII DIDACTICE Subliniind necesitatea intensifi­cării muncii de cercetare în rîndul colectivelor profesorale, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în expunerea la consfătuirea cu activul de partid din domeniul ideologiei spunea : „Să se dea o interpreta­re majoră în munca de cercetare relației profesor — elev, pe poziții socio-pedagogice așezată noi, care presupune un profesor specia­list în domeniul său, sub aspect informațional, dar și formativ“. Pornind de la o asemenea sarcină de onoare, trasată slujitorilor șco­lii de către conducerea de partid, direcțiunea liceului nostru a orga­nizat pînă în prezent trei sesiuni de comunicări. Prima a fost dedi­cată în întregime vieții pionierești din școală, iar temele ținute (prin­tre care s-a remarcat „Aspecte ale psihologiei pedagogice în viața pionierească“) au fost rezultatul unei bogate experiențe în munca de organizație. O altă sesiune de comunicări a inclus în aria largă și volumul informațional care se impune a fi receptat și utilizat în căutările noastre creatoare. De o deosebită atenție s-a bucurat lu­crarea : „Educația ateist-științifică în orele de dirigenție“, rezultat al muncii de cercetare a catedrei di­­riginților, desfășurată pe parcursul unui an școlar. Materialul a de­monstrat că în cadrul procesului de învățămînt sarcina educației a­­teiste revine fiecărui cadru didac­tic prin folosirea multiplelor po­sibilități ale diferitelor obiecte de învățămînt. In sfera preocupărilor catedrei de limba română — limbi moder­ne a fost inclusă și căutarea unor metode de predare, care să com­pleteze mijloacele Comunicarea „Analiza tradiționale, structura­lă“, susținută de profesoara Emi­lia Dinulescu, a fost prezentată și la nivel național, apoi publicată în volum. Asemenea căutări, dem­ne de relevat, pot fi atribuite și colectivului de la catedra de ma­­tematică-fizică. Schițînd unele din preocupările noastre pe linia muncii de cerce­tare trebuie să arătăm că temele propuse au izvorit din practica de zi cu zi, din realitățile școlii noastre. In prezent preconizăm o altă sesiune de comunicări care-și propune să dezbată teme legate de prof. HERBERT WEISSMANN directorul Liceului din Gătaia (Continuare în pag. a 111-a)

Next