Drapelul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 8388-8411)

1972-01-04 / nr. 8388

1 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI VÁ* apelul roșu ORGAN_AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 8.388 Marți, 4 ianuarie 1972 4 pagini, 30 bani Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Stimați tovarăși și prieteni. Cetățeni ai României socialiste. A devenit o tradiție ca de Anul Nou să trecem in revistă munca pe care am desfășurat-o, cu roadele și bucuriile ei, împlinirile și neajun­surile din anul inedc­at și, totoda­tă, să scrutăm viitorul cu hotărârea de a trăi și munci și mai bine, de a da viață altor și altor năzuințe de progres și prosperitate. Anul pe care îl vom încheia pes­te cîteva minute va râmîne in is­toria patriei ca anul in care am in­trat intr-o nouă etapă a revoluției noastre economico-sociale — etapa făuririi societății socialiste multi­lateral dezvoltate. Prevederile pri­mului an al cincinalului 1971—1975 au fost îndeplinite și depășite. Pro­ducția industrială a continuat să se dezvolte in ritm inait, cunoscând o puternică diversificare și moderni­zare. Agricultura noastră socialistă a dat anul acesta cea mai înaltă recoltă­­ de cereale din istoria țării. Au fost luate noi măsuri pentru dezvoltarea invățâmîntului, științei și culturii — factori de seamă ai făuririi noii civilizații socialiste in România. Dezvoltarea ascendentă a economiei noastre se reflectă sin­tetic in creșterea venitului național — care în acest an este cu circa 12 la sută mai mare decit­­ în 1970 — ceea ce a permis trecerea la rea­lizarea hotăririlor Congresului al X-lea privind ridicarea nivelului de trai material și cultural al întregu­lui popor. Anul care a trecut s-a caracteri­zat printr-o intensă și multilaterală activitate de perfecționare a relați­ilor socialiste de producție, a orga­nizării societății. S-a amplificat și s-a îmbunătățit cadrul instituțio­nal care permite participarea tot mai activă a maselor de muncitori, țărani și intelectuali la conducerea întreprinderilor și instituțiilor, a Întregii țări. A fost adoptat un șir de noi legi menite sa reglementeze mai bine normele de bază ale acti­vității economice și sociale, dreptu­rile și îndatoririle oamenilor mun­cii in calitatea lor de producători și proprietari ai mijloacelor­ de pro­ducție, de membri ai societății so­cialiste, să întărească ordinea și legalitatea in întreaga noastră via­ță publică. Programul adoptat de plenara din , 3—5 noiembrie a.c. a trasat jaloanele ridicării nivelului muncii ideologice, dezvoltării cu­noașterii și îmbunătățirii educației socialiste a maselor, formarii omu­lui nou, afirmării eticii și echității socialiste în întreaga viață socială, deschizînd o perspectivă largă de participare tot mai activă, conștien­tă, a întregului popor la făurirea propriei sale istorii, a destinului său luminos. Marile succese obținute in reali­zarea grandiosului program elabo­rat de Congresul al X-lea constituie o nouă confirmare a justeței politi­­cii creatoare marxist-leniniste a Partidului Comunist Român -r- a) cărui­ semicentenar glorios a fost sărbătorit anul acesta de întregul nostru popor , a consecvenței și capacității cu care el își îndeplineș­te rolul de forță politică conducă­toare a societății, a tuturor dome­niilor activității economice și socia­le. Aceste realizări sunt rodul mun­cii pline de eroism și abnegație a clasei muncitoare, a țărănimii și intelectualității, a tuturor oameni­lor muncii, fără deosebire de na­ționalitate, care traduc in viață cu fermitate politica partidului nostru corespunzătoare intereselor vitale ale Întregii națiuni. Acum, la sfirșitul unui nou an de anunțata construcție economică și socială care a ridicat patria noas­tră pe noi trepte de progres, adre­sez­ in numele conducerii partidului și statului, al meu personal, cele mai calde felicitări, cetățenilor Re­publicii Socialiste România, intrăm in noul an cu un pro­gram precis conturat,­ care deseri­­ite orizonturi largi de mareu, de creație, de noi și mari înfăptuiri pe camă dezvoltării economice, so­ciale și cul­turale a României, pe calea îmbunătățirii condițiilor d­e viața materiale și spirituale ale tuturor celor ce muncesc. Plănui pe 1972 prevede continuarea in ritm înalt a industrializării, div­er­­sii­carea și modernizarea și mai accentuar a producției, creșterea eficienței economice, ridicarea ca­manii produselor și sporirea pro­­ductivitații muncii. ce prevede, de asemenea, întărirea bazei teh­­nico-materiale a agriculturii, îm­bunătățirea organizării mun­c­i in vederea dezvoltării intensive producției, in special a zootehniei. a Va trebui să se intensifice parti­ciparea activă a oamenilor munc­i la gospodărirea avutului socialist, la conducerea unităților economice și a instituțiilor, la efortul pentru întărirea ordinii și disciplinei in producție. Va continua dezvolta­rea ascendentă, pe toate planuri­le, a orinduirii noastre, se vor per­­fecționa planificarea și conducerea vieții sociale, se vor afirma tot mai puternic principiile socialis­mului in întreaga societate, se vor lua noi măsuri pentru satisfacerea cerințelor materiale și spirituale ale maselor. Realizarea planului in anul care vine va avea un rol hotăritor pentru înfăptuirea cu su­cces a întregului cincinal. înde­plinirea prevederilor sale cere din partea noastră, a tuturor, eforturi sporite, o înaltă conștiință revolu­ționară, patriotică, un profund spirit de răspundere în realizarea sarcinilor ce ne revin fiecăruia, în postul, in locul de muncă pe care ni l-a încredințat partidul, socie­tatea. Dispunem de toate condiți­ile necesare pentru a obține în a­­ctul ce vine noi și importante progrese in toate domeniile de activitate. Sunt pe deplin convins că bravul nostru popor, su­b con­ducerea încercată a partidului co­munist, va merge neabătut înain­te, va face ca anul 1972 să înscrie în­ cronica contemporană a Româ­niei, noi și mari victorii pe calea făuririi societății socialiste multi­lateral dezvoltate. Dragi tovarăși. In anul 1971 s-au produs noi și profunde schimbări în viața in­ternațională, in raportul de­ forțe mondial. Politica imperialistă de forță și dictat, de amestec in tre­burile interne ale altor popoare, a suferit noi eșecuri. S-a afirmat, cu tot mai multă putere ,oința po­poarelor de a deveni stâpine pe propriile lor bogății naționale, pe roații muncii lor, de a-și asigura dezvoltarea de sine stătătoare pe calea progresului material și so­cial. Anul care a trecut a adus noi confirmări justeței politicii marx­ist-leniniste promovate pe parti­dul și statul nostru pe­ arena in­ternațională, a înregistrat o nouă și puternică afirmare a României in lupta pentru progres și pace,, a adus noi prieteni poporului român pe toate meridianele globului. S-au dezvoltat și adir.c.t . cola­borarea multilaterală și prietenia noastră frățească cu toate țările socialiste. S-a întărit solidaritatea internațională a partidului nostru cu celelalte detașamente ale miș­cării comuniste și muncitorești In­ternaționale. S-au intensificat con­tactele, schimburile și convorbiri­le cu reprezentanții mișcărilor de eliberare națională, ai forțelor po­litice democratice și progresiste de pretutindeni. Anul 1971 a mar­cat extinderea colaborării Româ­niei cu toate țările lumii, fără deo­sebire de orânduire socială, a con­lucrării sale cu toate statele și po­poarele iubitoare de pace in efor­tul general pentru destindere, pen­tru însănătoșirea vieții internațio­nale. Am pornit și pornim neabă­tut în politica noastră externă de la premisa că cerința actuală, vi­tală, fundamentală, a tuturor po­poarelor, condiția esențială de care depinde salvgardarea păcii pe Pă­­mânt, este respectarea neștirbită a independenței și suveranității na­ționale , a tuturor popoarelor,­­ a dreptului lor de a trăi liber, de a-și organiza viața așa­ cum o do­resc, respectarea egalității depli­­­­ne intre națiuni in treburile interne, și neamestecul eliminarea totală din relațiile interstatale, folosirii forței și a amenințării cu a forța. Fie ca anul 1972 să ducă la afirmarea și mai fermă în viața internațională a acestor principii, care constituie singura cale pentru instaurarea unor relații de cola­borare și pace In Întreaga lume. Concluzia de bază care se des­prinde și la acest inceput de an este necesitatea intensificării efor­turilor tuturor statelor — fie ele mari sau mici — pentru a apăra și impune principiile dreptului și le­galității internaționale, creșterea răspunderii maselor largi populare, a tuturor forțelor politice progre­siste, a Organizației Națiunilor Uni­te și a celorlalte organisme inter­naționale in promovarea unei poli­­litici de colaborare și pace intre popoare. Unul din imperativele cele mai urgente care trebuie să prevaleze in politica tuturor statelor este stin­gerea focarelor de război, lichida­rea conflictelor, a factorilor de în­cordare și animozitate. Să se o­­prească războiul dus de Statele U­­nite împotriva popoarelor din In­dochina , popoarele vietnamez, cambodgian și laoțian să fie lăsate să-și hotărască singure destinul . Să se lichideze conflictul din Orien­tul Apropiat pe baza rezoluției Consiliului de Securitate din 1967 . Mai mult ca oricind este necesar să se facă totu­l pentru ca diferendele dintre state"sa"se "soluționeze pe cale politică, pașnică, pentru a nu se ajunge la ciocniri militare ar­mate, pentru a se evita războiul . Un obiectiv de seam­ă căruia le vom consacra și in viitor efortul nostru este înfăptuirea dezarmării, eliberarea omenirii de coșmarul u­­nui război termonuclear, reducerea uriașelor cheltuieli militare. Trăind in Europa și avind încă proaspătă in memorie experiența tristă a celor două războaie mon­diale ale acestui secol, poporul nos­tru acordă un joc central In politi­ca sa internațională Înfăptuirii securității europene, organizării u­­nei conferințe general-europene, stabilirii unor relații de bună ve­cinătate și conviețuire pașnică in­tre toate popoarele acestui conti­nent. In acest cadru, acordăm o a­­tenție permanentă dezvoltării cola­borării fructuoase între toate țări­le din Balcani, transformării aces­tei regiuni înt­r-o zonă a păcii și cooperării pașnice. Fie ca anul 1972 sa ducă la consolidarea colaborării și păcii in Europa, punindu-se ba­zele instaurării trainice a securită­ții pe continentul nostru ! Desigur, destinderea internațio­nală, dezvoltarea nestingherită a colaborării intre popoare necesită încă multe eforturi, multe strădanii, dar suntem­ convinși că forțele so­ciale și politice antiimperialiste, de o amploare fără precedent in isto­rie, pot împiedica politica imperia­listă de agresiune și dictat, pot a­­sigura înfăptuirea aspirațiilor de pace și progres ale umanității. Ro­mânia, partidul și guvernul nostru sunt ferm hotărîte să desfășoare și in anul ce vine o intensă­­­ activita­te pentru întărirea unității țărilor socialiste, a mișcării muncitorești, a forțelor comuniste și antiimpe­rialiste, să-și aducă contribuția la cauza colaborării, progresului și păcii în lume. Stimați tovarăși și concetățeni. Peste citeva clipe va răsuna pri­ma bătaie de orologiu a noului an, începem anul nou cu deplină în­credere în forțele creatoare ale po­porului nostru, în capacitatea lui de a ridica, sub conducerea partidului, patria socialistă pe noi culmi de civilizație și progres.. Totodată, i­­naugurăm noul an cu convingerea că luptind unite, popoarele vor ști să-și apere existența, să salvgardeze pacea și securitatea internațională, să creeze condițiile pentru făurirea unei lumi mai bune, mai drepte. Cu aceste gînduri, ridic paharul in să­nătatea și fericirea poporului ro­mân ! Pentru pace și colaborare inter­națională ! Toastez pentru Împlinirea celor mai nobile năzuințe ale fiecăruia dintre dumneavoastră ! Vă urez tuturor un an nou, rod­nic, plin de satisfacții, în activita­tea socială și in viața personală ! Multă sănătate și fericire! La mulți ani, dragi prieteni și to­varăși I .­i , , , ; i , ; e însemnări din noaptea de Anul Nou OPTIMISM In tot județul Solie de certitudine și încredere în viitorul nostru socialist Ultimele minute ale anului 1971, în văzduh plutesc solemn, din sute de televizoare și apa­rate de radio, cuvintele secreta­rului general al partidului — solie de certitudine și de încre­dere in viitorul, nostru socialist, îmi grăbesc pașii pe lev. 13 De­cembrie din Timișoara și privesc la originalul foc de artificii pe care niște copii voioși și fericiți îl aprind, cu bețișoarele lor de magneziu, pe balcoanele blocu­rilor noi. Acum ceasornicului se apropie de ora 12- La răspintia dintre 1971 — an pe care îl lă­săm In urmă cu certe sa­tisfacții și împliniri­­ — și 1972 mă aflu in mijlocul colecti­vului marii uzine Electromotor. In sala cantinei-restaurant, fru­ V­_________________________________ maș împodobită, se sting lumi­nile , cu paharele pline in mină colegii de muncă se caută, se îmbrățișează, se sărută. Felici­tările directorului uzinei, tova­rășul Marin Tanase, sunt primi­te cu ropote de aplauze. Anul Nou e întimpinat și aici cu e­­moții, cu urările tradiționale de sănătate, fericire și succese in muncă. In toiul urărilor se în­ving hore și perm­ițe, răsună cântece de veselie , harnicii con­structori de motoare știu să pe­treacă cu incandescență, electri­zant. — Am încercat in acest tu­mult de veselie să­ sondez gin­­duri și planuri de viitor. Preo­cupat să nu piardă dansul ur­mător, lăcătușul Gheorghe Se­menea, care de 26 de ani lucrea­ză în uzină, mi-a declarat pe scurt: „Azi am crescut, aci vreau să imbătrinesc“, subli­­niindu-și astfel atașamentul fa­ță de colectivul In care a deve­nit un meseriaș de clasa întiia. Tinărul inginer Martin Ioan, format în școala muncii și a În­vățăturii, care In numai elțiva ani a parcurs drumul anevoios de la școala profesională la in­ginerie, vrea să-și completeze biografia, în acest an, cu un act de mare importanță personală , cu ... căsătoria. După ce l-am felicitat așa cum se cuvine, mi-a destăinuit că, în calitatea lui de Continuare in pag, a H­a multe, multe vise și dorinți. Solemnitatea dezvelirii bustului lui Mircea cel Bătrîn Ofițerii, , maiștrii militari, sub­ofițerii, gradații și soldații unei unității militare din Timișoara, au participat în ultima zi a anului 1971 la un eveniment­ deosebit : In incinta unității a fost dezvelit" bustul lui Mircea cel Bâtrin, uni­tate care prin Decret al Consiliu­lui de Stat poartă numele acestui viteaz conducător de oști și voie­vod al Țării Românești. La solem­nitate au luat parte general maior Ion Puiu, colonel Gheorghe Po­­pescu, colonel M­ihai Bicleșan, pre­cum și alți ofițeri din garnizoană, invitați. Infățișînd pe larg trecutul glo­rios de luptă al unității, care va împlini in curind 90 de ani de la înființare, ca și personalitatea lui Mircea cel Bătrîn, care s-a făcut cunoscut, iubit și stimat de între­gul nostru popor pentru calitățile sale de conducător, in același timp temut de dușmani pentru înaltele sale virtuți ostășești, tovarășul co­lonel Gheorghe Popescu a spus intre altele : „Constituie o sarcină de mare răspundere pentru între­gul efectiv al unității de a conti­nua pe o treaptă superioară boga­tele tradiții de luptă ale unității, de a cinsti prin noi și însemnate succese numele de prestigiu pe care il poartă, nume care s-a în­scris in istoria patriei, a poporului român cu litere de foc, spre mîn­­dria și gloria Întregii noastre na­țiuni“. În cuvintele de mulțumire ros­tite de comandantul unității ca și de alți ofițeri s-a exprimat hotă­­rirea fermă a tuturor subofițerilor, gradaților și ofițerilor, solda­ților de a munci neobosit, pregă­­tindu-se mereu mai bine, pentru a fi la Înălțimea înaintașilor, a con­tribui la întărirea capacității de apărare a patriei, fiind în orice moment capabili să îndeplinească sarcinile sporite trasate de coman­dantul suprem al forțelor armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu. ■tir Pe soclul de marmură al bustu­lui, operă a sculptorului M. Butu­­noiu, se află înscrise cuvintele MIRCEA CEL BATRIN. MEȘTERI MICI PENTRU LUCRURI MARI Copilul îndrăznește sa facă lu­cruri cu mîinile lui încă de la vîrs­­te foarte mici. Lăsat la joacă in nisip, el clădește tunele și castele. Lăsat cu o forfecuță, el taie case și pasări și dini. Cînd vine școa­la și mîinile copilului sunt îndru­mate de mîinile maturilor, el în­cepe să devină isteț. Inventivita­tea lui, fantezia lui nu mai au margini și ele depășesc chiar pu­terile sale creatoare. O expoziție a elevilor, cu lu­crări personale efectuate in atelie­re, în orele de răgaz și de practi­că, poate deveni de aceea o ade­­­­vărată surpriză. Liceul „Nikolaus Lenau" adăpostește o asemenea expoziție a școlilor de cultură ge­nerală din județ. Ea mi se pare o expoziție a îndrăznelii practice. Lucrările expuse sunt, in genere, cele care țin de interioarele case­lor noastre. Acest spirit practic nu mi se pare insă îngust, deoare­ce universul copilului începe, cu casa în care s-a născut și un cari trăiește, prelungindu-se apoi cu o­­rașul, școala, țara. Surpriza pornește de la faptul că tot ceea ce este expus aici de­notă o seriozitate aproape ... ne­copilărească. Acești meșteri mici creează, de fapt, lucruri pentru oameni mari. Seriozitatea se pre­ ION ARIEȘANU (Continuate în pag. a III-a)

Next