Drapelul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 8388-8411)
1972-01-04 / nr. 8388
1 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI VÁ* apelul roșu ORGAN_AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 8.388 Marți, 4 ianuarie 1972 4 pagini, 30 bani Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Stimați tovarăși și prieteni. Cetățeni ai României socialiste. A devenit o tradiție ca de Anul Nou să trecem in revistă munca pe care am desfășurat-o, cu roadele și bucuriile ei, împlinirile și neajunsurile din anul inedcat și, totodată, să scrutăm viitorul cu hotărârea de a trăi și munci și mai bine, de a da viață altor și altor năzuințe de progres și prosperitate. Anul pe care îl vom încheia peste cîteva minute va râmîne in istoria patriei ca anul in care am intrat intr-o nouă etapă a revoluției noastre economico-sociale — etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Prevederile primului an al cincinalului 1971—1975 au fost îndeplinite și depășite. Producția industrială a continuat să se dezvolte in ritm inait, cunoscând o puternică diversificare și modernizare. Agricultura noastră socialistă a dat anul acesta cea mai înaltă recoltă de cereale din istoria țării. Au fost luate noi măsuri pentru dezvoltarea invățâmîntului, științei și culturii — factori de seamă ai făuririi noii civilizații socialiste in România. Dezvoltarea ascendentă a economiei noastre se reflectă sintetic in creșterea venitului național — care în acest an este cu circa 12 la sută mai mare decit în 1970 — ceea ce a permis trecerea la realizarea hotăririlor Congresului al X-lea privind ridicarea nivelului de trai material și cultural al întregului popor. Anul care a trecut s-a caracterizat printr-o intensă și multilaterală activitate de perfecționare a relațiilor socialiste de producție, a organizării societății. S-a amplificat și s-a îmbunătățit cadrul instituțional care permite participarea tot mai activă a maselor de muncitori, țărani și intelectuali la conducerea întreprinderilor și instituțiilor, a Întregii țări. A fost adoptat un șir de noi legi menite sa reglementeze mai bine normele de bază ale activității economice și sociale, drepturile și îndatoririle oamenilor muncii in calitatea lor de producători și proprietari ai mijloacelor de producție, de membri ai societății socialiste, să întărească ordinea și legalitatea in întreaga noastră viață publică. Programul adoptat de plenara din , 3—5 noiembrie a.c. a trasat jaloanele ridicării nivelului muncii ideologice, dezvoltării cunoașterii și îmbunătățirii educației socialiste a maselor, formarii omului nou, afirmării eticii și echității socialiste în întreaga viață socială, deschizînd o perspectivă largă de participare tot mai activă, conștientă, a întregului popor la făurirea propriei sale istorii, a destinului său luminos. Marile succese obținute in realizarea grandiosului program elaborat de Congresul al X-lea constituie o nouă confirmare a justeței politicii creatoare marxist-leniniste a Partidului Comunist Român -r- a) cărui semicentenar glorios a fost sărbătorit anul acesta de întregul nostru popor , a consecvenței și capacității cu care el își îndeplinește rolul de forță politică conducătoare a societății, a tuturor domeniilor activității economice și sociale. Aceste realizări sunt rodul muncii pline de eroism și abnegație a clasei muncitoare, a țărănimii și intelectualității, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, care traduc in viață cu fermitate politica partidului nostru corespunzătoare intereselor vitale ale Întregii națiuni. Acum, la sfirșitul unui nou an de anunțata construcție economică și socială care a ridicat patria noastră pe noi trepte de progres, adresez in numele conducerii partidului și statului, al meu personal, cele mai calde felicitări, cetățenilor Republicii Socialiste România, intrăm in noul an cu un program precis conturat, care deseriite orizonturi largi de mareu, de creație, de noi și mari înfăptuiri pe camă dezvoltării economice, sociale și culturale a României, pe calea îmbunătățirii condițiilor de viața materiale și spirituale ale tuturor celor ce muncesc. Plănui pe 1972 prevede continuarea in ritm înalt a industrializării, diversiicarea și modernizarea și mai accentuar a producției, creșterea eficienței economice, ridicarea camanii produselor și sporirea productivitații muncii. ce prevede, de asemenea, întărirea bazei tehnico-materiale a agriculturii, îmbunătățirea organizării munci in vederea dezvoltării intensive producției, in special a zootehniei. a Va trebui să se intensifice participarea activă a oamenilor munci la gospodărirea avutului socialist, la conducerea unităților economice și a instituțiilor, la efortul pentru întărirea ordinii și disciplinei in producție. Va continua dezvoltarea ascendentă, pe toate planurile, a orinduirii noastre, se vor perfecționa planificarea și conducerea vieții sociale, se vor afirma tot mai puternic principiile socialismului in întreaga societate, se vor lua noi măsuri pentru satisfacerea cerințelor materiale și spirituale ale maselor. Realizarea planului in anul care vine va avea un rol hotăritor pentru înfăptuirea cu succes a întregului cincinal. îndeplinirea prevederilor sale cere din partea noastră, a tuturor, eforturi sporite, o înaltă conștiință revoluționară, patriotică, un profund spirit de răspundere în realizarea sarcinilor ce ne revin fiecăruia, în postul, in locul de muncă pe care ni l-a încredințat partidul, societatea. Dispunem de toate condițiile necesare pentru a obține în actul ce vine noi și importante progrese in toate domeniile de activitate. Sunt pe deplin convins că bravul nostru popor, sub conducerea încercată a partidului comunist, va merge neabătut înainte, va face ca anul 1972 să înscrie în cronica contemporană a României, noi și mari victorii pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Dragi tovarăși. In anul 1971 s-au produs noi și profunde schimbări în viața internațională, in raportul de forțe mondial. Politica imperialistă de forță și dictat, de amestec in treburile interne ale altor popoare, a suferit noi eșecuri. S-a afirmat, cu tot mai multă putere ,oința popoarelor de a deveni stâpine pe propriile lor bogății naționale, pe roații muncii lor, de a-și asigura dezvoltarea de sine stătătoare pe calea progresului material și social. Anul care a trecut a adus noi confirmări justeței politicii marxist-leniniste promovate pe partidul și statul nostru pe arena internațională, a înregistrat o nouă și puternică afirmare a României in lupta pentru progres și pace,, a adus noi prieteni poporului român pe toate meridianele globului. S-au dezvoltat și adir.c.t . colaborarea multilaterală și prietenia noastră frățească cu toate țările socialiste. S-a întărit solidaritatea internațională a partidului nostru cu celelalte detașamente ale mișcării comuniste și muncitorești Internaționale. S-au intensificat contactele, schimburile și convorbirile cu reprezentanții mișcărilor de eliberare națională, ai forțelor politice democratice și progresiste de pretutindeni. Anul 1971 a marcat extinderea colaborării României cu toate țările lumii, fără deosebire de orânduire socială, a conlucrării sale cu toate statele și popoarele iubitoare de pace in efortul general pentru destindere, pentru însănătoșirea vieții internaționale. Am pornit și pornim neabătut în politica noastră externă de la premisa că cerința actuală, vitală, fundamentală, a tuturor popoarelor, condiția esențială de care depinde salvgardarea păcii pe Pământ, este respectarea neștirbită a independenței și suveranității naționale , a tuturor popoarelor, a dreptului lor de a trăi liber, de a-și organiza viața așa cum o doresc, respectarea egalității depline intre națiuni in treburile interne, și neamestecul eliminarea totală din relațiile interstatale, folosirii forței și a amenințării cu a forța. Fie ca anul 1972 să ducă la afirmarea și mai fermă în viața internațională a acestor principii, care constituie singura cale pentru instaurarea unor relații de colaborare și pace In Întreaga lume. Concluzia de bază care se desprinde și la acest inceput de an este necesitatea intensificării eforturilor tuturor statelor — fie ele mari sau mici — pentru a apăra și impune principiile dreptului și legalității internaționale, creșterea răspunderii maselor largi populare, a tuturor forțelor politice progresiste, a Organizației Națiunilor Unite și a celorlalte organisme internaționale in promovarea unei polilitici de colaborare și pace intre popoare. Unul din imperativele cele mai urgente care trebuie să prevaleze in politica tuturor statelor este stingerea focarelor de război, lichidarea conflictelor, a factorilor de încordare și animozitate. Să se oprească războiul dus de Statele Unite împotriva popoarelor din Indochina , popoarele vietnamez, cambodgian și laoțian să fie lăsate să-și hotărască singure destinul . Să se lichideze conflictul din Orientul Apropiat pe baza rezoluției Consiliului de Securitate din 1967 . Mai mult ca oricind este necesar să se facă totul pentru ca diferendele dintre state"sa"se "soluționeze pe cale politică, pașnică, pentru a nu se ajunge la ciocniri militare armate, pentru a se evita războiul . Un obiectiv de seamă căruia le vom consacra și in viitor efortul nostru este înfăptuirea dezarmării, eliberarea omenirii de coșmarul unui război termonuclear, reducerea uriașelor cheltuieli militare. Trăind in Europa și avind încă proaspătă in memorie experiența tristă a celor două războaie mondiale ale acestui secol, poporul nostru acordă un joc central In politica sa internațională Înfăptuirii securității europene, organizării unei conferințe general-europene, stabilirii unor relații de bună vecinătate și conviețuire pașnică intre toate popoarele acestui continent. In acest cadru, acordăm o atenție permanentă dezvoltării colaborării fructuoase între toate țările din Balcani, transformării acestei regiuni într-o zonă a păcii și cooperării pașnice. Fie ca anul 1972 sa ducă la consolidarea colaborării și păcii in Europa, punindu-se bazele instaurării trainice a securității pe continentul nostru ! Desigur, destinderea internațională, dezvoltarea nestingherită a colaborării intre popoare necesită încă multe eforturi, multe strădanii, dar suntem convinși că forțele sociale și politice antiimperialiste, de o amploare fără precedent in istorie, pot împiedica politica imperialistă de agresiune și dictat, pot asigura înfăptuirea aspirațiilor de pace și progres ale umanității. România, partidul și guvernul nostru sunt ferm hotărîte să desfășoare și in anul ce vine o intensă activitate pentru întărirea unității țărilor socialiste, a mișcării muncitorești, a forțelor comuniste și antiimperialiste, să-și aducă contribuția la cauza colaborării, progresului și păcii în lume. Stimați tovarăși și concetățeni. Peste citeva clipe va răsuna prima bătaie de orologiu a noului an, începem anul nou cu deplină încredere în forțele creatoare ale poporului nostru, în capacitatea lui de a ridica, sub conducerea partidului, patria socialistă pe noi culmi de civilizație și progres.. Totodată, inaugurăm noul an cu convingerea că luptind unite, popoarele vor ști să-și apere existența, să salvgardeze pacea și securitatea internațională, să creeze condițiile pentru făurirea unei lumi mai bune, mai drepte. Cu aceste gînduri, ridic paharul in sănătatea și fericirea poporului român ! Pentru pace și colaborare internațională ! Toastez pentru Împlinirea celor mai nobile năzuințe ale fiecăruia dintre dumneavoastră ! Vă urez tuturor un an nou, rodnic, plin de satisfacții, în activitatea socială și in viața personală ! Multă sănătate și fericire! La mulți ani, dragi prieteni și tovarăși I .i , , , ; i , ; e însemnări din noaptea de Anul Nou OPTIMISM In tot județul Solie de certitudine și încredere în viitorul nostru socialist Ultimele minute ale anului 1971, în văzduh plutesc solemn, din sute de televizoare și aparate de radio, cuvintele secretarului general al partidului — solie de certitudine și de încredere in viitorul, nostru socialist, îmi grăbesc pașii pe lev. 13 Decembrie din Timișoara și privesc la originalul foc de artificii pe care niște copii voioși și fericiți îl aprind, cu bețișoarele lor de magneziu, pe balcoanele blocurilor noi. Acum ceasornicului se apropie de ora 12- La răspintia dintre 1971 — an pe care îl lăsăm In urmă cu certe satisfacții și împliniri — și 1972 mă aflu in mijlocul colectivului marii uzine Electromotor. In sala cantinei-restaurant, fru V_________________________________ maș împodobită, se sting luminile , cu paharele pline in mină colegii de muncă se caută, se îmbrățișează, se sărută. Felicitările directorului uzinei, tovarășul Marin Tanase, sunt primite cu ropote de aplauze. Anul Nou e întimpinat și aici cu emoții, cu urările tradiționale de sănătate, fericire și succese in muncă. In toiul urărilor se înving hore și permițe, răsună cântece de veselie , harnicii constructori de motoare știu să petreacă cu incandescență, electrizant. — Am încercat in acest tumult de veselie să sondez ginduri și planuri de viitor. Preocupat să nu piardă dansul următor, lăcătușul Gheorghe Semenea, care de 26 de ani lucrează în uzină, mi-a declarat pe scurt: „Azi am crescut, aci vreau să imbătrinesc“, subliniindu-și astfel atașamentul față de colectivul In care a devenit un meseriaș de clasa întiia. Tinărul inginer Martin Ioan, format în școala muncii și a Învățăturii, care In numai elțiva ani a parcurs drumul anevoios de la școala profesională la inginerie, vrea să-și completeze biografia, în acest an, cu un act de mare importanță personală , cu ... căsătoria. După ce l-am felicitat așa cum se cuvine, mi-a destăinuit că, în calitatea lui de Continuare in pag, a Ha multe, multe vise și dorinți. Solemnitatea dezvelirii bustului lui Mircea cel Bătrîn Ofițerii, , maiștrii militari, subofițerii, gradații și soldații unei unității militare din Timișoara, au participat în ultima zi a anului 1971 la un eveniment deosebit : In incinta unității a fost dezvelit" bustul lui Mircea cel Bâtrin, unitate care prin Decret al Consiliului de Stat poartă numele acestui viteaz conducător de oști și voievod al Țării Românești. La solemnitate au luat parte general maior Ion Puiu, colonel Gheorghe Popescu, colonel Mihai Bicleșan, precum și alți ofițeri din garnizoană, invitați. Infățișînd pe larg trecutul glorios de luptă al unității, care va împlini in curind 90 de ani de la înființare, ca și personalitatea lui Mircea cel Bătrîn, care s-a făcut cunoscut, iubit și stimat de întregul nostru popor pentru calitățile sale de conducător, in același timp temut de dușmani pentru înaltele sale virtuți ostășești, tovarășul colonel Gheorghe Popescu a spus intre altele : „Constituie o sarcină de mare răspundere pentru întregul efectiv al unității de a continua pe o treaptă superioară bogatele tradiții de luptă ale unității, de a cinsti prin noi și însemnate succese numele de prestigiu pe care il poartă, nume care s-a înscris in istoria patriei, a poporului român cu litere de foc, spre mîndria și gloria Întregii noastre națiuni“. În cuvintele de mulțumire rostite de comandantul unității ca și de alți ofițeri s-a exprimat hotărirea fermă a tuturor subofițerilor, gradaților și ofițerilor, soldaților de a munci neobosit, pregătindu-se mereu mai bine, pentru a fi la Înălțimea înaintașilor, a contribui la întărirea capacității de apărare a patriei, fiind în orice moment capabili să îndeplinească sarcinile sporite trasate de comandantul suprem al forțelor armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu. ■tir Pe soclul de marmură al bustului, operă a sculptorului M. Butunoiu, se află înscrise cuvintele MIRCEA CEL BATRIN. MEȘTERI MICI PENTRU LUCRURI MARI Copilul îndrăznește sa facă lucruri cu mîinile lui încă de la vîrste foarte mici. Lăsat la joacă in nisip, el clădește tunele și castele. Lăsat cu o forfecuță, el taie case și pasări și dini. Cînd vine școala și mîinile copilului sunt îndrumate de mîinile maturilor, el începe să devină isteț. Inventivitatea lui, fantezia lui nu mai au margini și ele depășesc chiar puterile sale creatoare. O expoziție a elevilor, cu lucrări personale efectuate in ateliere, în orele de răgaz și de practică, poate deveni de aceea o adevărată surpriză. Liceul „Nikolaus Lenau" adăpostește o asemenea expoziție a școlilor de cultură generală din județ. Ea mi se pare o expoziție a îndrăznelii practice. Lucrările expuse sunt, in genere, cele care țin de interioarele caselor noastre. Acest spirit practic nu mi se pare insă îngust, deoarece universul copilului începe, cu casa în care s-a născut și un cari trăiește, prelungindu-se apoi cu orașul, școala, țara. Surpriza pornește de la faptul că tot ceea ce este expus aici denotă o seriozitate aproape ... necopilărească. Acești meșteri mici creează, de fapt, lucruri pentru oameni mari. Seriozitatea se pre ION ARIEȘANU (Continuate în pag. a III-a)