Drapelul Roşu, martie 1972 (Anul 28, nr. 8437-8463)

1972-03-01 / nr. 8437

PROGRAM IMPORTANT DE DEZVOLTARE A AGRICULTURII Oupă publicarea Rezoluției Congresului al II-lea al țăranilor cooperatori In ziarele de ieri a fost publi­cată Rezoluția Congresului al II-lea al Uniunii Naționale a Co­operativelor Agricole de Pro­ducție, important program de dezvoltare a agriculturii coope­ratiste, de creștere a ponderii a­­cesteia in ansamblul economiei naționale. Așa cum­ se precizea­ză în preambulul documentului, recentul forum al celor peste 6.000 de țărani cooperatori a sta­bilit, in lumina hotărîrilor Con­gresului al X-lea al P.C.R., a sarcinilor desprinse din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, măsuri menite să dea in actualul cincinal, și in pe­rioada următoare, un avînt sub­stanțial dezvoltării economice și organizatorice a cooperativelor agricole, valorificării posibilită­ților de care dispun acestea. Cele 100 miliarde lei investiții alocate agriculturii pentru pe­rioada 1971—1975 sunt edificatoa­re pentru grija pe care partidul și statul o acordă acestei ramuri economice, sporirii bazei sale tehnico-materiale. Materializate, eforturile vor însemna pentru unitățile agricole mai multe tractoare, mașini agricole și u­­tilaje, executarea unor ample lucrări de irigații, desecări, în­diguiri și de combatere a ero­ziunii solului, extinderea patri­moniului pomicol și a legumi­­culturii, creșterea șeptelului de animale și a producției acesto­ra. Pornind de la cerințele actua­le și ținând seama de realitățile concrete, Rezoluția Congresului al II-lea al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducție, precizează că în 1975, la cele 19,5 milioane tone cereale, care se vor obține pe scara agri­culturii țării, sectorului agricol cooperatist îi revine o contribu­ție de peste 13 milioane tone Sporuri însemnate sunt prevăzu­te pentru floarea-soarelui, sfe­clă de zahăr, cartofi, legume și struguri. Pentru aceasta, așa cum s-a recomandat la Congres, va fi necesar să se acorde maximă grijă folosirii complete a fondului funciar, extinderii lucrărilor de irigații, îndiguiri, desecări și de combatere a ero­ziunii solului, alegerii și folosi­rii celor mai potrivite soiuri de semințe, efectuării la un înalt nivel calitativ a lucrărilor de întreținere etc. Este obligația uniunilor cooperatiste, consili­ilor intercooperatiste și de con­ducere ale cooperativelor agri­cole ca la eforturile pe care le face statul pentru amenajarea, in scopul irigării, a unei supra­fețe de 1 milion hectare, din care 400.600 hectare în sistem local, să asigure participarea masivă a țăranilor cooperatori la aceste lucrări, ei fiind cei mai interesați în sporirea rodniciei pămîntului. Referindu-ne la județul nos­tru considerăm că în aceste zile, premergătoare declanșării din plin a campaniei agricole de primăvară, paralel cu efectua­rea lucrărilor de primă urgență, să fie intensificate eforturile în fiecare comună, în fiecare uni­tate, pentru realizarea unui vo­lum cu­ mai mare de lucrări hidroameliorative. Sarcini de o importanță ma­joră sunt prevăzute în direcția dezvoltării zootehniei, a produc­ției animaliere, acestea inscri­­indu-se în Programul național elaborat de partid. Rezoluția menționează că la sfîrșitul ac­tualului cincinal, pe baza crește­rii efectivelor de animale și a productivității lor, producțiile în cooperativele agricole să a­­jungă la 720.000 tone carne, 26 milioane hl lapte, peste 400 mi­lioane bucăți ouă, 16.000 tone lină. se înțelege, pentru atinge­rea unor astfel de cote se im­pun preocupări susținute privind selecția animalelor, îmbunătăți­rea structurii plantelor de nu­trețuri și lărgirea continuă a bazei furajere. Militînd pentru transpunerea în viață a sarcini­lor privitoare la extinderea me­canizării și electrificării lucră­rilor în fermele de creștere a animalelor, a introducerii teh­nologiilor avansate, organele a­­gricole vor determina creșterea productivității muncii și reduce­rea prețului de cost în zooteh­nie. Astfel de preocupări trebu­ie completate cu o grijă perma­nentă pentru recrutarea celor mai pricepuți țărani cooperatori care să lucreze in acest sector. Ținind seama de acest deziderat este necesar ca organizațiile de partid și, sub îndrumarea lor, consiliile intercooperatiste și conducerile cooperativelor agri­ (Continuare in pag­e i­.a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! apelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 8.437 Miercuri, 1 martie 1972 ÍN­PA­G. II-IN­ T. . . _________________ Tineretul, progresului societății românești Romul, Ladea m Vitrina cu carte „Puntea un leu, să obținem doi... • SPORT: Programul returului campionatului județean de fotbal, ediția 1971-1972 # întreceri, rezultate factor activ al • Retrospectiva soarelui“ • Cheltuind FOLOSIREA CHIBZUITĂ A FONDURILOR FIXE, COROLAR AL CREȘTERII EFICIENȚEI ECONOMICE Una din sarcinile formulate cu o deosebită tărie de partidul nostru — subliniată elocvent și ia recenta Conferința pe țară a cadrelor de conducere din industrie și construc­ții — este sporirea continuă a efi­cienței economice a activității În­treprinderilor. Deși această cerință nu este nouă, importanța realizării ei în perspectivă este deosebită, dat fiind nivelurile crescînde ale producției materiale și necesitatea îmbunătățirii gradului de organiza­re a activității economice. „Efor­tul pentru sporirea eficienței pro­ducției materiale, pentru ridicarea continuă a întregii activități economi­ce reprezintă — a­­șa cum arăta t­o­­v­a­r­ă­ș­u­l Nicolae Ceaușescu în Ra­portul la Congresul al X-lea — o pro­blemă fundamentală a construcției socialismului în etapa actuală". Analiza rezultatelor obținute în cursul anului 1971 de către între­prinderile industriale din județul Timiș duc la concluzia că în cea mai mare parte s-au depus efor­turi continue în vedera realizării și depășirii indicatorilor de plan și a angajamentelor luate in întrecerea socialistă, ceea ce condiționează obținerea unei bune eficiențe eco­nomice. Astfel, la producția globală industrială la întreprinderile repu­blicane planul pe 1971 a fost depă­șit cu sute de milioane lei, pro­ductivitatea muncii pe salariat cu 1.117 lei, iar volumul beneficiilor suplimentare a fost de peste 100 mi­lioane lei. Menționăm, în plus, redu­cerile însemnate obținute la consu­mul de metale (2.360 tone), la ma­terial lemnos (293 mc), la combusti­bil (42.113 tone), la energie electri­că (13.680 mii kW) etc. In aceste succese, ale întreprin­derilor Industriale timișene, se o­­glindesc și cele ale colectivelor de lucrători de la Uzina mecanică, E­­lectromotor, Tehnometal și Elec­­trobanat din Timișoara. Ne vom o­­pri asupra lor în scopul de a co­­mensura valoarea și importanța lor, folosindu-ne de cei mai potriviți indicatori tehnico-economici. Cu toate că eficiența economică a unei activități productive nu poate f caracterizată printr-un singur idicator generalizator, nici chiar printr-un sistem de indicatori, to­tuși considerăm destul de elocven­te concluziile care se desprind din analiza ratei rentabilității, a ratei acumulărilor bănești, a acumulări­lor nete la 1.000 lei fonduri fixe și la 1.000 lei mijloace fixe și circu­lante. Cu ajutorul acestor indicatori pu­tem stabili o ierarhizare­­ desigur incompletă, dat fiind structura și destinația diferită a producției și în raport cu­ acestea: diferența de rentabilitate­­ a celor patru între­prinderi în funcție de mărimile in­dicatorilor realizați. Astfel, obser­văm că întreprinderea Electrobanat ocupă primul loc sub aspectul tutu­ror indicatorilor calculați, iar U.M.T. și Electromotor locurile 3—4. Dacă ne-am fi mulțumit să analizăm aceste întreprinderi nu­­­mai sub aspectul unui singur indi­cator, am fi putut trage concluzii greșite. De pildă, la U.M.T. rata rentabilității este mai mare decît la uzinele Electromotor și Termome­tal, dar dacă luăm in considerare mărimea ratei acumulărilor bănești și a acumulărilor nete, situația se prezintă în defavoarea celei dinții. Acest fapt iese în evidență și mai categoric dacă ținem seama că ra­ta acumulărilor bănești este una din cele mai complete forme de re­dare a eficienței economice, intru­­cit în ea se regăsește atît rezultatul economic final cit și fondurile fo­losite la crearea lui, la determina­rea ei fiind cuprinși factori care ei înșiși prezintă aspecte parțiale ale eficienței activității unei întreprin­deri. De aici rezultă că o mmim pentru a face o a­­naliză cit mai com­plexă în scopul stabilirii gradului de eficiență econo­mică este recoman­dabil să se facă uz ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]*■ de calculul ratei acumulărilor bă­nești. Avantajul utilizării a­­cestui indicator în lucrările de planificare și analiză economică în comparație cu rata rentabilității, rezultă și din următoarele compa­rații­­ ,,Electrobanat“ obține un vo­lum al acumulărilor bănești de 1,2 ori mai mare cu un volum de mij­loace fixe și circulante de 2,2 ori mai mic decit U.M.T. , iar U.M.T. obține o acumulare de 1,9 ori mai mare dar cu mijloace fixe și circulante de 3.6 ori mai mari decît ale uzinei Tehnometal. O importanță deosebită în ca­drul sporirii eficienței economice generale a producției o constituie deci creșterea eficienței fondurilor fixe în care o pondere deosebită o are folosirea mai rațională și de­plină a fondurilor fixe în func­țiune, îmbunătățirea folosirii inten­sive și extensive a fondurilor fixe VICTOR BARBAN economist, Direcția județeană de statistică (Continuare­­a pag. a 11-a) Largi posibilități pentru generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III S-a încheiat etapa județeană Ia CONCURSUL ȘCOLAR DE LITERATURA Duminică a avut loc etapa ju­dețeană a concursului școlar de literatură, „Mihai Eminescu“. întrecerea, mult disputată, s-a dovedit de un real folos, eviden­­țiindu-se și afirmind creator în­clinațiile și aptitudinile litera­re ale numeroșilor participanți. Această nouă formă de­­ concurs permite un multilateral tur de orizont asupra universului spiri­tual și de simțire al micilor ta­lente, oferindu-le un timp larg de manifestare a înzestrării lor literare. Iată și câștigătorii etapei ju­dețene : ANUL I : elevii Daniela Man (Liceul C. D. Loga) și Ni­colae Pantea (Școala profesiona­lă U.M.T.) — premiul III : ANUL­ II : Mihaela Pitea și Gabriela Apostolescu (Liceul C.D. Loga), Petru Nistor și Dorel Zarin (Școala profesională U.M.T.) — premiul II : ANUL III : Marian Odangiu (Liceul C. D. Loga) — premiul II : ANUL IV : Alexan­dru Terescenco (Liceul C.D. Lo­ga) unicul posesor al unui pre­miu I. Au trecut deja 6 luni de la înfiin­țarea atelierelor de practică productivă destinate inițierii e­­levilor în tainele muncii, în­sușirii de către tineretul șco­lar, a unei profesiuni pentru c­a in acest fel să poată înțelege fru­musețile muncii fizice, necesitatea încadrării sale în rîndurile făurito­rilor de bunuri materiale și spiri­tuale ale societății noastre socialis­te. In acest răstimp, sub îndruma­rea Comitetului județean de partid, s-au realizat contacte directe între întreprinderi și școli, stabilindu-se patronarea fiecărei unități școlare de către una sau mai multe între­prinderi, programe de măsuri con­crete de amenajare și dotare a ate­lierelor școală. Ca urmare a înțe­legerii și promptitudinii cu care di­recțiunile școlilor timișene au răs­puns acestei sarcini de onoare puse în fața învățămîntului de către con­ducerea de partid și de stat, în pre­zent există în județul nostru 224 ateliere școală pe profile ca lăcătu­­șerie, tîmplărie, electrotehnică, ti­­nichigerie, croitorie, gospodărie, ar­tizanat, confecții-covoare, blănuri, mănuși piele etc. Demn de relevat este faptul că, din totalul atelierelor, 50 la sută se află în mediul rural. Putem evi­denția înființarea de ateliere de îm­pletit firmă la școlile din Mînăsti­­re, Răchita, Utvin, de lăcătușerie la Pădureni, Grabați, Secaș, Margi­ni, Semlac, de tîmplărie la Comlo­­șul Mare, Fibiș, Coștei, Iosifalău, Giera, Hrănești, de confecții de mături la Tormac, Pișchia, Crai Nou, Bethausen, de zidărie la Pe­riam, Jamu Mare, de împletit co­șuri la Bucovăț, Alioș etc. Un aport însemnat în amenaja­rea și dotarea atelierelor și-au a­­dus numeroase întreprinderi, prin­tre care I.T.T., Modern, 6 Martie, Cooperativa Dinamo, Fabrica de mănuși, I.R.P. etc. din Timișoara, I.L.L. Timișul și Fabrica de cala­poade din Lugoj, Fabrica de pălării Periam, fabricile Ceramica și de nasturi din Jimbolia etc. Concretizarea activităților tehni­co-productive s-a materializat în mai multe direcții. Unele școli au pus accent pe dotarea laboratoare­lor proprii, pe autodotarea atelie­relor cu scule. Altele, prin contras­­tele încheiate își aduc aportul la realizarea sarcinilor de producție ale întreprinderilor. Menționăm existența unor asemenea convenții între Școala generală nr. 1 și Co­operativa Dinamo, Școala generală nr. 2 și Fabrica de mănuși, Liceul cu limbă de predare maghiară și Ambalajul metalic din Timișoara, Școala generală nr. 1 și Fabrica de calapoade, Școala generală nr. 5 și Grupul­­ de construcții din Lugoj, școala generală și Fabrica de nas­turi din Jimbolia etc. Alte școli — cum sunt generală nr. 14, nr. 16 din Timișoara — execută comenzi de mobilier pentru grădinițe, iar Școa­la generală nr. 11, Liceul „C. D. Loga", Liceul „Eftimie Murgu“ din Timișoara, Școala generală nr. 6 din Lugoj au convenții încheiate pentru desfacerea unor produse de artizanat și­ prelucrări de tablă (plinii petrol, suporturi flori, tăvi pentru copt, lăm­­pi) cu unități co­merciale. Prezentarea în sinteză a lucrări­lor executate de elevi s-­a făcut cu prilejul expoziției organizată de Inspectoratul școlar județean in luna­­ ianuarie a.c. Interesul deose­bit manifestat de vizitatori și apre­cierile făcute reprezentat un imbold pentru îmbunătățirea acti­vității viitoare, iar vizitarea exp­o­­ziției de către toți “secretarii de partidj directorii școlilor din județ — un dialog sperăm rodnic privind­ realizările obținute și sarcinile de viitor. In același timp a existat preocu­irg. CORNEL MOLDOVAN inspector la Inspectoratul școlar județean (Continuare in pag. a V-a) DUPĂ 6 LUNI DE LA ÎNFIINȚARE ATELIERELE ȘCOLARE IȘI CONTUREAZĂ PROFILUL Tinerii și tinerele de la l­iceul din Ciacova se pregătesc in atelierele de croitorie și țesut covoare pen­tru a pătrunde în tainele unor m­eserii mult apreciate. Entuziasmul elevilor, competența cu care au și început să producă articole de îmbrăcăminte, covoare, dovedesc încă o dată justețea indicațiilor con­ducerii superioare de partid pentru apropierea învățămîntului de activitatea practică, în sprijinul edu­cării prin muncă și pentru muncă a tineretului școlar. 4 pagini, 30 bani f/ V In pagina a IV-a Necesitate stringentă Zambia —al doilea plan de dezvoltare DOUĂ GEN Încăperea, fără a fi exagerat, protocolară, are în mobilier ceva din răceala oficială asociată a­­proape întotdeauna noțiunii de birou : aceeași masă acoperită cu pluș­ti și unu, pe care tronează ta­va cu pahare și carafă, aceleași scaune puse la linie, sugerând șe­dința, aceeași hartă fizică acope­rind un crîmpei din perete ; im­presia aceasta este însă imediat contrazisă de sclipirea veselă a e­­tichetelor colorate de pe sticlele din vitrina din colț și, mai ales, de vocea caldă, cumpătată, cu inflexi­uni baritonale, a inginerului Ni­colae Moise, di­­­­rectorul fabricii de bere „Timișo­reană“. E vorba de „vîrstele“ fa­bricii, de evoluția tot mai viguroa­­să a vieții acestei venerabile întreprinderi, a cărei is­torie începe cu peste 250 de ani în urmă. — Sintem­ in plin proces de în­noire, răspunde interlocutorul u­­nei întrebări a reporterului ; de fapt, parcurgem a patra etapă a acestui proces, desfășurat de-a­­lungul ultimilor 10—12 ani, rezul­tatul fiind o producție de 6 ori mai mare decât cea de acum circa două decenii. Dacă luăm drept re­per cifrele din anul naționalizării, apoi în '71, producția s-a ridicat la 427 la sută­ iar calculele pre­liminare estimează cantitatea de bere din '73, anul viitor, ea repre­zentând 600 la suta... Cifrele sunt, desigur, cifre și, oricit le-ar fi de reală „uscăciu­nea“, precizia lor nu este mai pu­țin impresionantă ; să adăugăm la cele spuse de directorul fabricii faptul că, anul trecut, cu prilejul consfătuirii de specialități­ pe [ată, berea b­rișorea­nă a­ obținut locul III intr-un concurs la care au participat nu mai puțin de cinsprezece întreprinderi producă­toare... Cheia explicației acestor rezul­tate stă desigur în ideea enunțată de director : efortul continuu de înnoire. In noiembrie, anul tre­cut, a luat ființă un birou de au­tomatizări, al cărui colectiv lu­crează sub îndrumarea ingineru­lui Mihai Vilcu, specialist în elec­tronică ; în sarcina acestui colectiv stau lucrările de proiectare, rele­vare și execuție a unor instalații automatizate, aducerea vechilor a­­gregate la stadiul cerut de efortu­rile pe­ care le face fabrica — deci o adevărată muncă de „înnobila­re" a acestor instalații — adaptarea aparaturii autohtone la parametrii pe care-i pretinde producția actua­lă , intr-un cuvint, o activitate care unește planșeta și pantogra­ful proiectantului cu strungul freza. Nu mai puțin grăitoare sunt ac­țiunile­­ întreprinse de colectivul fabricții în vederea autoutilării , așa, de pildă, transformarea unei mașini vechi, al cărei destin pă­­rea s­e inexorabil, dacă, spre gura cuptorului de topit, intr-o in­stalație pe cit de trebuitoare, pe atît de eficientă pentru spălat bu­toaiele metalice. Pe lingă asigu­rarea rapidă a unui­­ agregat nece­sar, și o economie de 300.000 tei valută... Dublarea conductelor de aer și de bere, realizarea unei Sta­ții de încărcare cu instalații și pa­lete pentru electrostivuitoare (pa­­­­lete care, confecționate aici, în fa­brică, costă de trei ori mai pu­țin bucata), construirea în vi­itorul apropiat a unui cazan din tablă de oțel pentru parafinarea butoaielor — iată alte obiective din planul de autoutilaje. Evident, toate acestea — numite „acțiuni“ și deci muncă — dimpreună cu isto­ria fabricii, încorporată in că­rămida aproape tricentenară a vechilor clădiri dar, mai deplin, în volumele puternice și totodată zvelte ale noii fabrici de malț, sunt opera oamenilor. Simultanei­tatea și finalitatea strădaniilor iată ce unește cele două generații ale întreprinderii : oameni ca in­­ginerul-șef Vasile Cerecheș, mun­citorii Constantin Szabó și Colo­­man Csengui, maistrul principal Emil Tissi — toți, cu peste trei­zeci de ani din viață petrecuți în fabrică — și pe alții ca ei, cu tinerii a căror întreagă viață de­vina a­­cum de-abia, însumează anii de muncă ai celorlalți : Viorica Mi­­lin, Maria Schmidt, Gheorghe Durnescu, maiștrii Gh. Dănilă Gebi Angheluș, Florea Uglea și alții, mulți alții ca ei. Două generații — un singur țel și aceeași vibrație a sufletului... AL. MIHALCEA CONTEMPORANII MĂRȚIȘOR Vine primăvara, orice s-ar spu­ne, o așteptam cu nerăbdare, iar ziua Mărțișorului e un motiv în plus de emoție. Fiindcă ghiocelul de tablă eloxata, coșarul de cati­fea, trifoiul cu patru foi și șnur de mătase nu e numai simbolul u­­nei primăveri calendaristice, reve­nind cu o periodicitate fericită (anul acesta cu o zi... intîrziere, totuși), ci metafora unei primă­veri sufletești, a sentimentelor ce ne încearcă de 1 martie. Fiindcă mărțișorul rămîne — cu încărcă­tura lui de simboluri adinei cu care s-a investit poporul, cu veș­mintele lui filozofice și etice de o frumusețe incomparabilă —■ o po­doabă a sufletului, un mesaj de gingășie și de tinerețe a spirituali­tății noastre. Oferindu-i, astăzi, soției, logodnicei, mamei, colegei ■—­ le vom incinta, fără doar și poate , chiar dacă gestul se repetă, ca gest, dezvăluie, desigur, nu o formalitate protocolară, nu o o­­bligație, ci stima, și afecțiunea, și prietenia, și prețuirea — adică 1.001 de motive pentru care sim­țim ceea ce simțim pentru tovară­șele noastre de viață. Și in fond, nu gestul contează, ci ceea ce in­vestim noi, bărbații, în el. Aninăm, deci, la cheutoarea fetelor, a logodnicelor și neveste­lor o miniatură delicată —­ expre­sia unei sincere și nedisimulate tandreți, simbolizînd deopotrivă și ofranda pe care o aducem primă­verii — acest anotimp al geneze­­zelor fructelor pămîntului. MIREL BRATEȘ

Next