Drapelul Roşu, martie 1972 (Anul 28, nr. 8437-8463)
1972-03-01 / nr. 8437
PROGRAM IMPORTANT DE DEZVOLTARE A AGRICULTURII Oupă publicarea Rezoluției Congresului al II-lea al țăranilor cooperatori In ziarele de ieri a fost publicată Rezoluția Congresului al II-lea al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, important program de dezvoltare a agriculturii cooperatiste, de creștere a ponderii acesteia in ansamblul economiei naționale. Așa cum se precizează în preambulul documentului, recentul forum al celor peste 6.000 de țărani cooperatori a stabilit, in lumina hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R., a sarcinilor desprinse din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, măsuri menite să dea in actualul cincinal, și in perioada următoare, un avînt substanțial dezvoltării economice și organizatorice a cooperativelor agricole, valorificării posibilităților de care dispun acestea. Cele 100 miliarde lei investiții alocate agriculturii pentru perioada 1971—1975 sunt edificatoare pentru grija pe care partidul și statul o acordă acestei ramuri economice, sporirii bazei sale tehnico-materiale. Materializate, eforturile vor însemna pentru unitățile agricole mai multe tractoare, mașini agricole și utilaje, executarea unor ample lucrări de irigații, desecări, îndiguiri și de combatere a eroziunii solului, extinderea patrimoniului pomicol și a legumiculturii, creșterea șeptelului de animale și a producției acestora. Pornind de la cerințele actuale și ținând seama de realitățile concrete, Rezoluția Congresului al II-lea al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, precizează că în 1975, la cele 19,5 milioane tone cereale, care se vor obține pe scara agriculturii țării, sectorului agricol cooperatist îi revine o contribuție de peste 13 milioane tone Sporuri însemnate sunt prevăzute pentru floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, legume și struguri. Pentru aceasta, așa cum s-a recomandat la Congres, va fi necesar să se acorde maximă grijă folosirii complete a fondului funciar, extinderii lucrărilor de irigații, îndiguiri, desecări și de combatere a eroziunii solului, alegerii și folosirii celor mai potrivite soiuri de semințe, efectuării la un înalt nivel calitativ a lucrărilor de întreținere etc. Este obligația uniunilor cooperatiste, consiliilor intercooperatiste și de conducere ale cooperativelor agricole ca la eforturile pe care le face statul pentru amenajarea, in scopul irigării, a unei suprafețe de 1 milion hectare, din care 400.600 hectare în sistem local, să asigure participarea masivă a țăranilor cooperatori la aceste lucrări, ei fiind cei mai interesați în sporirea rodniciei pămîntului. Referindu-ne la județul nostru considerăm că în aceste zile, premergătoare declanșării din plin a campaniei agricole de primăvară, paralel cu efectuarea lucrărilor de primă urgență, să fie intensificate eforturile în fiecare comună, în fiecare unitate, pentru realizarea unui volum cu mai mare de lucrări hidroameliorative. Sarcini de o importanță majoră sunt prevăzute în direcția dezvoltării zootehniei, a producției animaliere, acestea inscriindu-se în Programul național elaborat de partid. Rezoluția menționează că la sfîrșitul actualului cincinal, pe baza creșterii efectivelor de animale și a productivității lor, producțiile în cooperativele agricole să ajungă la 720.000 tone carne, 26 milioane hl lapte, peste 400 milioane bucăți ouă, 16.000 tone lină. se înțelege, pentru atingerea unor astfel de cote se impun preocupări susținute privind selecția animalelor, îmbunătățirea structurii plantelor de nutrețuri și lărgirea continuă a bazei furajere. Militînd pentru transpunerea în viață a sarcinilor privitoare la extinderea mecanizării și electrificării lucrărilor în fermele de creștere a animalelor, a introducerii tehnologiilor avansate, organele agricole vor determina creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost în zootehnie. Astfel de preocupări trebuie completate cu o grijă permanentă pentru recrutarea celor mai pricepuți țărani cooperatori care să lucreze in acest sector. Ținind seama de acest deziderat este necesar ca organizațiile de partid și, sub îndrumarea lor, consiliile intercooperatiste și conducerile cooperativelor agri (Continuare in page i.a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! apelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 8.437 Miercuri, 1 martie 1972 ÍNPAG. II-IN T. . . _________________ Tineretul, progresului societății românești Romul, Ladea m Vitrina cu carte „Puntea un leu, să obținem doi... • SPORT: Programul returului campionatului județean de fotbal, ediția 1971-1972 # întreceri, rezultate factor activ al • Retrospectiva soarelui“ • Cheltuind FOLOSIREA CHIBZUITĂ A FONDURILOR FIXE, COROLAR AL CREȘTERII EFICIENȚEI ECONOMICE Una din sarcinile formulate cu o deosebită tărie de partidul nostru — subliniată elocvent și ia recenta Conferința pe țară a cadrelor de conducere din industrie și construcții — este sporirea continuă a eficienței economice a activității Întreprinderilor. Deși această cerință nu este nouă, importanța realizării ei în perspectivă este deosebită, dat fiind nivelurile crescînde ale producției materiale și necesitatea îmbunătățirii gradului de organizare a activității economice. „Efortul pentru sporirea eficienței producției materiale, pentru ridicarea continuă a întregii activități economice reprezintă — așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu în Raportul la Congresul al X-lea — o problemă fundamentală a construcției socialismului în etapa actuală". Analiza rezultatelor obținute în cursul anului 1971 de către întreprinderile industriale din județul Timiș duc la concluzia că în cea mai mare parte s-au depus eforturi continue în vedera realizării și depășirii indicatorilor de plan și a angajamentelor luate in întrecerea socialistă, ceea ce condiționează obținerea unei bune eficiențe economice. Astfel, la producția globală industrială la întreprinderile republicane planul pe 1971 a fost depășit cu sute de milioane lei, productivitatea muncii pe salariat cu 1.117 lei, iar volumul beneficiilor suplimentare a fost de peste 100 milioane lei. Menționăm, în plus, reducerile însemnate obținute la consumul de metale (2.360 tone), la material lemnos (293 mc), la combustibil (42.113 tone), la energie electrică (13.680 mii kW) etc. In aceste succese, ale întreprinderilor Industriale timișene, se oglindesc și cele ale colectivelor de lucrători de la Uzina mecanică, Electromotor, Tehnometal și Electrobanat din Timișoara. Ne vom opri asupra lor în scopul de a comensura valoarea și importanța lor, folosindu-ne de cei mai potriviți indicatori tehnico-economici. Cu toate că eficiența economică a unei activități productive nu poate f caracterizată printr-un singur idicator generalizator, nici chiar printr-un sistem de indicatori, totuși considerăm destul de elocvente concluziile care se desprind din analiza ratei rentabilității, a ratei acumulărilor bănești, a acumulărilor nete la 1.000 lei fonduri fixe și la 1.000 lei mijloace fixe și circulante. Cu ajutorul acestor indicatori putem stabili o ierarhizare desigur incompletă, dat fiind structura și destinația diferită a producției și în raport cu acestea: diferența de rentabilitate a celor patru întreprinderi în funcție de mărimile indicatorilor realizați. Astfel, observăm că întreprinderea Electrobanat ocupă primul loc sub aspectul tuturor indicatorilor calculați, iar U.M.T. și Electromotor locurile 3—4. Dacă ne-am fi mulțumit să analizăm aceste întreprinderi numai sub aspectul unui singur indicator, am fi putut trage concluzii greșite. De pildă, la U.M.T. rata rentabilității este mai mare decît la uzinele Electromotor și Termometal, dar dacă luăm in considerare mărimea ratei acumulărilor bănești și a acumulărilor nete, situația se prezintă în defavoarea celei dinții. Acest fapt iese în evidență și mai categoric dacă ținem seama că rata acumulărilor bănești este una din cele mai complete forme de redare a eficienței economice, intrucit în ea se regăsește atît rezultatul economic final cit și fondurile folosite la crearea lui, la determinarea ei fiind cuprinși factori care ei înșiși prezintă aspecte parțiale ale eficienței activității unei întreprinderi. De aici rezultă că o mmim pentru a face o analiză cit mai complexă în scopul stabilirii gradului de eficiență economică este recomandabil să se facă uz ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]*■ de calculul ratei acumulărilor bănești. Avantajul utilizării acestui indicator în lucrările de planificare și analiză economică în comparație cu rata rentabilității, rezultă și din următoarele comparații ,,Electrobanat“ obține un volum al acumulărilor bănești de 1,2 ori mai mare cu un volum de mijloace fixe și circulante de 2,2 ori mai mic decit U.M.T. , iar U.M.T. obține o acumulare de 1,9 ori mai mare dar cu mijloace fixe și circulante de 3.6 ori mai mari decît ale uzinei Tehnometal. O importanță deosebită în cadrul sporirii eficienței economice generale a producției o constituie deci creșterea eficienței fondurilor fixe în care o pondere deosebită o are folosirea mai rațională și deplină a fondurilor fixe în funcțiune, îmbunătățirea folosirii intensive și extensive a fondurilor fixe VICTOR BARBAN economist, Direcția județeană de statistică (Continuarea pag. a 11-a) Largi posibilități pentru generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III S-a încheiat etapa județeană Ia CONCURSUL ȘCOLAR DE LITERATURA Duminică a avut loc etapa județeană a concursului școlar de literatură, „Mihai Eminescu“. întrecerea, mult disputată, s-a dovedit de un real folos, evidențiindu-se și afirmind creator înclinațiile și aptitudinile literare ale numeroșilor participanți. Această nouă formă de concurs permite un multilateral tur de orizont asupra universului spiritual și de simțire al micilor talente, oferindu-le un timp larg de manifestare a înzestrării lor literare. Iată și câștigătorii etapei județene : ANUL I : elevii Daniela Man (Liceul C. D. Loga) și Nicolae Pantea (Școala profesională U.M.T.) — premiul III : ANUL II : Mihaela Pitea și Gabriela Apostolescu (Liceul C.D. Loga), Petru Nistor și Dorel Zarin (Școala profesională U.M.T.) — premiul II : ANUL III : Marian Odangiu (Liceul C. D. Loga) — premiul II : ANUL IV : Alexandru Terescenco (Liceul C.D. Loga) unicul posesor al unui premiu I. Au trecut deja 6 luni de la înființarea atelierelor de practică productivă destinate inițierii elevilor în tainele muncii, însușirii de către tineretul școlar, a unei profesiuni pentru ca in acest fel să poată înțelege frumusețile muncii fizice, necesitatea încadrării sale în rîndurile făuritorilor de bunuri materiale și spirituale ale societății noastre socialiste. In acest răstimp, sub îndrumarea Comitetului județean de partid, s-au realizat contacte directe între întreprinderi și școli, stabilindu-se patronarea fiecărei unități școlare de către una sau mai multe întreprinderi, programe de măsuri concrete de amenajare și dotare a atelierelor școală. Ca urmare a înțelegerii și promptitudinii cu care direcțiunile școlilor timișene au răspuns acestei sarcini de onoare puse în fața învățămîntului de către conducerea de partid și de stat, în prezent există în județul nostru 224 ateliere școală pe profile ca lăcătușerie, tîmplărie, electrotehnică, tinichigerie, croitorie, gospodărie, artizanat, confecții-covoare, blănuri, mănuși piele etc. Demn de relevat este faptul că, din totalul atelierelor, 50 la sută se află în mediul rural. Putem evidenția înființarea de ateliere de împletit firmă la școlile din Mînăstire, Răchita, Utvin, de lăcătușerie la Pădureni, Grabați, Secaș, Margini, Semlac, de tîmplărie la Comloșul Mare, Fibiș, Coștei, Iosifalău, Giera, Hrănești, de confecții de mături la Tormac, Pișchia, Crai Nou, Bethausen, de zidărie la Periam, Jamu Mare, de împletit coșuri la Bucovăț, Alioș etc. Un aport însemnat în amenajarea și dotarea atelierelor și-au adus numeroase întreprinderi, printre care I.T.T., Modern, 6 Martie, Cooperativa Dinamo, Fabrica de mănuși, I.R.P. etc. din Timișoara, I.L.L. Timișul și Fabrica de calapoade din Lugoj, Fabrica de pălării Periam, fabricile Ceramica și de nasturi din Jimbolia etc. Concretizarea activităților tehnico-productive s-a materializat în mai multe direcții. Unele școli au pus accent pe dotarea laboratoarelor proprii, pe autodotarea atelierelor cu scule. Altele, prin contrastele încheiate își aduc aportul la realizarea sarcinilor de producție ale întreprinderilor. Menționăm existența unor asemenea convenții între Școala generală nr. 1 și Cooperativa Dinamo, Școala generală nr. 2 și Fabrica de mănuși, Liceul cu limbă de predare maghiară și Ambalajul metalic din Timișoara, Școala generală nr. 1 și Fabrica de calapoade, Școala generală nr. 5 și Grupul de construcții din Lugoj, școala generală și Fabrica de nasturi din Jimbolia etc. Alte școli — cum sunt generală nr. 14, nr. 16 din Timișoara — execută comenzi de mobilier pentru grădinițe, iar Școala generală nr. 11, Liceul „C. D. Loga", Liceul „Eftimie Murgu“ din Timișoara, Școala generală nr. 6 din Lugoj au convenții încheiate pentru desfacerea unor produse de artizanat și prelucrări de tablă (plinii petrol, suporturi flori, tăvi pentru copt, lămpi) cu unități comerciale. Prezentarea în sinteză a lucrărilor executate de elevi s-a făcut cu prilejul expoziției organizată de Inspectoratul școlar județean in luna ianuarie a.c. Interesul deosebit manifestat de vizitatori și aprecierile făcute reprezentat un imbold pentru îmbunătățirea activității viitoare, iar vizitarea expoziției de către toți “secretarii de partidj directorii școlilor din județ — un dialog sperăm rodnic privind realizările obținute și sarcinile de viitor. In același timp a existat preocuirg. CORNEL MOLDOVAN inspector la Inspectoratul școlar județean (Continuare in pag. a V-a) DUPĂ 6 LUNI DE LA ÎNFIINȚARE ATELIERELE ȘCOLARE IȘI CONTUREAZĂ PROFILUL Tinerii și tinerele de la liceul din Ciacova se pregătesc in atelierele de croitorie și țesut covoare pentru a pătrunde în tainele unor meserii mult apreciate. Entuziasmul elevilor, competența cu care au și început să producă articole de îmbrăcăminte, covoare, dovedesc încă o dată justețea indicațiilor conducerii superioare de partid pentru apropierea învățămîntului de activitatea practică, în sprijinul educării prin muncă și pentru muncă a tineretului școlar. 4 pagini, 30 bani f/ V In pagina a IV-a Necesitate stringentă Zambia —al doilea plan de dezvoltare DOUĂ GEN Încăperea, fără a fi exagerat, protocolară, are în mobilier ceva din răceala oficială asociată aproape întotdeauna noțiunii de birou : aceeași masă acoperită cu pluști și unu, pe care tronează tava cu pahare și carafă, aceleași scaune puse la linie, sugerând ședința, aceeași hartă fizică acoperind un crîmpei din perete ; impresia aceasta este însă imediat contrazisă de sclipirea veselă a etichetelor colorate de pe sticlele din vitrina din colț și, mai ales, de vocea caldă, cumpătată, cu inflexiuni baritonale, a inginerului Nicolae Moise, directorul fabricii de bere „Timișoreană“. E vorba de „vîrstele“ fabricii, de evoluția tot mai viguroasă a vieții acestei venerabile întreprinderi, a cărei istorie începe cu peste 250 de ani în urmă. — Sintem in plin proces de înnoire, răspunde interlocutorul unei întrebări a reporterului ; de fapt, parcurgem a patra etapă a acestui proces, desfășurat de-alungul ultimilor 10—12 ani, rezultatul fiind o producție de 6 ori mai mare decât cea de acum circa două decenii. Dacă luăm drept reper cifrele din anul naționalizării, apoi în '71, producția s-a ridicat la 427 la sută iar calculele preliminare estimează cantitatea de bere din '73, anul viitor, ea reprezentând 600 la suta... Cifrele sunt, desigur, cifre și, oricit le-ar fi de reală „uscăciunea“, precizia lor nu este mai puțin impresionantă ; să adăugăm la cele spuse de directorul fabricii faptul că, anul trecut, cu prilejul consfătuirii de specialități pe [ată, berea brișoreană a obținut locul III intr-un concurs la care au participat nu mai puțin de cinsprezece întreprinderi producătoare... Cheia explicației acestor rezultate stă desigur în ideea enunțată de director : efortul continuu de înnoire. In noiembrie, anul trecut, a luat ființă un birou de automatizări, al cărui colectiv lucrează sub îndrumarea inginerului Mihai Vilcu, specialist în electronică ; în sarcina acestui colectiv stau lucrările de proiectare, relevare și execuție a unor instalații automatizate, aducerea vechilor agregate la stadiul cerut de eforturile pe care le face fabrica — deci o adevărată muncă de „înnobilare" a acestor instalații — adaptarea aparaturii autohtone la parametrii pe care-i pretinde producția actuală , intr-un cuvint, o activitate care unește planșeta și pantograful proiectantului cu strungul freza. Nu mai puțin grăitoare sunt acțiunile întreprinse de colectivul fabricții în vederea autoutilării , așa, de pildă, transformarea unei mașini vechi, al cărei destin părea se inexorabil, dacă, spre gura cuptorului de topit, intr-o instalație pe cit de trebuitoare, pe atît de eficientă pentru spălat butoaiele metalice. Pe lingă asigurarea rapidă a unui agregat necesar, și o economie de 300.000 tei valută... Dublarea conductelor de aer și de bere, realizarea unei Stații de încărcare cu instalații și palete pentru electrostivuitoare (palete care, confecționate aici, în fabrică, costă de trei ori mai puțin bucata), construirea în viitorul apropiat a unui cazan din tablă de oțel pentru parafinarea butoaielor — iată alte obiective din planul de autoutilaje. Evident, toate acestea — numite „acțiuni“ și deci muncă — dimpreună cu istoria fabricii, încorporată in cărămida aproape tricentenară a vechilor clădiri dar, mai deplin, în volumele puternice și totodată zvelte ale noii fabrici de malț, sunt opera oamenilor. Simultaneitatea și finalitatea strădaniilor iată ce unește cele două generații ale întreprinderii : oameni ca inginerul-șef Vasile Cerecheș, muncitorii Constantin Szabó și Coloman Csengui, maistrul principal Emil Tissi — toți, cu peste treizeci de ani din viață petrecuți în fabrică — și pe alții ca ei, cu tinerii a căror întreagă viață devina acum de-abia, însumează anii de muncă ai celorlalți : Viorica Milin, Maria Schmidt, Gheorghe Durnescu, maiștrii Gh. Dănilă Gebi Angheluș, Florea Uglea și alții, mulți alții ca ei. Două generații — un singur țel și aceeași vibrație a sufletului... AL. MIHALCEA CONTEMPORANII MĂRȚIȘOR Vine primăvara, orice s-ar spune, o așteptam cu nerăbdare, iar ziua Mărțișorului e un motiv în plus de emoție. Fiindcă ghiocelul de tablă eloxata, coșarul de catifea, trifoiul cu patru foi și șnur de mătase nu e numai simbolul unei primăveri calendaristice, revenind cu o periodicitate fericită (anul acesta cu o zi... intîrziere, totuși), ci metafora unei primăveri sufletești, a sentimentelor ce ne încearcă de 1 martie. Fiindcă mărțișorul rămîne — cu încărcătura lui de simboluri adinei cu care s-a investit poporul, cu veșmintele lui filozofice și etice de o frumusețe incomparabilă —■ o podoabă a sufletului, un mesaj de gingășie și de tinerețe a spiritualității noastre. Oferindu-i, astăzi, soției, logodnicei, mamei, colegei ■— le vom incinta, fără doar și poate , chiar dacă gestul se repetă, ca gest, dezvăluie, desigur, nu o formalitate protocolară, nu o obligație, ci stima, și afecțiunea, și prietenia, și prețuirea — adică 1.001 de motive pentru care simțim ceea ce simțim pentru tovarășele noastre de viață. Și in fond, nu gestul contează, ci ceea ce investim noi, bărbații, în el. Aninăm, deci, la cheutoarea fetelor, a logodnicelor și nevestelor o miniatură delicată — expresia unei sincere și nedisimulate tandreți, simbolizînd deopotrivă și ofranda pe care o aducem primăverii — acest anotimp al genezezelor fructelor pămîntului. MIREL BRATEȘ