Drapelul Roşu, aprilie 1972 (Anul 28, nr. 8464-8489)

1972-04-01 / nr. 8464

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL PX­RI ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANul XXIX Nr. 8.464 SÎMbătă, 1 aprilie 1972 SPECIALISTUL DE MÎINE, PREGĂTIT TEMEINIC ASTĂZI Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la încheierea lucrărilor Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și cen­trale industriale și de construcții constituie un îndreptar teoretic și practic pentru activitatea tuturor organelor și organizațiilor de partid, a tuturor celor care contribuie la îndeplinirea planului cincinal, la ridicarea eficienței economice producției. Ținînd seama de locul a unde ne desfășurăm activitatea — învățămîntul superior tehnic — nouă ne revin sarcini importante legate atit de pre­gătirea cadrelor, de­­ calificarea lor su­perioară, cit și de intensificarea cer- ______ cetării științifice aplicative. Revoluția tehnico-științifică con­temporană, explozia de informații din zilele noastre, liniile dezvoltării economice creează cîmp deschis manifestării depline pentru viitoa­rele noastre cadre tehnice. De aici și necesitatea ca acestea să aibă o bază științifică temeinică care să i se permită o orientare și adaptare rapidă la cerințe­le p­r­o­d­u­c­ț­i­e­i, și care să-i si­tueze în fruntea activității de pro­iectare, cercetare și exploatare. Prin conținutul programului de în­­vățămînt, noi căutăm ca specialistul să fie util și competent la locul de muncă, desfășurînd o intensă acti­vitate pentru a realiza, la un ni­vel superior, îmbinarea dintre în­­vâțâmintul teoretic și aplicativ. Paralel cu activitatea didactică, ne străduim să folosim cel mai bine importantul potențial de cercetare științifică de care dispunem. Edifi­cator în acest sens este faptul că cercetările aplicative, orientate spre rezolvarea unor probleme de inte­res major pentru economia noastră, reprezintă peste 80 la sută din ac­tivitatea noastră științifică. Rezul­tatele obținute și valorificate se pot aprecia ca pozitive. Aș aminti doar cîteva exemple : Studiul, proiecta­rea și încercarea de laborator, pen­tru înscrierea în fabricație a unor pompe de concepție proprie pentru industria chimică ; determinarea ci­frelor de transfer de căldură și substanță la turnurile de răcire in curent încrucișat ; studiul îmbină­rilor sudate de la șasiul L.D.E. ; stu­diul tensometric al batiurilor de strung ; studiul, proiectarea și exe­cutarea unor mașini­ de prelucrat prin electroeroziune , studiul posi­bilităților de înlocuire a arborilor plini prin arbori tubulari etc. Din cele prezentate s-ar părea că nu ar mai fi nimic de îmbunătățit în ceea ce privește corelația cerce­­tare-producție. Totuși sunt unele neajunsuri care au împiedicat ob­ținerea unor rezultate mai bune și aș aminti, în mod deosebit, , cele pri­vind valorificarea rezultatelor cerce­tării științifice. In esență este vorba d­e Următoare­­cauze : conclu­ziile unor cercetări nu sunt însă suficient de concrete pentru a conduce la aplicabilitate și, nu toa­te unitățile industriale manifestă suficientă receptivitate față de nou. Pentru îmbunătățirea situației, la ce ne privește, ne vom preocupa, în continuare, ca cercetările între­prinse de noi să satisfacă solicită­rile producției. In acest context, aș putea remarca, că, pe baza unor cercetări duse la bun sfârșit la fa­cultatea noastră, există posibilități de a realiza in țară unele utilaje pe care in prezent le importăm, realizîndu-se în acest fel economii de multe milioane de valută. In ceea ce privește receptivitatea se pare că lucrurile au un curs fa­vorabil, in sensul că întreprinderile abordează în prezent o serie de probleme care să conducă la îmbu­nătățirea activității de producție. Numărul Însemnat de contracte în­cheiate pînă in prezent de faculta­tea noastră este edificator : 28 de contracte cu valoare de cca 2.000.000 lei. Alte contracte­­ sunt în perspec­tivă de a fi încheiate. Se mențin insă tărăgănări în ce privește pu­nerea in aplicare a rezultatelor cer­cetării, tărăgănări ce vor trebui să fie evitate in viitor. In plus, se mai constată lipsa unor preocupări pri­vind executarea stațiilor pilot sau verificarea semiindustrială. Pe plan mondial, ritmul de în­noire a producției în construcția de mașini este mai mic de zece ani, ceea ce impune ca și industria noastră să se preocupe de îmbună­tățirea produselor prin proiectare sau reproiectare, studierea și în­cercarea prototipurilor noilor pro­duse intr-o perioadă mult mai scur­tă. Pentru atingerea unui astfel de deziderat trebuie ca rezul­tatele cercetării științifice să fie in­troduse în procesul de producție intr-un timp foarte scurt, ceea ce se întîmplă în unele țări dezvolta­te. Aș aminti că de fapt in țările prof. dr. ing. GHEORGHE SAVII decanul Facultății de mecanică (Continuate în Par­a lll­a) CERCETARE PRODUCȚIE Bv. T.conțin Sălăjan — Timișoara, în construcție , un nou bloc de locu­ințe (Foto : E. ROBÎCSEK) ROADE ALE BUNEI ORGANIZĂRI Preocupați de a asigura pro­ducții agricole sporite și în con­dițiile de secetă existente în prezent, harnicii muncitori, teh­nicieni și ingineri de la între­prinderea agricolă de stat ionel, mobilizați cu pricepere de comi­tetul de partid și conducerea u­­nității, lucrează în aceste zile cu elan sporit, pentru valorificarea posibilităților de care dispun, încheind cu bine lucrările din prima epocă, și au trecut îndată la pregătirea terenului pe car­e vor semăna porumb pentru boa­be, soia și porumb pentru si­loz. Toate pregătirile fiind ter­minate sa așteaptă momentul optim pentru­ a se trece la se­mănat. Oameni prevăzători, muncito­rii din sectorul mecanic au asi­gurat, o dată cu repararea trac­toarelor, semănătorilor și a al­tor mașini agricole, și repararea aspersoarelor și a celorlalte in­stalații pentru ir,gat, fără a mai aștepta căderea ploilor, conducerea întreprinderii a dis­pus să se treacă încă de la în­ceputul acestei săptămîni la iri­gat. Astfel, 3 aspersoare au funcționat fără întrerupere pe parcelele cultivate cu lucerna și alte plante furajere. De astăzi vor fi folosite toate cele .6 as­­persoare, eșalonat pe diferite culturi. Rod al bunei organizări a muncii, al răspunderii cu care acționează îndrumărilor fiecare salariat, al competente pe care le dau pe teren șefii de ferme, celelalte cadre cu munci de răspundere, lucrările agrico­le din actualul sezon se desfă­șoară ritmic în această unitate, iar culturile sunt promițătoare. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Bogat schimb Timp de două zile — 28 și 29 martie a.c. — la I.A.S. Bu­­ziaș a avut loc un bogat și instructiv schimb de expe­riență, pe o temă deosebit de actua­lă : sporirea pro­ducției culturilor furajere de legumi­noase perene — a­­flate în declin — prin metoda supra­­insămințării cu graminee perene. Acțiunea a fost or­ganizată de Depar­tamentul I.A.S. din Ministerul Agricul­turii, Industriei A­­limentare și Apelor. Au participat ingi­nerii șefi cu zo­otehnia și inginerii cu baza furajeră din trusturile ju­dețene ale I.A.S. din zona de vest a țării. I.A.S. Buziaș a fost desemnată drept gazda aces­tui important schimb de expe­riență avindu-se în vedere tocmai con­dițiile prielnice pe care le oferă pen­tru demonstrarea realizării practice a acțiunii urmărite. A fost vizitată o cultură de ghizdei în curs de regene­rare, s-a urmărit, practic,­ constituirea conveerului verde din perene, leguminoase intercalate cu graminee. Toto­dată, a fost demon­strată utilizarea u­­nei eficiente­ mașini de supraînsămînțat culturi furajere, mașină creată în cadrul Trustului I.A.S. Timișoara. de experiență IN PAGINA A II-A Anotimp gospo­dăresc la două v «i primari 4 pagini, 30 Dani VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN SUDAN Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Palatul Po­porului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între președin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Ceaușescu, și președintele Nicolae Repu­blicii Democratice Sudan, general maior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română : Ion Pățan, vice­președinte al Consiliului de Miniș­tri și ministrul comerțului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, Bujor Almășan, mi­nistrul minelor, petrolului și geo­logiei, Gheorghe Oprea, Ștefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai președintelui, Gheorghe Șerbă­­nescu, însărcinat cu afaceri ad-in­­terim al României în Sudan, Vasile Răuțu, adjunct al ministrului co­merțului exterior. Din partea sudaneză , dr. Osman Abu Al-Nasim, ministrul cooperării și dezvoltării rurale, Ibrahim­­ Mo­­neim Mansour, ministrul econo­­miei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Președinția republicii, Fak­­hradin Mohammad, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Aldb, ministrul industriei și minelor, Suleiman Ba­­bikei, ambasador, Mohammad Ab­del Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțului. , ■ "X. In drum spre rezervația naturală Dinder Vineri la amiază, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președin­tele Gaafar Numeiry au plecat spre localitatea Damazin, de unde și-au continuat călătoria spre rezervația naturală Dinder. Cei doi șefi de stat sunt Însoțiți de personalități române și suda­neze. 5iVWWMWAWMVrtWAVAWimV.'.SSWAWWAWVÎ I Moderne stațiuni I montane in Țara Lotrului Voineasa și Vidra, odinioară sate anonime în Țara Lotrului, se pregătesc să devină moderne stațiuni montane. Concomitent cu puternica hidrocentrală de pe rîul Lotru, se așează teme­liile viitorului centru turistic situat într-o zonă cu un peisaj de rară frumusețe, cu climă temperată, floră și faună deo­sebite. La Voineasa, s-au construit,­­în­ primă etapă, hoteluri însu­­mînd peste 1.000 de locuri, pre­cum și un grup compact de vile. Este gata și clădirea unor viitoare restaurante și com­plexe de deservire. Se află, de asemenea, în construcție un hotel de tranzit pentru cei ce vor să petreacă în stațiune și doar cîteva zile. Vor mai fi­­ construite și alte spații de ca­zare, astfel ca în final, stațiu­­­­nea să dispună de peste 2.500, 5 locuri.­­ In ce-a de-a doua perlă a Lo­trului - Vidra — situată pe partea dreaptă a lacului de acu­mulare, la o altitudine de 1.320 «­ m, s-au construit pînă acum hoteluri cu circa 400 de locuri Se află în construcție și un ho­­­­­tel de tranzit de mare capaci­­­­tate. Organele de resort și-au­­­ propus să înalțe aici încă două­­ grupuri hoteliere cu aproape L.000 de locuri, o zonă de vile , cu­ capacitate redusă și cîteva *­ hoteluri mai mici, ■ ? .i­ ­.W.WMAW.'AW.V.VW.WAW.V.V.'.VZ.V.V.'AV/WA ACTUALITĂȚI IN AGRICULTURA Legătură strînsă între activitatea cooperatorilor și rezultatele muncii lor Aplicarea acordului global la C. A. P. Tomnatic Printre primele cooperative agri­cole de producție din județul nos­tru care au aplicat recomandările făcute de secretarul general al partidului la ședința de lucru C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970 a privind introducerea unor noi for­me de organizare a muncii și re­nunțarea la sistemul de remunera­re pe bază de norme convenționale și introducerea acordului global se numără și cea din Tomnatic. încă din anul trecut, cooperatorii de aici au fost retribuiți in raport di­rect cu eforturile depuse și cu re­zultatele dobîndite în producție. A­­dunarea generală a hotărit ca pentru munca depusă, plata să se facă în bani, cooperatorii avind dreptul să cumpere de la coopera­tivă, la prețuri oficiale, 50 kg grin și 55 kg porumb în știuleți de fie­care 1.000 lei venit realizat. Aceste cantități puteau fi cumpărate și pentru fiecare din membri­i de fa­milie aflați în întreținere. La ferma de creștere a vacilor, cooperatorii au fost retribuiți în funcție de producțiile de lapte și de numărul de viței obținuți, de spo­rul de creștere în greutate, de ges­­tația și de îngrijirea animalelor. Astfel, pentru un hectolitru de lap­te muls, s-au plătit 54,80 lei, pentru un vițel 160 de lei, pentru 20 kg spor în creștere vie la vițeii de pînă la 21 de zile 72 lei, pentru o vacă diagnosticată cu gestanta 80 lei și cite 24 lei pentru îngrijire. Știind ce sume de bani vor pri­mi pentru producțiile, produșii și sporul în greutate pe care s-au an­gajat să le realizeze, îngrijitorii de animale nu numai că s-au străduit să-și îndeplinească sarcinile de plan, dar au cerut conducerii fer­mei să le asigure toate condițiile impuse de o îngrijire și furajare rațională a vacilor cu lapte. Că a­­cest sistem de plată s-a dovedit e- B. BURZ {Continuate in pag. * II­*) Pe primul trimestru al anului curent, cooperativa agricolă din co­muna Traian Vuia a depășit producția de lapte marfă cu aproape 15 la sută. Realizarea are la temelie o furajare rațională, diferen­țiată. Foto : E. ROBÎCSEK Resursele de apă—folosite din plin la udarea plantelor! La cooperativa agricolă din Ictar-Budinț se pot extinde suprafețele irigate Țăranii cooperatori de la Ictar- Budinț au reușit, cu sprijinul me­canizatorilor de la S.M.A. Topolo­­văț, să încheie la timp semănatul culturilor din prima epocă. In pre­zent se pregătește terenul pe care se va însămința porumbul; pe fi­­este suprafețe se admin­strează îngrășăminte chimice și amenda­mente, executîndu-se în același timp lucrările menite să păstreze rezerva de umiditate din sol. În scopul obținerii, unor recolte mari, consiliul de conducere a reușit să asigure, pentru întreaga suprafață, semințe din hibridul simplu 400 creat la Stațiunea experimentală agricolă Lovrin, care, și în condi­țiile din 1971, s-a dovedit superior celorlalți hi­brizi de porumb. Un singur fapt ne­ a Cooperativa agricolă are surprins­ terenul așezat de-a lungul canalului Bega, cu toate acestea preocuparea pen­tru irigarea culturilor este slabă. Așa de exemplu, în ziua de 28 mar­tie, a fost instalat, lingă sursa de apă, un motor stabil de 8 CP, iar celălalt de 15 CP se mai afla in ing. A. RACHITOVAN (Continuate în pag. a IlI-a) Intîlnire de lucru Ion Pățan Ibrahim Moneim Mansour Vineri după-amiază, tovarășul Ion Pățan, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, ministru­l co­merțului exterior al Republicii So­cialiste România, a avut o întilnire de lucru cu Ibrahim Moneim Man­sour, ministrul economiei Sudanu­lui. Au fost discutate probleme lega­te de perfectarea unor înțelegeri privind cooperarea economică și tehnică, precum și schimburile de mărfuri pe anul în curs. CARTEA, PRIETENUL ȘI SFĂTUITORUL COPIILOR Editura Ion Creanga răspunde scrisorilor adresate de micii cititori ai ziarului nostru privind noile apariții editoriale Copilăria rămîne întotdeauna acea perioadă din viața omului, în timpul căreia se întipăresc în aluatul ființei noastre primele semne ale vieții, cînd înmagazi­năm cele mai frumoase crimpeie de vis și poezie. Nu numai școa­la este cea care se preocupă de nevoile acestei virste ci întreaga societate prin cele mai reprezen­tative organisme ale ei. Generali­zarea învățămîntului obligatoriu de 10 ani începînd de la vîrsta de 6 ani creează o necesitate sporită de carte care, în complexul vie­ții moderne, a devenit un instru­ment de informare și de formare a caracterului copilului. Cartea pentru copii nu e doar un text, un cuvînt tipărit. Ea e un complex de gîndire și emoții exprimat in cuvinte, ilustrații, contribuind dincolo de deslușirea sensului unor noțiuni, la cultiva­rea gustului pentru frumos, la să­direa sentimentului patriotic, a dragostei și respectului față de muncă, față de valorile materiale și spirituale ale poporului nostru. Înființarea pentru prima oară în țara noastră a unei edituri spe­cializate, care să se ocupe de se­lectarea și publicarea unor lucrări cit mai interesante destinate citi­torilor copii — de la preșcolari, pînă la vîrsta ieșirii din pionierat — s-a dovedit un moment de mare importanță culturală. In pe­rioada de doi ani și ceva de la crearea sa, multe­­­ din preocupă­rile editurii, care și-a ales ca egi­dă numele marelui povestitor Ion Creangă, au prins viață. Un exem­plu concludent in acest sens constituie riguroasa delimitare a­ planurilor de apariții și in pers­a­pectivă în primul rind pe virste, apoi pe genuri, serii, colecții într-o viziune permanent contemporană adăugind la operele clasice ale genului noi valori care să reziste timpului. Pînă în prezent, Editura Ion RADU SEV­ARDA de la Editura „Ion Creangă" București (Continuare in pag. a II-a)

Next