Drapelul Roşu, mai 1972 (Anul 28, nr. 8490-8514)
1972-05-03 / nr. 8490
L ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 8.490 Miercuri 3 mai 1972 4 pagini. 30 bani SLĂVIREA MARII SĂRBĂTORI A CELOR HARNICI PE SCHELELE NOILOR OBIECTIVE ȘI PE OGOARE Pe fundalul prestigioaselor realizări obținute în primele patru luni ale anului, mai mult de 3.500 de constructori de la T.C.T. au lucrat pe schelele noilor obiective și în zilele de, 1 și 2 mai. In acest interval au fost turnate aproximativ 1.000 mc de beton. Edificator pentru entuziasmul cu care s-a muncit sunt și cele peste 200 de panouri prefabricate, care au fost montate în cartierul Circumvalațiunii II, la blocul de pe str. Baader nr. 14, în microraionul din Lugoj și la Liceul de construcții de mașini din Timișoara. La valoarea realizărilor obținute în aceste două zile — aproximativ 2 milioane lei — a contribuit, in bună măsură, producția Poligonului de prefabricate, constînd în panouri mări pentru 10 apartamente. A devenit o obișnuință ca atunci clnd plantele cer imperios intervenția omului, lucrătorii ogoarelor să le vină in ajutor executind atît prășitul cit și celelalte operații la timpul optim și la un înalt nivel calitativ. Și în ziua de 1 Mai in multe unități agricole din județ s-a lucrat din plin la răritul sfeclei de zahăr, la prășitul florii-soarelui, la ierbicidat etc. La cooperativa agricolă din Recaș, bunăoară, erau prezenți pe dup peste 70 de cooperatori. Ei au și reușit să prășească 70 hectare din cele 100 cultivate cu floarea-soarelui. La cooperativa agricolă din Belinț au ieșit în ziua de 1 Mai atît la lucrările din grădina de legume cit și la prășitul culturilor sute de cooperatori. Așa după cum ne informa tovarașul Sabin Bec, președintele cooperativei agricole de producție din Biled, peste 300 de cooperator au lucrat efectiv in ultimele trei zile la răritul sfeclei de zahăr. Numai in acea zi in cele trei ferme de cîmp au fost rărite 30 de hectare sfeclă de zahăr. La rindul lor mecanizatorii Gheorghe Radu și Gheorghe Rădulescu au adus o contribuție prețioasă la ierbicidarea porumbului. Prin acțiunea de desecări care a fost întreprinsă aici sute de hectare de pămînturi productive au fost scoase de sub influența apelor și redate circuitului agricol. Numai in ziua de 1 Mai cei doi mecanizatori au ierbicidat 50 de hectare. Și în alte unități agricole printre care la cooperativele din Ianova, Ghiroda, Moșnița Nouă, Giroc etc s-a trecut efectiv la întreținerea culturilor. BUCURIA DESTINDERII PRIN FRUMOSUL ARTEI Voioșie și culoare, iată atributele celor trei zile de destindere oferite generos pe numeroase scene miilor de oameni ai muncii timișeni. Pretutindeni, la casele de cultură, căminele și sălile culturale, în cluburile muncitorești, parcurile și zonele verzi s-au desînfășurat manifestări artistice de amploare, antrenînd larg pe cei mai talentați artiști amatori din întreprinderi și instituții, componenții brigăzilor artistice de agitație, ai formațiilor de cîntece și jocuri, recitatori, soliști vocali și instrumentiști de muzică populară și ușoară. A fost o adevărată mare sărbătoare populară, un binemeritat răgaz de recreere prin frumosul artei, gustat de spectatorii în număr impresionant în prezenți toate punctele de desfășurare a programelor. Parcul Rozelor, pitorească zonă verde aranjată cu gust și fantezie, a găzduit, în amfiteatrul situat in inima Timișoarei, evoluția reputatului ansamblu „Banatul“, o prezență care și-a purtat solia pe largi zone geografice ale țării. In cei nici doi ani de existență „Banatul“ a impus cu fermitate un profesionism elevat, rod al seriozității cu care realizatorii înțeleg să valorifice, cu talent și dăruire, harul popular, inegalabila deschidere spre frumos și mesajul de omenie al locuitorilor români, maghiari, germani și sârbi. Taraful, dansatorii, soliștii vocali și instrumentiști, orchestra de tamburași, formați în marea lor majoritate din reale virturi artistice, au prezentat un program bogat, echilibrat și interesant, purtînd amprenta virtuozității Grupul de dansatori a izbutit să creioneze cu egală măiestrie cînd desenul impetuos și policolor al dansului popoular românesc, cinci pe cel unduit, agale al dansului german, iureșul ritmului sîrbesc și maghiar. Pe scenă au fost înfățișate, într-o tinerească explozie a bucuriei de a trăi înfrățiți în muncă și viață, suite de dansuri specifice locuitorilor din NI.MCO SZATMÁRI ION JURCA ROVINA (Continuae în pag. a 1-a) Țăranii cooperatori din Pesac, de primăvară, acordă acum au efectuat la timp însămiințările atenție lucrărilor de întreținere a culturilor. Fotografia redă un aspect din activitatea legumicultorilor. MÎNDRIE PE TREPTELE ANILOR ■ Jubileu la Pesac Pentru tiranii cooperatori de la Pesac ziua de duminică a avut o dublă semnificație: sărbătorirea a 20 de ani de la înființarea cooperativei agricole ți a zilei de 1 Mai. Și toate acestea la aniversarea unui deceniu de la încheierea cooperativizării sărbătoare care a fost agriculturii, pregătita așa cum se cuvine. Muncind cu sîrguință, aplicînd in viață măsurile preconizate de conducerea partidului, cu sprijinul mecanizatorilor, țăranii cooperatori de aici au încheiat, în timpul optim, însămiințarea tuturor culturilor de primăvară, plantarea legumelor, iar sfecla de zahăr a fost prășită o dată și rărită, pe 10 hectare. Putem spune că în această frumoasă zi de primăvară și cimpul a fost în sărbătoare. Lanurile de grîu, bine dezvoltate, promit un rod bogat. De asemenea, porumbul este frumos răsărit pe întinse suprafețe, iar sfecla de zahăr crește văzînd cu ochii. — Dezvoltarea continuă a cooperativei noastre a schimbat din temelii viața sătenilor — arăta tovarășul Nicolae Baciu, președintele cooperativei agricole. Cu sprijinul permanent al partidului și statului condițiile de viață au fost mereu îmbunătățite, s-au repartizat cooperatorilor cantități tot mai mari de produse agricole și bani, s-a introdus sistemul de pensionare pentru bătrâni și bolnavi, alocația pentru copii, spitalizarea gratuită și alte înlesniri. Așa de pildă, în 1971, s-au retribuit cooperatorilor 1.243 tone cereale, 4.198.000 lei, s-au achitat sub formă de pensii și ajutoare aproape 1000.000 de lei. Spusele președintelui ne-au îndemnat să ne oprim asupra unor momente devenite istorice pentru Pesac. Avem in fața ochilor imaginea zilelor de la începutul lui 1932, la trei ani de la Rezoluția Plenarei C.C. al P.C.R. privind transformarea socialistă a agriculturii, cînd un număr de țărani, în frunte cu comuniștii, au constituit un comitet de inițiativă și au desfășurat o largă muncă politică și organizatorică pentru atragerea sătenilor pe calea agriculturii cooperatiste. Intre aceștia amintim pe Petru Hărdăuț, Petru Nevrinceanu, Traian Magdin, Gheorghe Selejan, Andrei Lața, Andrei Marian, Ștefan Daniel, Ana Baciu, Maria Munteanu. Astfel, la 19 martie 1952 s-a întemeiat cooperativa agricolă. La început, pe noul drum, au pornit 119 familii, cu o avere obștească in valoare de 81.620 lei. Avind sprijinul permanent al partidului și statului nostru, fanii intrați în noua familie ț-au demonstrat, prin munca depusă și rezultatele obținute, superiorita ing. A. RACHITOVAN (Continuate in pag a 111-a) ÎNTÎLNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU TOVARĂȘUL SANTIAGO CARRILLO La întilnire a participat tovarășul Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. In cadrul convorbirii care a avut loc cu acest prilej s-a reafirmat hotărîrea reciprocă de a dezvolta în continuare relații de colaborare și solidaritate internaționalistă dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist din Spania, corespunzător intereselor celor două partide și popoare, unității mișcării comuniste și muncitorești internaționale, ale tuturor forțelor antiimperialiste. S-a făcut, totodată, un schimb de păreri asupra problemelor actuale ale luptei revoluționare, antiimperialiste, ale mișcării comuniste muncitorești, ale situației internaiționale. Convorbirea s-a desfășurat intr-o atmosferă de cordialitate și caldă prietenie. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au oferit un dejun în cinstea tovarășului Santiago Carrillo. Marți, 2 mai, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, iin Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, care face o vizită în țara noastră. preună cu tovarășa Elena la invitația Comitetului Central al Ceaușescu, s-a intîlnit cu tovarășul Partidului Comunist Român. Vizita in Republica Socialistă România a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Democrate Germane Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Comitetul Central al Partidului Socialist Unit din Germania și guvernele celor două țări au convenit ca vizita oficială de prietenie in Republica Socialistă România a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Democrate Germane să aibă loc în a doua decadă a lunii mai a.c. Delegația va fi condusă de Erich Honecker, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, și Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Democrate Germane. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. IN ZIARUL DE AZI i SPORT Feroviarii au scăpat de o nouă înfrîngere pe teren propriu . Sărbătorirea zilei de 1 Mai peste hotare înfrățirea in muncă, viață și arta a oamenilor acestor meleaguri. iată simbolul plin «le omenie frumusețe exprimat de artiștii amatori timișeni pe zeci de scene. Demarat promițător in dezvoltarea economiei locale și extinderea prestațiilor de servicii înscris cu toate forțele sale pe coordonatele majore ale dezvoltării și modernizării economiei naționale, ale perfecționării vieții sociale, satul timișean cunoaște și capătă tot mai mult acele trăsături specifice localităților rurale din anii construcției socialiste , practicarea unei agriculturi și zootehnvi intensive, organizarea vieții sociale după criterii științifice pe baza cerințelor reale, a planurilor de sistematizare, existența dotărilor social-culturale mereu mai numeroase, activitate spirituală intensă, rețea comercială și de unități prestatoare de servicii din ce în ce mai bogată. Aceste adevăruri aveam să le întîlnim, deunăzi, și la Jebel, localitate cu circa 5 000 de locuitori, situată pe o arteră de trafic intens Am căutat cu această ocazie să aflăm unele amănunte din preocupările organului local al puterii și administrației de stat, ale consiliilor de conducere ale unităților cooperatiste. Aveam în vedere necesitatea transpunerii in viață a prevederilor Legii nr. 7/1971, privitoare la dezvoltarea economiei locale și a prestațiilor de servicii în mediul rural. Pentru început, stăm de vorbă cu secretarul Comitetului comunal de partid, tovarășul Ionn Iliuța, primarul comunei Jebel. — La drept vorbind, viața comunei, cerințele oamenilor diferă foarte mult de cele de acum un deceniu și chiar față de cele de acum 4—5 ani. Nu-i vorbă, am fost făcut noi câte ceva și în trecut pe linia deservirii populației, dar cred că era prea puțin. Legea nr. 7 a dat un impas deosebit acțiunilor de dezvoltare a economiei locale, de înființare a noi unități de producție industrială ori prestatoare de servicii la sate. Sunt cunoscute avantajele pe care ea le oferă activităților de această natură. Pentru susținerea afirmației nu sunt puse la dispoziție date, cifre și fapte concludente. La ora actuală în comună ființează un număr de 14 unități ale cooperației de consum, dintre care zece profilate pe producție industrială ori prestații de servicii. VIOREL BOURUJ (Continuate in pag. a !1~a) Trăsături specifice satului românesc contemporan 2,4 milioane lei din activități industriale la Jebel Criteriul de bază: cerințele reale ale populației și eficiența economică ridicată CUM SE APUCĂ LEGEA NR. 20 PRIN CONTRIBUȚIA NEMIJLOCITĂ A CETĂȚENILOR Interviu cu tovarășul ing. Vasile Pop, prim-vicepreședinte al Consiliului popular al municipiului Timișoara REDACȚIA : Diți trei luni și ceva in urmă ați avut amabilitatea să ne acordați un interviu pe aceeași temă : „Legea nr. 20 cu privire la organizarea contribuției bănești și in muncă pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc“. Discuția, care a avut un larg ecou în rîndurile cititorilor noștri, dovadă și numărul mare de scrisori care ne-au sosit la redacție, ne îndeamnă ca, acum, după un trimestru să vă solicităm unele amănunte „la zi" în legătură cu aplicarea aceleiași legi. RĂSPUNS : Vă pot mărturisi că locuitorii municipiului nostru au primit cu deosebit interes Legea nr. 20, lucru confirmat de numeroase fapte. Cred că aceasta are la bază, in primul rînd, stabilirea unor obiective majore, de larg interes cetățenesc. In Hotărîrea nr. 1 care a fost adoptată la 24 februarie 1972 de adunarea Reprezentanților sînt înscrise lucrări care vizează interesul fiecăruia și, implicit interesul general. Au fost defalcate, pe cartiere și pe străzi acțiuni pentru :construirea de trotuare (50.150 mp), străzi (18.000 mp), alimentarea cu apă (10,330 mp), cișmele (22 buc.), noile rețele de canale valorînd 392.0 H) lei. Sume importante vor fi alocate, de asemenea, pentru alte obiective : 200.000 lei pentru dispensarul medical din cartierul Ronaț ; în Parcul civic se amenajează zone verzi care ne solicită nu mai puțin de o jumătate milion lei : aceeași sumă s-a prevăzut pentru zonele verzi, trotuarele și terenurile de joacă pentru copii în ansamblurile de locuințe din Circumvalațiunii II, Calea Vagului, Bastion etc. ,Va vrea s i subliniez și un alt fapt pe baza aceleiași legi, au fost alcătuite comitete de cetățeni pe lucrări și putem spune că locuitorii sunt acei care conduc și realizează nemijlocit lucrările care-i interesează in cel mai înalt grad. REDACȚIA : Si necesară, insă, o coordonare, o îndrumare dacă vreți, a muncii lor, rol pe care trebuie și de fapt îl și îndeplinește Consiliul popular al muncipiului Timișoara. Asupra acestei probleme am dori să insistați. RĂSPUNS: „Demararea“ Legii nr. 20 solicită, de la început, un mare volum de muncă și, în primul rând, am în vedere latura ei organizatorică. O etapă importantă o constituie recensământul care a stabilit, printre altele, numărul exact de familii (65.281), sumele care trebuieu plătite, numărul de zile reprezentind contribuția în muncă. Apoi era necesară înștiințarea oamenilor asupra sumelor pe care să le plătească. Pina la ora actuală, am reușit să trimitem astfel de înștiințări la peste 42.000 de familii, adică 2/3, dar mai avem de trimis încă 20.000. O asemenea operațiune — simplă la prima vedere — nu se putea face dintr-o dată, cit ai bati din palme. Am calculat, de pildă, că trimiterea prin poștă a înștiințărilor ne-ar solicita o sumă de circa 100.000 lei, dar banii ne sunt necesari pentru străzi, trotuare, apă și nu pentru prestații neeficiente. S-a găsit o soluție corespunzătoare și, sperăm, ca în următoarele două săptâmîni fiecare familie să știe cu ce trebuie să contribuie la ridicarea nivelului urbanistic și gospodăresc al municipiului. REDACȚIA : Am dori să informăm opinia publică asupra unor lucrări care au început, care se execută în momentul de față, in diversele cartiere ale municipiului. Avem în vedere faptul că au trecut două luni de la adunarea reprezentanților .. . RĂSPUNS: Ne aflăm într-un stadiu cînd putem vorbi de terminarea apropiată a unor obiective. Concret, pînă la mijlocul lunii viitoare, ne-am propus să terminăm trotuarele pe 15 străzi (pe 25 au fost transportate toate cantitățile de materiale necesare ca nisip, dale etc.). Intr-un stadiu avansat se găsesc lucrările pe străzile Luță lovița, Chevereșului, AL Lăpușneanu, Zorilor, Ostrovski, Cazane și altele. In jurul aceleiași date va fi terminată impietruirea străzilor Apateu și Virgiliu din cartierul Fabric, iar pe str. Vălișoara, pe lungime de 350 m, va fi terminată o conducta de alimentare cu apă. O mare amploare a fost imprimată, în această primăvară, amenajărilor de zone verzi și aș vrea să apreci Discuție consemnată de NICOLAE PIRVU (Continuare in pag. * ll-a)