Drapelul Roşu, mai 1972 (Anul 28, nr. 8490-8514)

1972-05-03 / nr. 8490

L ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 8.490 Miercuri 3 mai 1972 4 pagini. 30 bani SLĂVIREA MARII SĂRBĂTORI A CELOR HARNICI PE SCHELELE NOILOR OBIECTIVE ȘI PE OGOARE Pe fundalul prestigioaselor reali­zări obținute în primele patru luni ale anului, mai mult de 3.500 de constructori de la T.C.T. au lucrat pe schelele noilor obiective și în zilele de, 1 și 2 mai. In acest inter­val au fost turnate aproximativ 1.000 m­­c de beton. Edificator pen­tru entuziasmul cu care s-a mun­cit sunt și cele peste 200 de panouri prefabricate, care au fost montate în cartierul Circumvalațiunii II, la blocul de pe str. Baader nr­. 14, în microraionul di­n Lugoj și la Li­ceul de construcții de mașini din Timișoara. La valoarea realizărilor obținute în aceste două zile — a­­proximativ 2 milioane lei — a con­tribuit, in bună măsură, producția Poligonului de prefabricate, con­­stînd în panouri mări pentru 10 a­­partamente. A devenit o obișnuință ca atunci clnd plantele cer imperios inter­venția omului, lucrătorii ogoarelor să le vină in ajutor executind atît prășitul cit și celelalte operații la timpul optim și la un înalt nivel calitativ. Și în ziua de 1 Mai in multe unități agricole din județ s-a lucrat din plin la răritul sfeclei de zahăr, la prășitul florii-soarelui, la ierbicidat etc. La cooperativa agri­colă din Recaș, bunăoară, erau pre­zenți pe dup peste 70 de coopera­tori. Ei au și reușit să prășească 70 hectare din cele 100 cultivate cu floarea-soarelui. La cooperativa a­­gricolă din Belinț au ieșit în ziua de 1 Mai atît la lucrările din grădi­na de legume cit și la prășitul cul­turilor sute de cooperatori. Așa după cum ne informa tova­rașul Sabin Bec, președintele co­operativei agricole de producție din Biled, peste 300 de cooperator au lucrat efectiv in ultimele trei zile la răritul sfeclei de zahăr. Nu­mai in acea zi in cele trei ferme de cîmp au fost rărite 30 de hectare sfeclă de zahăr. La rindul lor mecanizatorii Gheorghe Radu și Gheorghe Rădu­­lescu au adus o contribuție prețioa­să la ierbicidarea porumbului. Prin acțiunea de desecări care a fost în­treprinsă aici sute de hectare de pămînturi productive au fost scoase de sub influența apelor și redate circuitului agricol. Numai in ziua de 1 Mai cei doi mecanizatori au ierbicidat 50 de hectare. Și în alte unități agricole printre care la cooperativele din Ianova, Ghiroda, Moșnița Nouă, Giroc etc s-a trecut efectiv la întreținerea culturilor. BUCURIA DESTINDERII PRIN FRUMOSUL ARTEI Voioșie și culoare, iată atribute­le celor trei zile de destindere ofe­rite generos pe numeroase scene miilor de oameni ai muncii timi­­șeni. Pretutindeni, la casele de cultură, căminele și sălile cultura­le, în cluburile muncitorești, parcurile și zonele verzi s-au des­în­fășurat manifestări artistice de amploare, antrenînd larg pe cei mai talentați artiști amatori din întreprinderi și instituții, compo­nenții brigăzilor artistice de agita­ție, ai formațiilor de cîntece și jocuri, recitatori, soliști vocali și instrumentiști de muzică populară și ușoară. A fost o adevărată mare sărbă­toare populară, un binemeritat ră­gaz de recreere prin frumosul ar­tei, gustat de spectatorii în număr impresionant în prezenți toate punctele de desfășurare a progra­melor. Parcul Rozelor, pitorească zonă verde aranjată cu gust și fantezie, a găzduit, în amfiteatrul situat in inima Timișoarei, evoluția reputa­tului ansamblu „Banatul“, o pre­zență care și-a purtat solia pe largi zone geografice ale țării. In cei nici doi ani de existență „Ba­natul“ a impus cu fermitate un profesionism elevat, rod al seriozi­tății cu care realizatorii înțeleg să valorifice, cu talent și dăruire, harul popular, inegalabila deschi­dere spre frumos și mesajul de omenie al locuitorilor români, ma­ghiari, germani și sârbi. Taraful, dansatorii, soliștii vocali și instru­mentiști, orchestra de tamburași, formați în marea lor majoritate din reale virturi artistice, au pre­zentat un program bogat, echili­brat și interesant, purtînd ampren­ta virtuozității Grupul de dansa­tori a izbutit să creioneze cu egală măiestrie cînd desenul impetuos și policolor al dansului popoular ro­mânesc, cinci pe cel unduit, agale al dansului german, iureșul ritmu­lui sîrbesc și maghiar. Pe scenă au fost înfățișate, într-o­­ tinerească explozie a bucuriei de a trăi în­frățiți în muncă și viață, suite de dansuri specifice locuitorilor din NI.MCO SZATMÁRI ION JURCA ROVINA (Continua­e în pag. a­­ 1-a) Țăranii cooperatori din Pesac, de primăvară, acordă acum au efectuat la timp însămiințările atenție lucrărilor de întreținere a cultu­rilor. Fotografia redă un aspect din activitatea legumicultorilor. MÎNDRIE PE TREPTELE ANILOR ■ Jubileu la Pesac Pentru tiranii cooperatori de la Pesac ziua de duminică a avut o dublă semnificație: sărbători­rea a 20 de ani de la înființarea cooperativei agricole ți a zilei de 1 Mai. Și toate acestea la aniver­sarea unui deceniu de la încheie­rea cooperativizării sărbătoare care a fost agriculturii, pregătita așa cum se cuvine. Muncind cu sîrguință, aplicînd in viață măsu­rile preconizate de conducerea partidului, cu sprijinul mecaniza­torilor, țăranii cooperatori de aici au încheiat, în timpul optim, în­­sămiințarea tuturor culturilor de primăvară, plantarea legumelor, iar sfecla de zahăr a fost prășită o dată și rărită, pe 10 hectare. Putem spune că în această fru­moasă zi de primăvară și cimpul a fost în sărbătoare. Lanurile de grîu, bine dezvoltate, promit un rod bogat. De asemenea, porum­bul este frumos răsărit pe întinse suprafețe, iar sfecla de zahăr creș­te văzînd cu ochii. — Dezvoltarea continuă a co­operativei noastre a schimbat din temelii viața sătenilor — arăta tovarășul Nicolae Baciu, președin­tele cooperativei agricole. Cu spri­jinul permanent al partidului și statului condițiile de viață au fost mereu îmbunătățite, s-au reparti­zat cooperatorilor cantități tot mai mari de produse agricole și bani, s-a introdus sistemul de pensionare pentru bătrâni și bol­navi, alocația pentru copii, spita­lizarea gratuită și alte înlesniri. Așa de pildă, în 1971, s-au retri­buit cooperatorilor 1.243 tone ce­reale, 4.198.000 lei, s-au achitat sub formă de pensii și ajutoare aproape 1­000.000 de lei. Spusele președintelui ne-au în­demnat să ne oprim asupra unor momente devenite istorice pentru Pesac. Avem in fața ochi­lor imaginea zilelor de la începu­tul lui 1932, la trei ani de la Re­zoluția Plenarei C.C. al P.C.R. privind transformarea socialistă a agriculturii, cînd un număr de țărani, în frunte cu comuniștii, au constituit u­n comitet de inițiativă și au desfășurat o largă muncă politică și organizatorică pentru atragerea sătenilor pe calea agri­culturii cooperatiste. Intre aceștia amintim pe Petru Hărdăuț, Petru Nevrinceanu, Traian Magdin, Ghe­orghe Selejan, Andrei Lața, An­drei Marian, Ștefan Daniel, Ana Baciu, Maria Munteanu. Astfel, la 19 martie 1952 s-a întemeiat cooperativa agricolă. La început, pe noul drum, au pornit 119 familii, cu o avere obștească in valoare de 81.620 lei. Avind sprijinul permanent al partidului și statului nostru, fanii intrați în noua familie ț-­au demonstrat, prin munca depusă și rezultatele obținute, superiorita­ ing. A. RACHITOVAN (Continuate in pag a 111-a) ÎNTÎLNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU TOVARĂȘUL SANTIAGO CARRILLO La întilnire a participat tovarășul­­ Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. In cadrul convorbirii care a avut loc cu acest prilej s-a reafirmat­­ ho­­tărîrea reciprocă de a dezvolta în continuare relații de colaborare și solidaritate internaționalistă dintre Partidul Comunist Român și Parti­dul Comunist din Spania, corespun­zător intereselor celor două partide și popoare, unității mișcării comu­niste și muncitorești internaționale, ale tuturor forțelor antiimperialiste. S-a făcut, totodată, un schimb de păreri asupra problemelor actuale ale luptei revoluționare, antiimpe­rialiste, ale mișcării comuniste muncitorești, ale situației interna­­i­ționale. Convorbirea s-a desfășurat intr-o atmosferă de cordialitate și caldă prietenie. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au oferit un dejun în cinstea tovarășului Santiago Carrillo. Marți, 2 mai, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, iin Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, care face o vizită în țara noastră. preună cu­­ tovarășa Elena la invitația Comitetului Central al Ceaușescu, s-a intîlnit cu tovarășul Partidului Comunist Român. Vizita in Republica Socialistă România a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Democrate Germane Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Comitetul Central al Partidului Socialist Unit din Germania și guvernele celor două țări au convenit ca vizita oficială de prietenie in Republica Socialistă România a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Demo­crate Germane să aibă loc­ în a doua decadă a lunii mai a.c. Delegația va fi condusă de Erich Honecker, prim-secretar al Comi­tetului Central al Partidului Socia­list Unit din Germania, și Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Democrate Germane. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica De­mocrată Germană. IN ZIARUL DE AZI i SPORT Feroviarii au scăpat de o nouă înfrîn­gere pe te­ren propriu . Sărbătorirea zilei de 1 Mai peste hotare înfrățirea in muncă, viață și arta a oamenilor acestor meleaguri. iată simbolul plin «le omenie frumusețe exprimat de artiștii amatori timișeni pe zeci de scene. Demarat promițător in dezvoltarea economiei locale și extinderea prestațiilor de servicii înscris cu toate forțele sale pe coordonatele majore ale dezvoltării și modernizării economiei națio­nale, ale perfecționării vieții soci­ale, satul timișean cunoaște și capătă tot mai mult acele trăsături specifice localităților rurale din anii construcției socialiste , practi­carea unei agriculturi și zootehnv­i intensive, organizarea vieții soci­ale după criterii științifice pe baza cerințelor reale, a planurilor de sis­tematizare, existența dotărilor so­­cial-culturale mereu mai nume­roase, activitate spirituală intensă, rețea comercială și de unități pres­tatoare de servicii din ce în ce mai bogată. Aceste adevăruri aveam să le întîlnim, deunăzi, și la Jebel, loca­litate cu circa 5 000 de locuitori, si­tuată pe o arteră de trafic intens Am căutat cu această ocazie să aflăm unele amănunte din preocu­pările organului local al puterii și administrației de stat, ale consili­ilor de conducere ale unităților co­operatiste. Aveam în vedere nece­sitatea transpunerii in viață a pre­vederilor­ Legii nr. 7/1971, privitoare la dezvoltarea economiei locale și a prestațiilor de servicii în mediul rural. Pentru început, stăm de vorbă cu secretarul Comitetului comunal de partid, tovarășul Ionn Iliuța, primarul comunei Jebel. —­ La drept vorbind, viața comu­nei, cerințele oamenilor diferă foarte mult de cele de acum un deceniu și chiar față de cele de acum 4—5 ani. Nu-i vorbă, am fost făcut noi câte ceva și în trecut pe linia deservirii populației, dar cred că era prea puțin. Legea nr. 7 a dat un impas­ deosebit acțiunilor de dezvoltare a economiei locale, de înființare a noi unități de pro­ducție industrială ori prestatoare de servicii la sate. Sunt cunoscute avantajele pe care ea le oferă ac­tivităților de această natură. Pentru susținerea afirmației nu sunt puse la dispoziție date, cifre și fapte concludente. La ora actu­ală în comună ființează un număr de 14 unități ale cooperației de consum, dintre care zece profilate pe producție industrială ori pres­tații de servicii. VIOREL BOURUJ (Continuate in pag. a !1~a) Trăsături specifice satului românesc contemporan 2,4 milioane lei din activități industriale la Jebel Criteriul de bază: cerințele reale ale populației și eficiența economică ridicată CUM SE APUCĂ LEGEA NR. 20 PRIN CONTRIBUȚIA NEMIJLOCITĂ A CETĂȚENILOR Interviu cu tovarășul ing. Vasile Pop, prim-vicepreședinte al Consiliului popular al municipiului Timișoara REDACȚIA : Diți trei luni și ceva in urmă ați avut amabili­tatea să ne acordați un inter­viu pe aceeași temă : „Legea nr. 20 cu privire la organizarea contribuției bănești și in mun­că pentru efectuarea unor lu­crări de interes obștesc“. Dis­cuția, care a avut un larg ecou în rîndurile cititorilor noștri, dovadă și numărul mare de scrisori care ne-au sosit la re­dacție, ne îndeamnă ca, acum, după un trimestru să vă soli­cităm unele amănunte „la zi" în legătură cu aplicarea acele­iași legi. RĂSPUNS : Vă pot mărturisi că locuitorii municipiului nostru au primit cu deosebit interes Legea nr. 20, lucru confirmat de nu­meroase fapte. Cred că aceasta are la bază, in primul rînd, stabilirea unor obiective majore, de larg in­teres cetățenesc. In Hotărîrea nr. 1 care a fost adoptată la 24 februa­rie 1972 de adunarea Reprezentan­ților sînt înscrise lucrări care vi­zează interesul fiecăruia și, impli­cit interesul general. Au fost de­falcate, pe cartiere și pe străzi ac­țiuni pentru :construirea de trotua­re (50.150 mp), străzi (18.000 mp), alimentarea cu apă (10,330 mp), ciș­mele (22 buc.), noile rețele de ca­nale valorînd 392.0­ H) lei. Sume im­portante vor fi alocate, de aseme­nea, pentru alte obiective : 200.000 lei pentru dispensarul medical din cartierul Ronaț ; în Parcul civic se amenajează zone verzi care ne solicită nu mai puțin de o jumăta­te milion lei : aceeași sumă s-a prevăzut pentru zonele verzi, tro­tuarele și terenurile de joacă pen­tru copii în ansamblurile de locu­ințe din Circumvalațiunii II, Calea­­ Vagului, Bastion etc. ,Va vrea s i subliniez și un alt fap­t pe baza a­­celeiași legi, au fost alcătuite comi­tete de cetățeni pe lucrări și pu­tem spune că locuitorii sunt acei care conduc și realizează nemijlo­cit lucrările care-i interesează in cel mai înalt grad. REDACȚIA : Si necesară, in­să, o coordonare, o îndrumare dacă vreți, a muncii lor, rol pe care trebuie și de fapt îl și în­deplinește Consiliul popular al muncipiului Timișoara. Asupra acestei probleme am dori să insistați. RĂSPUNS: „Demararea“ Legii nr. 20 solicită, de la început, un mare volum de muncă și, în primul rând, am în vedere latura ei organi­zatorică. O etapă importantă o con­stituie recensământul care a stabi­lit, printre altele, numărul exact de familii (65.281), sumele care tre­buieu plătite, numărul de zile re­­prezentind contribuția în muncă. Apoi era necesară înștiințarea oa­menilor asupra sumelor pe care să le plătească. Pina la ora actuală, am reușit să trimitem astfel de în­științări la peste 42.000 de familii, adică 2/3, dar mai avem de trimis încă 20.000. O asemenea operațiune — simplă la prima vedere — nu se putea face dintr-o dată, cit ai bati din palme. Am calculat, de pildă, că trimiterea prin poștă a înștiin­țărilor ne-ar solicita o sumă de circa 100.000 lei, dar banii ne sunt necesari pentru străzi, trotuare, apă și nu pentru prestații neefici­ente. S-a găsit o soluție corespun­zătoare și, sperăm, ca în următoa­rele două săptâmîni fiecare fami­lie să știe cu ce trebuie să contri­buie la ridicarea nivelului urbanis­tic și gospodăresc al municipiului. REDACȚIA : Am dori să in­formăm opinia publică asupra unor lucrări care au început, care se execută în momentul de față, in diversele cartiere ale municipiului. Avem în vedere faptul că au trecut două luni de la adunarea reprezentanți­lor .. . RĂSPUNS: Ne aflăm într-un sta­diu cînd putem vorbi de termina­rea apropiată a unor obiective. Concret, pînă la mijlocul lunii vi­itoare, ne-am­ propus să terminăm trotuarele pe 15 străzi (pe 25 au fost transportate toate cantitățile de materiale necesare ca nisip, dale etc.). Intr-un stadiu avansat se găsesc lucrările pe străzile Luță lovița, Chevereșului, AL Lăpușnea­­nu, Zorilor, Ostrovski, Cazane și altele. In jurul aceleiași date va fi terminată impietruirea străzilor A­­pateu și Virgiliu din cartierul Fa­bric, iar pe str. Vălișoara, pe lungime de 350 m, va fi terminată o conducta de alimentare cu apă. O mare amploare a fost imprimată, în această primăvară, amenajărilor de zone verzi și aș vrea să apreci­ Discuție consemnată de NICOLAE PIRVU (Continuare in pag. * ll-a)

Next