Drapelul Roşu, mai 1972 (Anul 28, nr. 8490-8514)
1972-05-14 / nr. 8500
ß 2 m DRAPELUL ROȘU -8.500 OPERATIVITATE ȘI RĂSPUNDERE IN EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE SEZON în cadrul programului de măsuri stabilit de conducerea partidului privind îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii un loc important si ocupă perfecționarea continuă a formelor de retribuire a muncii, legarea acestora tot mai strîns de rezultatele obținute în producție. Pe parcursul anilor, așa după cum bine se știe, cooperativele agricole și-au îmbogățit continuu formele de retribuire corespunzător cu etapa parcursă. In acest context, ziua-muncă și norma convențională au avut la timpul lor un rol bine determinat. Progresul general al agriculturii. Introducerea unor tehnologii moderne prin folosirea pe scară largă a îngrășămintelor chimice și ierbicidelor, extinderea lucrărilor de mecanizare și a celor de irigații au impus însă introducerea unor forme noi, perfecționate, de retribuire, strâns legate de rezultatele obținute. Această cerință de îmbunătățire a retribuirii muncii se realizează în prezent prin introducerea acordului global. Acordul global dă posibilitatea răsplătirii muncii in raport cu efortul depus și cu rezultatele obținute în producție. Aplicarea lui duce, în mod nemijlocit, la creșterea răspunderii și interesului membrilor cooperatori pentru respectarea regulilor agrotehnice, efectuarea unor lucrări de calitate și la timpul optim, pentru aplicarea unor tehnologii avansate în creșterea și exploatarea animalelor. Experiența anului trecut a arătat cit se poate de limpede că unde s-a introdus noua formă acolo de retribuire, pe baza acordului global, s-a îmbunătățit mult participarea la muncă, a crescut calitatea lucrărilor executate, s-a scurtat timpul de recoltare, ceea ce a permis executarea la vremea visămînțărilor de toamnă, confirminduse pe deplin justețea și viabilitatea principiilor cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu privind îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii. In primele ceasuri ale dimineții de miercuri ne aflam pe terenurile cooperativei agricole din Răuți, încă înainte de ora 7, tarlalele cu floarea-soarelui, porumb, sfeclă de zahăr și furajeră, grădina de legume erau impînzite de cooperatori și mecanizatori. Faptul demonstrează preocuparea susținută a conducerii unității, a organizației de partid, a specialiștilor pentru buna organizare a muncii și coordonarea operativă a tuturor forțelor — dirijîndu-le, cu discernămint, in funcție de starea timpului și a culturilor , spre acțiuni prioritare. Tovarășul ing. Constantin Tăbîrță, președintele cooperativei, prezent dis-de-dimineață in timp printre oameni, ne demonstra, după un sumar calcul, că la acea oră erau la lucru peste 200 de cooperatori, de fapt aproape întreaga forță a unității. Desfășurarea în condiții superioare a activității din actuala campanie agricolă, se datorește, în bună măsură, și sprijinului mai susținut din partea comitetului comunal de partid, a comuniștilor din formațiile de lucru ale unității pentru organizarea muncii în acord global. Activitatea politică suținută pentru convingerea cooperatorilor și a mecanizatorilor asupra superiorității organizării și retribuirii muncii pe bază de acord global are drept rezultat o mai largă și însuflețită participare la lucru, folosirea judicioasă a întregii zi-lumină. Afirmațiile inginerului sunt probate de faptele de pe teren, de starea de vegetație , de stadiul lucrărilor de culturilor, întreținere. Pe cele 50 hectare cu sfeclă de zahăr s-au și efectuat două prașile manuale și răritul. Acum se execută praștia mecanică, printre rînduri. Pentru a stimula creșterea plantelor, o dată cu prășitul s-au incorporat și circa 200 kg azotat de amoniu la hectar, diferențiat pe fiecare parcelă. Rezultatul se vede de pe acum : plantele sunt uniforme și bine dezvoltate pe întreaga suprafață, cultura cea mai frumoasă din zonă, fiind La aceasta a contribuit și atenția care s-a acordat asigurării densității optime — între 90.000—100.000 plante la hectar. Aceeași grijă se manifestă și pentru Întreținerea celor 8 hectare cu sfeclă furajeră. la După încheierea primelor prașile sfeclă s-a trecut operativ la întreținerea florii soarelui și porumbului. Floarea soarelui a fost aprășită de două ori manual și acum se lucrează din plin la a doua prașilă ceastâ cultură mecanică. Și la as-au administrat, razial, îngrășăminte chimice — cite 100 kg azotat de amoniu, in medie. Cu forțe sporite s-a trecut la întreținerea porumbului. Pe aproape jumătate din suprafața se dvăPe baza experienței acumulate in 1971, Biroul Comitetului județean de partid a aprobat un îndrumar — cadru privind criteriile de aplicare și generalizare a acordului global în cooperativele agricole de producție din județul nostru. Popularizarea largă a acestor criterii, discuțiile individuale și dezbaterile în adunările generale s-au bucurat de o largă aprobare din partea membrilor cooperatori care au hotărit cu multă Însuflețire introducerea acestei forme deosebit de eficiente de retribuire In toate sectoarele de activitate. In sectorul producției vegetale, acordul global se aplică in 204 cooperative din cele 206 existente, iar in zootehnie în 200 unități. La cultura porumbului, care are cea mai mare pondere în structura planului de producție al cooperativelor, acordul global se aplică pe 98 la sută din suprafață, la sfecla de zahăr pe 90 la sută și la floareasoarelui pe 70 la sută din suprafața însămințată. In sectorul de creștere al animalelor, acordul global s-a extins la 93 la sută din efectivul de vaci, 92 la sută la scroafele de reproducție, 80 la sută la porcii grași și 60 la sută la taurinele din îngrășătorii. Pentru a vedea felul în care se aplică acordul global, dacă s-au încheiat angajamentele dintre cooperative și membrii acestora și cum se respectă obligațiile asumate, specialiști ai Direcției agricole activiști ai uniunii cooperatiste rușidețene, repartizați pe consilii intercooperatiste, au urmărit modul de organizare și aplicare a acestei forme de retribuire. Pe baza verificărilor făcute, s-a constatat că nu peste tot consiliile de conducere și specialiștii se ocupă de aplicarea întocmai a hotărîrilor adunărilor generale luate în acest sens. Mai există unele cooperative in care nu s-a făcut o suficientă explicare și popularizare a criteriilor ce stau la baza acordului global, in care nu s-au încheiat angajamentele scrise și în care, chiar dacă s-au încheiat, această acțiune a fost tratată în mod birocratic și superficial. Numai așa se explică de ce la unele cooperative — ca cea din Jimbolia — au existat rețineri la semnarea angajamentelor, iar la altele — ca cele din Denta, Șag, Parța, Jebel — angajamentele încheiate cu cooperatorii nu acoperă toate suprafețele planificate. Sunt unități în care, deși adunările generale au stabilit prin plan tarifele cu plată pe unitatea de produs în sectorul de creștere a animalelor, totuși s-a mers pe retribuirea in norme convenționale ca in altii precedenți. Este vorba de cooperativele din Petroman, Gottlob, Ciacova, Mașloc, Lovrin și altele. Se manifestă rețineri privind plata integrală drepturilor bănești cuvenite îngrijitorilor de vaci cu lapte și găini ouătoare în cadrul retribuirii muncii în acord global. Această reținere este determinată de nesiguranța realizării fondului total de retribuire pe unitate. Cazuri de acest gen au fost întîlnite la cooperativele din Sînmihaiul Român, Voiteni, Comloșu Mare, Beregsăul Mare și altele. Pentru ca această acțiune să-și dovedească pe deplin eficiența, este de datoria consiliilor de conducere ale cooperativelor și a specialiștilor, ca sub îndrumarea și Conducerea nemijlocită a organelor și organizațiilor de partid, să urmărească, în continuare, problemele legate de aplicarea acordului global, astfel incit generalizarea lui să cuprindă întreaga suprafață toate culturile unde se execută luicrări manuale. De asemenea, in sectorul zootehnic trebuie cuprinse in acord global toate efectivele de animale — factor de prim ordin in sporirea producției de lapte, carne, lină și ouă. Efectul pozitiv al aplicării acordului global se resimte In mod deosebit în acest an in sensul că lucrările de întreținere a culturilor se desfășoară mai corespunzător și intr-un ritm mai rapid decit in anii anteriori, atît in ce privește executarea tor la timp cit și sub aspect calitativ. La fel și producțiile din zootehnie pe primele patru luni ale anului în curs sînt superioare celor din anul trecut. Organele agricole județene au datoria de a sprijini și Îndruma mult mai temeinic cooperativele agricole in ținerea evidenței lucrărilor executate și a producțiilor obținute, în aplicarea corectă a acordului global, in găsirea și punerea în valoare a tuturor rezervelor de creștere a producției. In această direcție solicităm mai mult sprijin și din partea aparatului Filialei județene a Băncii agricole îndeosebi i urmărirea evidentei contabile. ing. VALERIU NICOARA director general adjunct la Direcția generală agricolă județeană ACORDUL GLOBAL mijloc eficient de a producției creștere FORȚELE DIRIJATE IN RAPORT DE STAREA TIMPULUI SI A CULTURILOR . De ce sunt frumoase culturile cooperativei din Rauti nată s-a și efectuat prima prașilă mecanică. Intrucit imediat după răsărire suprafețele au fost repartizate pe formații și brațe de muncă, cooperatorii au putut începe degrabă și prășitul manual. „Ne-am ambiționat să nu lăsăm nici cel mai mic răgaz buruienilor. Că doar e in folosul nostru“ — ne asigura un șef de echipă. Cea mai mare concentrare de forțe — in jur de 90 de cooperatori. Îndeosebi femei — se afla la grădina de legume, acolo unde după ploile căzute se putea zori, in condiții bune, la plantarea celor 23 hectare de ardei gras. De fapt se dădea „bătălia“ pe ultimele 5 hectare. Rozalia Radu, Maria Palocs, Lasz Piroska, Kiss Francisc, șef de echipă, alături de numeroși alți, cooperatori vrednici, s-au prins la o adevărată întrecere pentru terminarea plantatului. Desigur, Întrecerea în hărnicie poate fi consemnată și la întreținerea culturilor. Suzana Redei, Iosif și Ștefan Palocs — la prășit floarea soarelui, Vasile Coț și Dezideriu Rasa, la prășit și rărit sfeclă furajeră, sunt doar câțiva dintre cei care au ieșit mai de dimineață la lucru în timp. Și, bineînțeles, nu pot fi omiși mecanizatorii — sprijinul de nădejde al cooperatorilor în strădania de a obține producții sporite. Dăruilă Turc și Nicolae Enderle, ia prășit floarea soarelui, Andrei Maczak și Francisc Kolcsa, la prășit porumb, Mihai Arva și Carol Szűcs la fertilizatul porumbului. Asemenea exemple am mai putea Înșira, dar dorim să relevăm un alt aspect, ce demonstrează un ascuțit simț gospodăresc în unitate. Deși, în vremea din urmă, au căzut cîteva ploi, conducerea cooperativei nu a scăpat din vedere că ele au fost insuficiente pentru acoperirea rezervei de umiditate de care are nevoie pășunea. Unitatea are 61 hectare de pășune parcelată, pentru folosire rațională. Imediat după ce animalele termină pășunatul ea este fertilizată ca pe o parcelă, îngrășăminte chimice și irigată intens. Pină acum au fost „stimulate“ astfel circa 20 de hectare. In acest mod, primele parcele păscute, începind de la 25 aprilie, și-au și refăcut covorul dens de iarbă, așteptînd o nouă rotație la pășunat. In același timp, cooperativa are pregătite echipe pentru promptă intervenție, în eventualitatea băltirii apelor pe semănături dacă vor cădea ploi abundente. Conjugate, faptele din timp de la Răuți reflectă elocvent cuvintele președintelui. „Vremea nu e totdeauna prielnică. Și cu atît mai mult nu putem lăsa totul pe seama ei. Trebuie să punem și noi umăruL Altfel nu se poate“... GAVRIL MALAI 1—e———------— ________ IN SCOPUL GENERALIZĂRII EXPERIENȚEI ÎNAINTATE In ziua de 13 mai s-a desfășurat, in sala Consiliului județean al sindicatelor, cea de-a doua parte a schimbului de experiență organizat de Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție. Participanții la discuții — președinți ai uniunilor cooperatiste județene, activiști ai Uniunii Naționale, specialiști, au apreciat cu deosebit de utilă organizarea unor asemenea schimburi de experiență. Cele vizitate la cooperativele agricole de producție din Iecea Mare și Lenauheim și îndeosebi sectoarele zootehnice, metodele înaintate de creștere și furajare a animalelor, introducerea unor tehnologii moderne în prepararea furajelor au stîrnit un deosebit interes. A întrunit aprecierea unanimă moara de măcinat și filtrat furaje grosiere tip Orțișoara, buna întreținere a vițeilor la cooperativa din Iecea Mare și metodele aplicate în ingrășarea tineretului bovin la ferma din Grabați a cooperativei din Lenauheim. O bună parte a dezbaterilor s-a referit la îmbunătățirea stilului de muncă al consiliilor intercooperatiste și al uniunilor județene. S-au făcut o seamă de propuneri valoroase privind desfășurarea unei activități rodnice în toate sectoarele de activitate, respectarea statutului și dezvoltarea democrației cooperatiste. Dumitru Dogăroiu, vicepreședintele Băncii pentru agricultură și industrie alimentară, și Stelian Dinescu, director general în Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, au venit cu o serie de precizări și îndrumări practice privind activitatea de viitor a uniunilor cooperatiste județene, asupra felului în care aparatul acestora trebuie să muncească pentru traducerea în viață a hotărîrilor celui de-al II-lea Congres al cooperativelor agricole de producție, pentru transpunerea in fapte a măsurilor stabilite de conducerea superioară de partid de stat privind dezvoltarea și moșiternizarea agriculturii. In încheierea dezbaterilor a luat cuvintul tovarășul Gheorghe Petrescu, președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. Cele două zile în care s-a desfășurat schimbul de experiență organizat în județul nostru au constituit pentru toți participanții un prilej de cunoaștere și generalizare a experienței înaintate, un imbold pentru perfecționarea activității viitoare. Recoltatul masei verzi destinată insilozării la cooperativa agricolă de producție din Tomnatic. (Foto : E. ROBICSEK) SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR MUNICIPAL TIMIȘOARA Comitetul Executiv al Consiliului popular al municipiului Timișoara, prin decizia nr. 451 din 10 mai a.c. convoacă deputații Consiliului popular al municipiului Timișoara în cea de a XVI-a sesiune ordinară, care va avea loc la data de 25 mai 1972, ora 16, în sala de ședințe a Consiliului popular municipal Timișoara, bv. Victoriei nr. 1, cu următoarea ordine de zi : Pregătirea tehnico-productivă a elevilor din școlile și liceele de cultură generală, amenajarea și dotarea atelierelor școală. VREMEA PENTRU ZIUA DE 14 MAI : Vreme nestabilă, cu cerul variabil, temporar acoperit. Temporar vor cădea averse de ploaie, însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla moderat cu intensificări temporare din vest și vest. Temperatura substaționară , minimele, noaptea, vor fi cuprinse intre 5 și 10 grade, iar maximele, ziua, între 15 și 20 grade. PENTRU ZILELE DE 15 ȘI 16 MAI, Vremea se menține nestabilă, cu cerul mai mult noros. Temporar, după-amiaza, vor cădea averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Temperatura staționară. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE : cerul noros. Vreme nestabilă, cu Vor cădea averse de ploaie Însoțite de descărcări electrice. Temperatura staționară. COTELE ÎNALTE ALE HĂRNICIEI Educat prin muncă și pentru muncă, întregul nostru tineret este un participant activ la vasta operă de edificare socialistă a țării, făcînd in acest fel dovada unei atitudini pătrunse de o înaltă responsabilitate civică, manifestindu-și patriotismul și spiritul dinamic în tot ce este chemat să întreprindă. Dînd dovadă de hărnicie, inițiativă și spirit gospodăresc, tineretul din județul Timiș contribuie substanțial la construirea unor edificii social-culturale, acțiunile de înfrumusețare a oralașelor și satelor, la colectarea deșeurilor metalice, la lucrări de îmbunătățiri funciare și în silvicultură. Sărbătorirea a 50 de ani de la crearea U.T.C. a constituit un prilej de amplificare și diversificare a acțiunilor, munca voluntar patriotică fiind unul din principalele obiective ale activității organizației de tineret. In conceperea, distribuirea și organizarea acestei activități, Comitetul județean Timiș al U.T.C. "...................—■ a avut în vedere imprimarea unui caracter educativ și organizat al acțiunilor, realizarea unei eficiențe ridicate a muncii prestate. O caracteristică pen- ■ [UNK] [UNK]n—ntru anul în curs o constituie faptul că activitatea respectivă se desfășoară în cadrul unor obiective permanente, stabilite împreună cu beneficiarii încă de la începutul anului. In majoritatea organizațiilor au fost declarate, săptămâni și zile pentru realizări record la unele obiective cum au fost cele de la Împăduriri, colectări de deșeuri metalice, Întreținerea pășunilor și înfrumusețarea localităților. Ținând cont de rolul ce trebuie să-l aibă aceste activități în educarea tinerilor, atenție deosebită s-a acordat latuorii propagandistice pentru imprimarea unei eficiențe sporite. Astfel s-a insistat pe explicarea semnificației și importanței, muncii care se efectuează, au fost inițiate dezbateri in cadrul organizațiilor U.T.C. privind sarcinile ce le revin pe linia muncii patriotice precum și repartizarea judicioasă a tinerilor pe obiective. Toate acestea au dus la participarea masivă a tinerilor la muncă, fapt ilustrat de importantele depășiri ale angajamentelor. De pildă, valoarea lucrărilor nefinanțate efectuate de tinerii din județ se ridică la peste 22 milioane lei, reprezentînd un procent de 37,6 la sută din planul anual iar la lucrările finanțate s-a realizat pină in prezent suma de 491.000 lei. Un loc important îl ocupă în acest context colectarea metalelor vechi, unde un apreciabil aport l-au avuit organizațiile din municipiile Timișoara și Lugoj ca și comitetele comunale ale U.T.C. de la Variaș, Mașloc, Biled, Nădrag, Uivar și altele. De asemenea, în această perioadă a fost împădurită o suprafață de 24 hectare în fondul silvic și au fost colectate 225 kg de sămință de salcîm, remarcindu-se organizația municipală Lugoj și organizația U.T.C. de la Dudeștii Vechi. Datorită ponderii mari pe care o are agricultura în județul nostru, acțiunile de muncă patriotică organizate in acest sector au o mare însemnătate. In perioada care a trecut de la începutul anului au fost întreținute pășunile naturale pe o suprafață de 5.771 hectare, ceea ce reprezintă 52,5 la sută din angajamentul anual, remarcîndu-se organizațiile din Racovița, Dudeștii Vechi, Gătaia iar în cadrul lucrărilor de hidroameliorații, pe șantierele de la Jimbolia, Sînnicolaul Mare, Banloc și Timișoara tinerii au excavat peste 26.000 mc de pămint. Tinerii și-au adus contribuția și la construirea unor obiective economice, socialculturale, sportive, întreținerea parcurilor și a spațiilor verzi, plantarea de pomi fructiferi și ornamentali. In municipiul in comunele Nădrag, Variaș, Lugoj, Lenauheim și Uivar ponderea lucrărilor efectuate de tineri. In cadrul Întrecerii organizate pe linia consiliilor populare, este apreciabilă. Remarcabile sunt rezultatele obținute de Comitetul Timișoara municipal care a reușit să mobilizeze un mare număr de tineri la — ——o serie de obiective cum ar fi Casa tineretului, Muzeul satului, Parcul civic și altele. Din situația sintetizată la Comitetul județean Timiș al U.T.C. reiese, însă, că realizările multor organizații sunt încă necorespunzătoare față de posibilitățile pe care le au. Este știut că principala sursă de venituri a organizațiilor U.T.C. o constituie colectarea și predarea deșeurilor metalice. Cu toate acestea sunt organizații care, deși au posibilități, nu au predat până în prezent nici o cantitate de fier vechi. Este cazul organizațiilor de la Balinț, Bara, Belinț, Dumbrava, Șag etc. La începutul anului s-a indicat să fie intensificate acțiunile de colectare a sticlelor și borcanelor; rezultatele însă nu sunt mulțumitoare, dacă ținem cont că s-a realizat doar un procent de 16 la sută din angajamentul anual. Realizări nesatisfăcătoare avem și în cadrul lucrărilor de Împăduriri. Cu toate că s-au stabilit, de comun acord cu Inspectoratul județean silvic și Direcția agricolă județeană, locurile și perioadele de desfășurare a lucrărilor, timpul scurt avut la dispoziție și nefolosit judicios ca și neconcordanțele dintre unele organe locale au dus la situația de a nu se realiza decit .35,7 la sută din , sarcinile , stabilite. Ținând contacte ,neajunsurile care se mai manifestă în acest domeniu, organele și organizațiile U.T.C. vor trebui să-și intensifice eforturile pentru o mai bună îndrumare a energiei tineretului spre cele mai semnificative obiective, in așa fel Incit să putem aduce, intr-o și mai mare măsură, aportul nostru ia realizarea și depășirea planului la toate obiectivele propuse. EMERIC MIHAILOV, activist al Comitetului județean Timiș al U.T.C. Eficiență ridicată in munca voluntar patriotică a tineretului Receptivitate (Urmatt din pag. I, deni, pe măsura trecerii timpului, ne vom preocupa de îmbunătățirea soluțiilor găsite anterior, lucru pe care de altfel îl facem și în timpul studiului propriu-zis al temei, prin schimbarea — atunci cînd este cazul — a metodicii de lucru. Acest util schimb de păreri în domeniul cercetării științifice din învățămîntul superior, legat de problemele producției, început la catedra de mașini hidraulice, a Institului politehnic, îl vom continua in coloanele ziarului nostru, cu convingerea că astăzi, b. condițiile revoluției țifice, ale „exploziei“ tehnico-știlncunoștințelor .In toate domeniile de activitate, învățămîntul superior are un cuvînt de spus in corelația practică-cercetare. Are acest cuvînt prin prisma condițiilor create de către conducerea de partid și de stat, prin valoarea cadrelor de care dispune, prin tot mai numeroasele probleme pe care le ridică producția materială și a căror rezolvare duce implicit la eficiență economică, la realizări de importante beneficii în economia națională. Pe de altă parte școala superioară timișoreană ciștigi valorificind la maximum capacitatea cadrelor de care dispune, pregătind chiar „în focul producției” specialiști de înaltă calificare, capabili să răspundă complexelor sarcini ale edificării societății socialiste multilateral dezvoltate. Povestea de față e cu pește, dar nu pescărească. Cică pe la începutul lunii aprilie a.c. Pompiliu Ocoș, vicepreședintele cooperativei de consum din Făget, se zbatea ca peștele pe uscat să procure ceva pește pentru unitățile de desfacere din subordine. Oriunde arunca însă undița nu cădea nimic. In cele din urmă, norocul i-a surîs la cooperativă de consum Flamura roșie din Lugoj Fără nici o momeală, aceasta i-a trimis, în ziua de 4 aprilie, 3030 kg de pește. Nu în plasă, ci ambalat și cu camion. Dar cînd șoferul a ajuns la destinație cu marfa, în loc să fie întimpinat cu brațele deschise, cei de la Făget i-au întins.. . plasa . — Ortace, i-au spus, fă cale-ntoarsă că noi n-avem nevoie de pește. — Cum așa, că vicepreședintele l-a cerut ?!? — Cum necum, ia-ți peștele și • ■. umblă. — Ba eu asta n-o fac, ci vi-l las plocon aici să faceți ce știți cu el. Și l-a lăsat, făcînd cale întoarsă, fără pește, dar și fără nici un semn de confirmare pe actele de predare-primire. Acest „mic", dar foarte important amănunt, a fost trecut cu vederea de către Vasile Caia, șeful depozitului de mărfuri al cooperativei Flamura roșie, și tranșarea s-a considerat încheiată- Cei de la Făget însă nu s-au spălat cu cele 3.030 kg de pește pe cap. Nici măcar nu s-au atins de el. L-au lisat pe seama soarelui, care l-a bătut timp de cinci zile. Și atît de mult l-au scăldat în lumină și căldură nicit, din congelat cum era, l-au pus in pericol de a se strica. cea Așa se face că, în a cinci, vicepreședintelui Pompiliu Ocoș i-a venit o idee și a luat măsuri de salvare. Cum ? Foarte simplu, comod și, mai ales, fără nici un pic de simț de responsabilitate , a încărcat peștele intr-un autocamion și a dat dispoziție să fie dus de unde a venit. Fără prea multă zăbavă, dispoziția a fost executată și cei de la Lugoj s-au trezit la poartă cu peștele. Reacția de moment a fost tîrguiala : — „Luați peștele, că l-ați cerut* — „Ba nu-l primim, că nu-i al nostru — „Și dacă se strică, cine-l plătește ?“ — „Vi privește !" — „Ba pe voi“. — „Ba pe voi •. . ... Și cînd tîrguiala era in toi, a verșit cineva mai cu scaun la cap și-a spus: — Stați, încă nu-i prea tîrziu ca peștele să fie salvat. — Cum ? — Ascultați la ce vi spun eu. Mobilizați pe tot 20—30 de salariați— Și ! — Să trieze și să pună de-o parte tot peștele care nu s-a decongelat complet. — Și cu restul ce să facă ? — Vom vedea .. ■ Cei 20—30 de salariați, mobilizați pe loc, după ce au pescuit, timp de două zile, prin ape tulburi, au reușit să treacă în categoria de pește încă congelat circa 1.300 kg care au fost valorificate in condiții (aproximativ) corespunzătoare. Mai greu a fost cu restul. Totuși, o portiță de ieșire s-a găsit. Omul cu scaun la cap a spus: — Restul să fie recondiționat prin metoda spintecăm. Fiecărui pește i se vor scoate măruntaiele și va fi sărat. Metoda s-a dovedit ingenioasă. După un asemenea tratament, peștele a devenit parcă mai gustos- Bineînțeles că i s-a ridicat și prețul. Păcat însă că, deși tîrguiala dintre cei de la Făget și cei de la Lustoj a fost curmată, bîlciul continuă. Unii susțin ca cei in drept să suporte cheltuielile în plus pentru triere, recondiționare și valorificare a celor 1.500 kg de pește rămase încă în depozit, cheltuieli ce cad in seama celor de la Făget. Alții, dimpotrivă, aruncă, cum s-ar zice, găina moartă în curtea celor de la Lugoj. Desigur, dreptatea trebuie să fie de partea cuiva. Sau poate vina aparține ambelor părți ? Tot ce e posibil, dar cineva trebuie s-o stabilească. Iar acest oficiu nu-l poate face altul decit IJECOOP Timișoara, care, sperăm, va fi imparțial! C. PETRE cum sau În MII DE ECDE... PESTE CSIN GELuI Acțiuni de educație sanitară Personalul medico-sanitar de la Centrul de sănătate din Gătaia se preocupă intens de organizarea unor interesante acțiuni cu caracter educativ, care au loc periodic în rîndul locuitorilor din cele zece sate. Lunar, fiecare medic prezintă conferințe pe diverse teme la căminele culturale. Recent, doctorul Ioan Brizu a vorbit la Gătaia despre difterie. In satul Birda, dr. Aurel Lungu a prezentat conferința pe tema „Tetanosul și importanța vaccinărilor“. Prin grija aceluiași centru a fost organizat, nu demult, un "curs sau minim la care au participat peste 60 de oameni de la cooperativa de consum, liceu etc. Acțiuni de educație sanitară au loc și în cadrul unităților economice, I.A.S., I.M.A., cooperativele agricole de producție, instituțiile din comună. La sediul centrului există o gazetă de perete, „Sănătatea“, la care sunt publicate cu regularitate articole pe aceeași temă, ele fiind citite cu interes de cei 80-90 de oameni care vin zilnic aici.