Drapelul Roşu, mai 1972 (Anul 28, nr. 8490-8514)

1972-05-14 / nr. 8500

ß 2 m DRAPELUL ROȘU -8.500 OPERATIVITATE ȘI RĂSPUNDERE IN EXE­­CUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE SEZON­ în cadrul programului de măsuri stabilit de conducerea partidului privind îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agricultu­rii un loc important si ocupă per­fecționarea continuă a formelor de retribuire a muncii, legarea acesto­ra tot mai strîns de rezultatele ob­ținute în producție. Pe parcursul anilor, așa după cum bine se știe, cooperativele agricole și-au îmbo­gățit continuu formele de retribui­re corespunzător cu etapa parcursă. In acest context, ziua-muncă și norma convențională au avut la timpul lor un rol bine determinat. Progresul general al agriculturii. Introducerea unor tehnologii mo­derne prin folosirea pe scară lar­gă a îngrășămintelor chimice și ier­­bicidelor, extinderea lucrărilor de mecanizare și a celor de irigații au impus însă introducerea unor for­me noi, perfecționate, de retribuire, strâns legate de rezultatele obținu­te. Această cerință de îmbunătățire a retribuirii muncii se realizează în prezent prin introducerea acor­dului global. Acordul global dă posibilitatea răsplătirii muncii in raport cu e­­fortul depus și cu rezultatele obți­nute în producție. Aplicarea lui du­ce, în mod nemijlocit, la creșterea răspunderii și interesului membri­lor cooperatori pentru respectarea regulilor agrotehnice, efectuarea unor lucrări de calitate și la tim­pul optim, pentru aplicarea unor tehnologii avansate în creșterea și exploatarea animalelor. Experiența anului trecut a arătat cit se poate de limpede că unde s-a introdus noua formă acolo de retribuire, pe baza acordului glo­bal, s-a îmbunătățit mult partici­parea la muncă, a crescut calitatea lucrărilor executate, s-a scurtat timpul de recoltare, ceea ce a per­mis executarea la vreme­a visă­­mînțărilor de toamnă, confirm­indu­­se pe deplin justețea și viabilitatea principiilor cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu pri­vind îmbunătățirea organizării, pla­nificării și conducerii agriculturii. In primele ceasuri ale dimineții de miercuri ne aflam pe terenurile cooperativei agricole din Răuți, încă înainte de ora 7, tarlalele cu floarea-soarelui, porumb, sfeclă de zahăr și furajeră, grădina de le­gume erau impînzite de coopera­tori și mecanizatori. Faptul de­monstrează preocuparea susținută a conducerii unității, a organizației de partid, a specialiștilor pentru buna­­­ organizare a muncii și co­ordonarea operativă a tuturor for­țelor — dirijîndu-le, cu discernă­­mint, in funcție de starea timpu­lui și a culturilor , spre acțiuni prioritare. Tovarășul ing. Constan­tin Tăbîrță, președintele coopera­tivei, prezent dis-de-dimineață in timp printre oameni, ne demon­stra, după un sumar calcul, că la acea oră erau la lucru peste 200 de cooperatori, de fapt aproape întreaga forță a unității.­­­ Desfășurarea în condiții su­perioare a activității din actuala campanie agricolă, se datorește, în bună măsură, și sprijinului mai susținut din partea comitetului comunal de partid, a comuniștilor din formațiile de lucru ale uni­tății pentru organizarea muncii în acord global. Activitatea poli­tică suținută pentru convingerea cooperatorilor și a mecanizatorilor asupra superiorității organizării și retribuirii muncii pe bază de acord global are drept rezultat o mai largă și însuflețită participare la lucru, folosirea judicioasă a întregii zi-lumină. Afirmațiile inginerului sunt pro­bate de faptele de pe teren, de starea de vegetație , de stadiul lucrărilor de culturilor, întreți­nere. Pe cele 50 hectare cu sfeclă de zahăr s-au și efectuat două prașile manuale și răritul. Acum­ se execută praștia mecanică, prin­tre rînduri. Pentru a stimula creș­terea plantelor, o dată cu prășitul s-au incorporat și circa 200 kg azo­tat de amoniu la hectar, diferen­țiat pe fiecare parcelă. Rezultatul se vede de pe acum : plantele sunt uniforme și bine dezvoltate pe întreaga suprafață, cultura cea mai frumoasă din zonă, fiind La aceasta a contribuit și atenția care s-a acordat asigurării densității optime — între 90.000—100.000 plante la hectar. Aceeași grijă se mani­festă și pentru Întreținerea celor 8 hectare cu sfeclă furajeră. la După încheierea primelor prașile sfeclă s-a trecut operativ la întreținerea florii soarelui și porumbului. Floarea soarelui a fost a­prășită de două ori manual și acum se lucrează din plin la a doua prașilă ceastâ cultură mecanică. Și la a­­s-au administrat, razial, îngrășăminte chimice — cite 100 kg azotat de amoniu, in medie. Cu forțe sporite s-a trecut la întreținerea porumbului. Pe aproa­pe jumătate din suprafața se dvă­Pe baza experienței acumulate in 1971, Biroul Comitetului județean de partid a aprobat un îndrumar — cadru privind criteriile de aplica­re și generalizare a acordului glo­bal în cooperativele agricole de producție din județul nostru. Popu­larizarea largă a acestor criterii, discuțiile individuale și dezbateri­le în adunările generale s-au bucu­rat de o largă aprobare din partea membrilor cooperatori care au ho­tărit cu multă Însuflețire introdu­cerea acestei forme deosebit de e­­ficiente de retribuire In toate sec­toarele de activitate. In sectorul producției vegetale, acordul global se aplică in 204 cooperative din cele 206 existente, iar in zootehnie în 200 unități. La cultura porumbului, care are cea mai mare pondere în structura planului de producție al cooperati­velor, acordul global se aplică pe 98 la sută din suprafață, la sfecla de zahăr pe 90 la sută și la floarea­­soarelui pe 70 la sută din suprafața însămințată. In sectorul de crește­re al animalelor, acordul global s-a extins la 93 la sută din efectivul de vaci, 92 la sută la scroafele de re­producție, 80 la sută la porcii grași și 60 la sută la taurinele din îngră­­șătorii. Pentru a vedea felul în care se aplică acordul global, dacă s-au în­cheiat angajamentele dintre coope­rative și membrii acestora și cum se respectă obligațiile asumate, specialiști ai Direcției agricole activiști ai uniunii cooperatiste ru­și­dețene, repartizați pe consilii in­­tercooperatiste, au urmărit modul de organizare și aplicare a acestei forme de retribuire. Pe baza veri­ficărilor făcute, s-a constatat că nu peste tot consiliile de conducere și specialiștii se ocupă de aplicarea întocmai a hotărîrilor adunărilor generale luate în acest sens. Mai există unele cooperative in care nu s-a făcut o suficientă explicare și popularizare a criteriilor ce stau la baza acordului global, in care nu s-au încheiat angajamentele scrise și în care, chiar dacă s-au înche­iat, această acțiune a fost tratată în mod birocratic și superficial. Numai așa se explică de ce la unele co­operative — ca cea din Jimbolia — au existat rețineri la semnarea an­gajamentelor, iar la altele — ca cele din Denta, Șag, Parța, Jebel — angajamentele încheiate cu co­operatorii nu acoperă toate supra­fețele planificate. Sunt unități în care, deși adunările generale au stabilit prin plan tarifele c­u plată pe unitatea de produs în sectorul de creștere a animalelor, totuși s-a mers pe retribuirea in norme con­venționale ca in altii precedenți. Este vorba de cooperativele din Pe­troman, Gottlob,­ Ciacova, Mașloc, Lovrin și altele. Se manifestă re­țineri privind plata integrală drepturilor bănești cuvenite îngri­­­jitorilor de vaci cu lapte și găini ouătoare în cadrul retribuirii mun­cii în acord global. Această reține­re este determinată de nesiguranța realizării fondului total de retribui­re pe unitate. Cazuri de acest gen au fost întîlnite la cooperativele din Sînmihaiul Român, Voiteni, Comloșu Mare, Beregsăul Mare și altele. Pentru ca această acțiune să-și dovedească pe deplin eficiența, este de datoria consiliilor de con­ducere ale cooperativelor și a spe­cialiștilor, ca sub îndrumarea și Conducerea nemijlocită a organelor și organizațiilor de partid, să ur­mărească, în continuare, probleme­le legate de aplicarea acordului global, astfel incit generalizarea lui să cuprindă întreaga suprafață toate culturile unde se execută lu­­i­crări manuale. De asemenea, in sectorul zootehnic trebuie cuprinse in acord global toate efectivele de animale — factor de prim ordin in sporirea producției de lapte, carne, lină și ouă. Efectul pozitiv al aplicării acor­dului global se resimte In mod deo­sebit în acest an in sensul că lu­crările de întreținere a culturilor se desfășoară mai corespunzător și intr-un ritm mai rapid decit in anii anteriori, atît in ce privește executarea tor la timp cit și sub aspect calitativ. La fel și producți­ile din zootehnie pe primele patru luni ale anului în curs sînt supe­rioare celor din anul trecut. Organele agricole județene au datoria de a sprijini și Îndruma mult mai temeinic cooperativele a­­gricole in ținerea evidenței lucră­rilor executate și a producțiilor ob­ținute, în aplicarea corectă a acor­dului global, in găsirea și punerea în valoare a tuturor rezervelor de creștere a producției. In această di­recție solicităm mai mult sprijin și din partea aparatului Filialei județene a Băncii agricole îndeo­­sebi i­ urmărirea evidentei conta­bile. ing. VALERIU NICOARA director general adjunct la Direcția generală agricolă județeană ACORDUL GLOBAL mijloc eficient de a producției creștere FORȚELE­ DIRIJATE IN RAPORT DE STAREA TIMPULUI SI A CULTURILOR . De ce sunt frumoase culturile cooperativei din Rauti nată s-a și efectuat prima prașilă mecanică. Intrucit imediat după răsărire suprafețele au fost repar­tizate pe formații și brațe de mun­că, cooperatorii au putut începe de­grabă și prășitul manual. „Ne-am ambiționat să nu lăsăm nici cel mai mic răgaz buruienilor. Că doar e in folosul nostru“ — ne asigura un șef de echipă. Cea mai mare concentrare de forțe — in jur de 90 de coopera­tori. Îndeosebi femei — se afla la grădina de legume, acolo unde după ploile căzute se putea zori, in condiții bune, la plantarea ce­lor 23 hectare de ardei gras. De fapt se dădea „bătălia“ pe ulti­mele 5 hectare. Rozalia Radu, Ma­ria Palocs, Lasz Piroska, Kiss Francisc, șef de echipă, alături de numeroși alți, cooperatori vred­nici, s-au prins la o adevărată în­trecere pentru terminarea plan­tatului. Desigur, Întrecerea în hăr­nicie poate fi consemnată și la întreținerea culturilor. Suzana Re­­dei, Iosif și Ștefan Palocs — la prășit floarea soarelui, Vasile Coț și Dezideriu Rasa, la prășit și ră­rit sfeclă furajeră, sunt doar câțiva dintre cei care au ieșit mai de dimineață la lucru în timp. Și, bineînțeles, nu pot fi omiși meca­nizatorii — sprijinul de nădejde al cooperatorilor în strădania de a obține producții sporite. Dăruilă Turc și Nicolae Enderle, ia prășit floarea soarelui, Andrei Maczak și Francisc Kolcsa, la prășit po­rumb, Mihai Arva și Carol Szűcs la fertilizatul porumbului. Aseme­nea exemple am mai putea Înși­ra, dar dorim să relevăm un alt aspect, ce demonstrează un ascuțit simț gospodăresc în unitate. Deși, în vremea din urmă, au căzut cîteva ploi, conducerea co­operativei nu a scăpat din vedere că ele au fost insuficiente pentru acoperirea rezervei de umiditate de care are nevoie pășunea. Uni­tatea are 61 hectare de pășune parcelată, pentru folosire rațio­nală. Imediat după ce animalele termină pășunatul ea este fertilizată ca pe o parcelă, îngrășăminte chimice și irigată intens. Pină acum au fost „stimulate“ astfel circa 20 de hectare. In acest mod, primele parcele păscute, începind de la 25 aprilie, și-au și refăcut covorul dens de iarbă, așteptînd­ o nouă rotație la pășunat. In ace­lași timp, cooperativa are pre­gătite echipe pentru promptă in­tervenție, în eventualitatea bălti­rii apelor pe semănături dacă vor cădea ploi abundente. Conjugate, faptele din­ timp de la Răuți reflectă elocvent cuvin­tele președintelui. „Vremea nu e totdeauna prielnică. Și cu atît mai mult nu putem lăsa totul pe seama ei. Trebuie să punem și noi umăruL Altfel nu se poate“... GAVRIL MALAI 1—e———------— ________ IN SCOPUL GENERALIZĂRII EXPERIENȚEI ÎNAINTATE In ziua de 13 mai s-a desfășurat, in sala Consiliului județean al sindicatelor, cea de-a doua parte a schimbului de experiență organizat de Uniunea Națională a Coopera­tivelor Agricole de Producție. Par­ticipanții la discuții — președinți ai uniunilor cooperatiste jude­țene, activiști ai Uniunii Națio­nale, specialiști, au apreciat cu deosebit de utilă organizarea unor asemenea schimburi de experiență. Cele vizitate la cooperativele agri­cole de producție din Iecea Mare și Lenauheim și îndeosebi sectoa­rele zootehnice, metodele înaintate de creștere și furajare a animale­lor, introducerea unor tehnologii moderne în prepararea furajelor au stîrnit un deosebit interes. A întrunit aprecierea unanimă moara de măcinat și filtrat furaje gro­siere tip Orțișoara, buna întreți­nere a vițeilor la cooperativa din Iecea Mare și metodele aplicate în ingrășarea tineretului bovin la ferma din Grabați a cooperativei din Lenauheim. O bună parte a dezbaterilor s-a referit la îmbunătățirea stilului de muncă al consiliilor intercoopera­­tiste și al uniunilor județene. S-au făcut o seamă de propuneri va­loroase privind desfășurarea unei activități rodnice în toate sectoa­rele de activitate, respectarea statutului și dezvoltarea demo­crației cooperatiste. Dumitru Dogăroiu, vicepreședin­tele Băncii pentru agricultură și industrie alimentară, și Stelian Dinescu, director general în Mi­nisterul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, au venit cu o serie de precizări și îndrumări practice privind activitatea de vi­itor a uniunilor cooperatiste jude­țene, asupra felului în care apa­ratul acestora trebuie să mun­cească pentru traducerea în viață a hotărîrilor celui de-al II-lea Con­gres al cooperativelor agricole de producție, pentru transpunerea in fapte a măsurilor stabilite de con­ducerea superioară de partid de stat privind dezvoltarea și mo­și­ternizarea agriculturii. In înche­ierea dezbaterilor a luat cuvintul tovarășul Gheorghe Petrescu, pre­ședintele Uniunii Naționale a Co­operativelor Agricole de Producție. Cele două zile în care s-a des­fășurat schimbul de experiență or­ganizat în județul nostru au con­stituit pentru toți participanții un prilej de cunoaștere și generali­zare a experienței înaintate, un imbold pentru perfecționarea ac­tivității viitoare. Recoltatul masei verzi destina­tă insilozării la cooperativa a­­gricolă de producție din Tom­natic. (Foto : E. ROBICSEK) SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR MUNICIPAL TIMIȘOARA Comitetul Executiv al Consi­liului popular al municipiului Timișoara, prin decizia nr. 451 din 10 mai a.c. convoacă depu­tații Consiliului popular al mu­nicipiului Timișoara în cea de a XVI-a sesiune ordinară, care va avea loc la data de 25 mai 1972, ora 16, în sala de ședințe a Consiliului popular municipal Timișoara, bv. Victoriei nr. 1, cu următoarea ordine de zi : Pregătirea tehnico-productivă a elevilor din școlile și liceele de cultură generală, amenajarea și dotarea atelierelor școală. VREMEA PENTRU ZIUA DE 14 MAI : Vreme nestabilă, cu cerul varia­bil, temporar acoperit. Tempo­rar vor cădea averse de ploaie, însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla moderat cu in­tensificări temporare din vest și vest. Temperatura sub­­sta­ționară , minimele, noaptea, vor fi cuprinse intre 5 și 10 grade, iar maximele, ziua, între 15 și 20 grade. PENTRU ZILELE DE 15 ȘI 16 MAI, Vremea se menține nesta­bilă, cu cerul mai mult noros. Temporar, după-amiaza, vor că­dea averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Temperatu­ra staționară. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE : cerul noros. Vreme nestabilă, cu Vor cădea averse de ploaie Însoțite de descărcări electrice. Temperatura staționa­ră. COTELE ÎNALTE ALE HĂRNICIEI Educat prin muncă și pentru muncă, întregul nostru tineret este un participant activ la vasta operă de edificare socialistă a țării, fă­­cînd in acest fel dovada unei­ ati­tudini pătrunse de o înaltă res­ponsabilitate civică, manifestin­­du-și patriotismul și spiritul dina­mic în tot ce este chemat să în­treprindă. Dînd dovadă de hărni­cie, inițiativă și spirit gospodăresc, tineretul din județul Timiș con­tribuie substanțial la construirea unor edificii social-culturale, acțiunile de înfrumusețare a ora­la­șelor și satelor, la colectarea de­șeurilor metalice, la lucrări de îm­bunătățiri funciare și în silvicul­tură. Sărbătorirea a 50 de ani de la crearea U.T.C. a constituit un prilej de amplificare și diversifi­care a acțiunilor, munca voluntar patriotică fiind unul din principa­lele obiective ale activității orga­nizației de tineret. In conceperea, distribuirea și or­ganizarea acestei activități, Co­mitetul județean Timiș al U.T.C. "...................—■ a avut în vedere imprimarea unui caracter educativ și organizat al acțiunilor, reali­zarea unei eficien­­țe ridicate a mun­cii prestate. O caracteristică pen- ■ [UNK] [UNK]n—n­tru anul în curs o constituie faptul că activitatea respectivă se desfășoară în cadrul unor obiective permanente, stabi­lite împreună cu beneficiarii încă de la începutul anului. In majo­ritatea organizațiilor au fost decla­rate, săptămâni și zile pentru rea­lizări record la unele obiective cum au fost cele de la Împăduriri, colectări de deșeuri metalice, În­treținerea pășunilor și înfrumuse­țarea localităților. Ținând cont de rolul ce trebuie să-l aibă aceste activități în educarea tinerilor, atenție deosebită s-a acordat latu­o­rii propagandistice pentru impri­marea unei eficiențe sporite. Astfel s-a insistat pe explicarea semni­ficației și importanței, muncii care se efectuează, au fost inițiate dez­bateri in cadrul organizațiilor U.T.C. privind sarcinile ce le revin pe linia muncii patriotice precum și repartizarea judicioasă a tineri­lor pe obiective. Toate acestea au dus la participarea masivă a tine­rilor la muncă, fapt ilustrat de importantele depășiri ale­ angaja­mentelor. De pildă, valoarea lu­crărilor nefinanțate efectuate de tinerii din județ se ridică la peste 22 milioane lei, reprezentînd un procent de 37,6 la sută din planul anual­­ iar la lucrările­ finanțate s-a realizat pină in prezent suma de 491.000 lei. Un loc important îl ocupă în acest context colectarea metalelor vechi, unde un apreciabil aport l-au avuit organizațiile din municipiile Timișoara și Lugoj ca și comitetele comunale ale U.T.C. de la Variaș, Mașloc, Biled, Nădrag, Uivar și altele. De asemenea, în această perioadă a fost împădurită o suprafață de 24 hectare în fondul silvic și au fost colectate 225 kg de sămință de salcîm, remarcin­­du-se organizația municipală Lu­goj și organizația U.T.C. de la Dudeștii Vechi. Datorită ponderii mari pe care o are agricultura în județul nos­­tru, acțiunile de muncă patrio­tică organizate in acest sector au o mare însemnătate. In perioada care a trecut de la începutul anu­lui au fost întreținute pășunile na­turale pe o suprafață de 5.771 hec­tare, ceea ce reprezintă 52,5 la sută din angajamentul anual, re­­marcîndu-se organizațiile din Ra­­covița, Dudeștii Vechi, Gătaia iar în cadrul lucrărilor de hidroame­liorații, pe șantierele de la Jimbo­lia, Sînnicolaul Mare, Banloc și Timișoara tinerii au excavat peste 26.000 mc de pămint. Tinerii și-au adus contribuția și la construirea unor obiective economice, social­­culturale, sportive, întreținerea parcurilor și a spațiilor verzi, plantarea de pomi fructiferi și or­namentali. In municipiul in comunele Nădrag, Variaș, Lugoj, Le­nauheim și Uivar ponderea lucră­rilor efectuate de tineri. In ca­drul Întrecerii organizate pe linia consiliilor popu­­lare, este aprecia­bilă. Remarcabi­le sunt rezultatele obținute de Co­mitetul Timișoara municipal care a reușit să mobi­lizeze un mare nu­măr de tineri la — ——o serie de obiec­tive cum ar fi Casa tineretului, Muzeul satului, Parcul civic și altele. Din situația sintetizată la Co­mitetul județean Timiș al U.T.C. reiese, însă, că realizările multor organizații sunt încă necorespunză­toare față de posibilitățile pe care le au. Este știut că principala sur­să de venituri a organizațiilor U.T.C. o constituie colectarea și predarea deșeurilor metalice. Cu toate acestea sunt organizații care, deși­­ au posibilități, nu au predat până în prezent nici o cantitate de fier vechi. Este cazul organizațiilor de la Balinț, Bara, Belinț, Dum­brava, Șag etc. La începutul anu­lui s-a indicat să fie intensificate acțiunile de colectare a sticlelor și borcanelor; rezultatele însă nu sunt­­ mulțumitoare, dacă ținem cont că s-a realizat doar un pro­cent de 16 la sută din angajamen­tul anual. Realizări nesatisfăcă­­toare avem și în cadrul lucrărilor de Împăduriri. Cu toate că s-au stabilit, de comun acord cu In­spectoratul județean silvic și Di­recția agricolă județeană, locurile și perioadele de desfășurare a lucrărilor, timpul scurt avut la dispoziție și nefolosit judicios ca și neconcordanțele dintre unele or­gane locale au dus la situația de a nu­­ se realiza decit .35,7 la sută din , sarcinile , stabilite. Ținând cont­ac­te ,neajunsurile care se mai manifestă în acest domeniu, orga­nele și organizațiile U.T.C. vor trebui să-și intensifice eforturile pentru o mai bună îndrumare a energiei tineretului spre cele mai semnificative obiective, in așa fel Incit să putem aduce, intr-o și mai mare măsură, aportul nostru ia realizarea și depășirea planu­lui la toate obiectivele propuse. EMERIC MIHAILOV, activist al Comitetului județean Timiș al U.T.C. Eficiență ridicată in munca voluntar­­ patriotică a tineretului Receptivitate (Urmatt din pag. I, deni, pe măsura trecerii timpului, ne vom preocupa de îmbunătăți­rea soluțiilor găsite anterior, lu­cru pe care de altfel îl facem și în timpul studiului propriu-zis al temei, prin schimbarea — atunci cînd este cazul —­ a metodicii de lucru. Acest util schimb de păreri în domeniul cercetării științifice din învățămîntul superior, legat de problemele producției, început la catedra de mașini hidraulice, a Institului politehnic, îl vom con­tinua in coloanele ziarului nos­tru, cu convingerea că astăzi, b­. condițiile revoluției țifice, ale „exploziei“ tehnico-știln­­cunoștințe­lor .In toate domeniile de activi­tate, învățămîntul superior are un cuvînt de spus in corelația practică-cercetare. Are acest cu­vînt prin prisma condițiilor crea­te de către conducerea de partid și de stat, prin valoarea cadrelor de care dispune, prin tot mai numeroasele­­ probleme pe care le ridică producția materială și a că­ror rezolvare duce implicit la e­­ficiență economică, la realizări de importante beneficii în economia națională. Pe de altă parte școala superioară timișoreană ciștigi valorificind la maximum capacita­tea cadrelor de care dispune, pre­gătind chiar „în focul producției” specialiști de înaltă calificare, ca­pabili să răspundă complexelor sarcini ale edificării societății so­cialiste multilateral dezvoltate. Poveste­a de față e cu pește, dar nu pescărească. Cică pe la începutul lunii aprilie a.c­. Pompiliu O­coș, vicepreședintele cooperati­vei de consum din Făget, se zbatea ca peștele pe us­cat să procure ceva pește pentru unitățile de desfa­cere din­ subordine. Oriun­de arunca însă undița nu cădea nimic. In cele din urmă, norocul i-a surîs la cooperativă de consum Flamura roșie din Lugoj Fără nici o momeală, a­­ceasta i-a trimis, în ziua de 4 aprilie, 3­030 kg de pește. Nu în plasă, ci am­balat și cu camion. Dar cînd șoferul a ajuns la destinație cu marfa, în loc să fie întimpinat cu brațe­le deschise, cei de­ la Fă­get i-au întins.. . plasa . —­ Ortace, i-au spus, fă cale-ntoarsă că noi n-avem nevoie de pește. — Cum așa, că vicepre­ședintele l-a cerut ?!? — Cum­ necum, ia-ți peștele și • ■. umblă. — Ba eu asta n-o fac, ci vi-l las plocon aici să faceți ce știți cu el. Și l-a lăsat, făcînd cale întoarsă, fără pește, dar și fără nici un semn de con­firmare pe actele de pre­­dare-primire.­­ Acest „mic", dar foarte important amă­nunt, a fost trecut cu vede­rea de către Vasile Caia, șeful depozitului de mărfuri al cooperativei Flamura roșie, și tranșarea s-a con­siderat încheiată- Cei de la Făget însă nu s-au spălat cu cele 3.030 kg de pește pe cap. Nici mă­car nu s-au atins de el. L-au lisat pe seam­a soare­lui, care l-a bătut timp de cinci zile. Și atît de mult l-au scăldat în lumină și căldură nicit, din congelat cum era, l-au pus in peri­col de a se strica. cea Așa se face că, în a cin­­ci, vicepreședintelui Pompiliu Ocoș i-a venit o idee și a luat măsuri de salvare. Cum ? Foarte simplu, comod și, mai ales, fără nici un pic de simț de responsabilitate , a în­cărcat peștele intr-un auto­camion și a dat dispoziție să fie dus de unde a venit. Fără prea multă zăbavă, dispoziția a fost executată și cei de la Lugoj s-au trezit la poartă cu peștele. Reacția de moment a fost tîrguiala : — „Luați peștele, că l-ați cerut­­* — „Ba nu-l primim, că nu-i al nostru — „Și dacă se strică, cine-l plătește ?“ — „Vi privește !" — „Ba pe voi“. — „Ba pe voi •. .­ ... Și cînd tîrguiala era in toi, a verșit cineva mai cu scaun la cap și-a spus: — Stați, încă nu-i prea tîrziu ca peștele să fie salvat. — Cum ? — Ascultați la ce vi spun eu. Mobilizați pe tot 20—30 de salariați­— Și ! — Să trieze și să pună de-o parte tot peștele care nu s-a decongelat com­plet. — Și cu restul ce să facă ? — Vom vedea .. ■ Cei 20—30 de salariați, mobilizați pe loc, după ce au pescuit, timp de două zile, prin ape tulburi, au reușit să treacă în catego­ria de pește încă congelat circa 1.300 kg care au fost valorificate in condiții (a­­proxim­ativ) corespunzătoa­re. Mai greu a fost cu res­tul. Totuși, o portiță de ieșire s-a găsit. Omul cu scaun la cap a spus: — Restul să fie recon­diționat prin metoda spin­tecăm. Fiecărui pește i se vor scoate măruntaiele și va fi sărat. Metoda s-a dovedit in­genioasă. După un ase­menea tratament, peștele a devenit parcă mai gustos- Bineînțeles că i s-a ridicat și prețul. Păcat însă că, deși tîrguiala dintre cei de la Făget și cei de la Lu­­stoj a fost curmată, bîlciul continuă. Unii susțin ca cei in drept să suporte cheltuielile în plus pentru triere, recondiționare și valorificare a celor 1.500 kg de pește rămase încă în depozit, cheltuieli ce cad in seama celor de la Fă­get. Alții, dimpotrivă, a­­runcă, cum s-ar zice, găi­na moartă în curtea celor de la Lugoj. Desigur, drep­tatea trebuie să fie de par­tea cuiva. Sau poate vina aparține ambelor părți ? Tot ce e posibil, dar cine­va trebuie s-o stabilească. Iar acest oficiu nu-l poate face altul decit IJECOOP Timișoara, care, sperăm, va fi imparțial! C. PETRE cum s­au În MII DE ECDE... PESTE CSIN GELuI Acțiuni de educație sanitară Personalul medico-sanitar de la Centrul de sănătate din Gătaia se preocupă intens de organizarea unor interesante acțiuni cu carac­ter educativ, care au loc periodic în rîndul locuitorilor din cele zece sate. Lunar, fiecare medic prezintă conferințe pe diverse te­me la căminele culturale. Recent, doctorul Ioan Brizu a vorbit la Gătaia despre difterie. In satul B­i­r­d­a, dr. Aurel­­ Lungu a prezentat conferința pe tema „Tetanosul și importanța vaccinărilor“. Prin grija aceluiași centru a fost organizat, nu de­mult, un "curs sau­ minim la care au participat peste 60 de oameni de la cooperativa de consum, liceu etc. Acțiuni de educație sanitară au loc și în cadrul unităților eco­nomice, I.A.S., I.M.A., cooperati­vele agricole de producție, insti­tuțiile din­ comună. La sediul cen­trului există o gazetă de perete, „Sănătatea“, la care sunt publicate cu regularitate articole pe aceeași temă, ele fiind citite cu interes de cei 80-90 de oameni care vin zilnic aici.

Next