Drapelul Roşu, iunie 1972 (Anul 28, nr. 8515-8540)

1972-06-24 / nr. 8535

Jk *2* DRAPELUL ROȘU-8.534 H PINTi0uluj j1 0 £ I»L1­­ ft XXV-A ANIVERSĂRI PRIMÎI A MARII RFPU­RI ICH Munca entuziastă, inițiative de maximă impor­tanță, izvorîte din hotârîrea unanimă de a realiza CINCINALUL ÎNAINTE PE TERMENI PLANUL CINCINAL ÎN PATRU ANI! I este angajamentul însuflețitor al colectivului Trustului de construcții Timișoara cu care se prezintă în fața Conferinței extraordinare a Organizației județene de partid ’ »..Primul cuvînt pe care 11 no­tez In­ carnetul de­­ însem­nări — lingă precizarea că la T.C.T. lu­crează peste 1000 de comuniști este­­ responsabilitatea. Cred că nimic nu poate defini m­ai concis și mai elocvent caracterul dezba­terilor din organizațiile de partid, care au avut loc pe șantiere, ori din ședința comitetului oamenilor muncii, decit această expresie, ires­­ponsabilitate — adică înțelegerea matură pentru înfăptuirea unui susținut program de investiții. Măsura plenară a acestei voințe — în expresia acțiunilor concrete ce urmează a fi întreprinse la fiecare punct de lucru, de către fiecare echipă — urma însă să-l ofere re­centa adunare generală a activului de partid din Trust pentru desem­narea delegaților la Conferința extraordinară a Organizației jude­­țene de partid. S-a dovedit, în atîtea rînduri, să reprezentanții constructorilor­­ comuniști, atunci cînd se întîlnesc în plen, aduc cu ei tumultul șan­tierelor, că fiecare cuvînt al lor rostit în dezbateri este, de fapt, ecoul prelungit al opiniei acestui detașament de frunte al muncito­rimii timișene față de sarcinile stabilite de Biroul Comitetului ju­dețean de partid în domeniul in­vestițiilor. Iar dovada evidentă a importanței acestei adunări o dă, înainte de toate, mandatul încre­dințat delegaților, de a raporta Conferinței extraordinare hotărî­­rea unanimă a lucrătorilor din Trust de­ a îndeplini planul cinci­nal în 4 ani ! Pe ce se Întemeiază cu­tezanța constructorilor ? In princi­pal, pe două elemente — de fapt, tot atîtea realizări esențiale reți­nute din bilanțul etapei care a tre­cut din noul cincinal : 1) producția obținută în 1971 (între altele, 3 136 apartamente — cele mai multe predate pînă acum, într-un an, în județul Timiș) cumulată cu nivelul realizărilor prezumate pentru a­­cest an — planul semestrului I a fost încheiat incă de la 20 iunie a.c.­­ — reprezintă nu mai puțin de 47-48 la sută din volumul sar­cinilor stabilite pentru întregul cincinal. Cu alte cuvinte — jumă­tate din sarcina planului cincinal între 1971-1972, cealaltă jumătate între 1973-1974­­ 2.) Legea de adop­­­tare a planului cincinal de dezvol­tare economico-socială pe perioada 1971-1975 a prevăzut, în sectorul de construcții-montaj, creșterea medie, a productivității muncii cu 35 la sută. T.C.T.-ul, plecînd de la faptul că ritmul mediu posibil de creștere a acestui indicator este de 7-8 procente de la un an la albii, și-a propus să atingă înalta cotă de 42 și chiar 43 la sută. In 1972, aceasta înseamnă că întregul spor de­ producție se va realiza exclu­siv pe seama creșterii productivi­tății muncii. Oameni cu o bogată pregătire politică și profesională — fierar­­betonistul Viorel Mihalcea, insta­latorii Dițescu, Rock Mihai și Constantin ing. Nicolae Jinca, dul­gherul Nicolae Bartland, betonis­tul Ioan Traun, zidarul Alexandru Parecaș, parchetarul Grigore Săr­­mășan, electricianul Liviu Vela, alăturîndu-li-se directorul general, ing. Gheorghe Ciurea, și secreta­rul comitetului de partid, ing Va­sile­­ Marinescu —, ei și-au expri­mat opiniile avind temelia solidă a realității aducînd, rînd pe rînd, in focarul atenției colective, prin­cipalele căi în vederea devansării cincinalului 1 • INDUSTRIALIZAREA CON­­STRUCȚIILOR : program de mă­suri cuprinzător — studii și expe­rimentări în vederea introducerii construcțiilor spațiale (băi cu in­stalații complete, camere întregi e­­chipate din poligon etc.), punerea în funcțiune a unei noi linii de fa­bricare a panourilor mari, Luând în considerare aplicarea unor ase­menea elemente. Împreună cu alte metode de industrializare și utili­zare a elementelor prefabricate In construcții angajamentul stabileș­te ca nivele prevăzute în Progra­mul de măsuri al Secretariatului C.C. al P.C.R. în privința industri­alizării construcțiilor (45 la sută in anul 1973 și 70 la sută în 1975) să fie atinse până la sfirșitul aces­tui an și, respectiv în cursul a­­nului 1974.­­ GENERALIZAREA SCHIM­BURILOR II și III. Incepind din acest an, toate macaralele-turn, mijloacele de transport a prefa­bricatelor, utilajele de excavat, E­­chipele de mentori ale șantierelor și de lucrători din poligonul de prefabricate și stațiile de betoane vor lucra in două și trei schim­buri, asigurând astfel o producție continuă pe toată durata celor 24 de ore. Ca urmare, peste 30 la sută din volumul de construcții­­montaj planificat în 1972 va fi rea­lizat în schimburile II si III • EȘALONAREA PE LUNI A NUMARULUI MAXIM DE OBIEC­­TIVE CE SE VOR AFLA SIMUL­TAN IN EXECUȚIE. In acest sens, există de acum o experiență va­loroasă ; un bloc cu 204 garsoniere a fost realizat in 3 luni, altul cu 80 de apartamente in 4 luni, iar la o serie de blocuri din Circum­­valațiunii III, aflate în pragul re­cepției, durata normală de execu­ție va fi redusă cu minimum două luni. De altfel, trebuie spus că pînă astăzi, în cinstea Conferinței ex­traordinare a Organizației județe­ne de partid, au fost terminate toate cele 804 apartamente planifi­cate pe semestrul I în municipiul Timișoara; pînă la Conferința Na­­­țională a partidului se vor preda 43 la sută din numărul total de apartamente planificate in întregul an — ceea ce crează premisa ca și restul de 57 la sută să fie termi­nate înainte de termen, pînă la 20 decembrie a.c.­ Alte obiective au fost sau urmează să fie predate cu 15-90 de zile înainte de termen. Intre acestea : atelierul-școală de prototipuri al Facultății de me­di­canică, ferma didactică a Institu­tului agronomic, Complexul co­mercial din microraionul­ 1 Lugoj, o parte a complexului de taurine Racovița etc. Iată sinteza — densă in cifre și fapte — a ceea ce nume am, la în­ceput, responsabilitate, etcică, ana­liza cuprinzătoare a drumului par­curs de constructorii timișoreni, scrutarea atentă a perspectivei, cu scopul de a aduce fiec­are șan­tier la numitorul comun al maxi­mei exigenței de a îndeplini­ exem­plar înflăcărată chemare adresată întregului popor de secretarul ge­neral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu : CINCINALUL IN PATRU ANI ȘI JUMĂTATE ȘI CHIAR MAI DEVREME ! MIREL BRAILS Și S.M.A. Dudeștii Vechi se alătură inițiativei „O zi pe lună toate tractoarele vor lucra cu combustibil economisit" Mecanizatorii de la S.M.A. din Dudeștii Vechi, antrenați tn marea întrecere cu care între­gul nostru popor întlmpină Con­ferința Națională a partidului și cea de-a XXV-a aniversare Republicii, analizîndu-și posibi­a­litățile, au hotărît să răspundă valoroasei inițiative a secției a IV-a din Jimbolia de la S.M.A. Cărpiniș, care s-a angajat să lucreze cite o zi pe lună cu combustibili economisiți și să are cel puțin un hectar pe zi cu tractoarele de la combine și prese, în consfătuirile de pro­ducție mecanizatorii din cele cinci secții ale stațiunii noastre, reanalizîndu-și și angajamente­le, au hotărît să economisească importante cantități de motori­nă. Astfel cele două secții de la Dudeștii Vechi, care lunar au economisit peste 2.000 litri mo­torină, vor economisi lunar 2.592 litri, cea din Cheglevici 816 li­tri, din Cherestur 816 litri, din Beba Veche 912 litri, iar cea din Val­cani 1.003 litri. Aceste can­tități însumează 6.144 de litri cu care toate tractoarele noastre vor putea lucra o zi pe lună. Mecanizatorii noștri au mai hotărît ca atît în zorii zilei cit și pe timp de seară să are cu tractoarele de la combine prese cite 2-3 ore ceea ce în­și sumează 108 hectare pe zi gră­bind astfel insănunțarea cultu­rilor duble și ajutînd pe coope­ratori în lupta pentru recolte mari. De altfel, în această direc­ție avem o bună experiență din campaniile anterioare. Pentru Îndeplinirea angajamente comuniștii acestor Viorel Trif, șef de secție la Beba V­e­­che, Alexandru Uiuiu, șef de secție la Valcani, Gheorghe La­­șari, șeful secției de la Cherestur și alții, împreună cu mecanicii de întreținere Alexandru Roja, C. Meșter, M. Kittl etc., anali­zează zilnic, nu consfătuiri ope­rative de producție, felul în ca­re e folosită „ziua lumină“, cum sunt întreținute și exploatate tractoarele, combinele și cele­lalte utilaje. La rîndul său con­ducerea stațiunii și comitetul sindicatului și-au propus să sti­muleze fruntașii la economisi­rea combustibililor și a pieselor de schimb, precum și pe cei care obțin cele mai mari depă­șiri de plan la recoltat, balotat și arat. De comun acord cu con­siliile de conducere ale coope­rativelor agricole deservite am asigurat ca mecanizatorilor să le fie dusă mîncare calda aiura în cîmp și băuturi răcoritoare. In atenția noastră stau și proble­mele legate de depanarea opera­tivă a defecțiunilor ce se pot ivi in lanuri, buna aprovizio­nare cu carburanți și piese de schimb, încadrarea tuturor me­canizatorilor In fluxul tehnolo­gic de lucru. ing. ERNEST PAZMANN, directorul S.M.A. Dudeștii Vechi Pămîntul este un bun național, care nu trebuie irosit, iar datoria noastră a conducătorilor de uni­tăți agricole, a specialiști­lor și tuturor lucrători­­lo de pe ogoare este de a folosi rațional orice pe­tec de teren. Pornind de la necesitatea obținerii unor producții mereu sporite, țăranii coopera­tori din Tomnatic, in frunte cu comuniștii, au hotărît unele măsuri care să ducă la valorificarea superioară a suprafețelor de teren care le posedă. In acest scop, consiliul de conducere, avînd spriji­nul comitetului de partid și al specialiștilor din unitate ,a efectuat un stu­diu care să permită ex­tinderea culturilor suc­cesive și intercalate. Studiul definitivat și măsurile stabilite prevăd ca pe 113 ha plantate cu piersici — cultură in al treilea an — să punem dovleci pe rîndurile de pomi, iar între rînduri morcovi furajeri, dughie, căpșuni, ardei De pe unele parcele s-a și recol­tat spanac sau borceag. Deci, de pe aceste supra­fețe obținem trei recolte pe an. De asemenea, pe ■.■ste 72 hectare cu piersic pe rod, unde coroana po­milor nu este prea dez­voltată, mai avem in cultură căpșuni și dovleci. Și în cele 20 hectare cu vie tînără s-a însămînțat, între rînduri, sfeclă fu­rajeră. Mai mult, spațiile din jurul salariilor, a răsadni­țelor, precum și fiecare loc gol a fost însămînțat cu diferite culturi. Noi am mai hotărît că tovară­șii din conducerea ferme­lor care se fac vinovați de irosirea pămîntului să fie penalizați cu cite 1,20 lei de fiecare metru pă­trat de teren neutilizat la sere și răsadnițe, 0,80 lei în legumicultură, 0,60 lei la pomi și 0,40 lei la cultura mare și furaje. Dar, pot spune, nu a fost nevoie să trecem la mă­suri administrative, întru­­cît toți cooperatorii noș­­tri au înțeles necesitatea valorificării depline a po­tențialului productiv al pămîntului. Cu bune re­zultate, în folosirea inten­sivă a pămîntului, se prezintă fermele conduse de inginerii Ana Gruescu și Gheorghe Gheorghea­­de. S-au evidențiat, de a­­semenea, cooperatorii Ion Lux, Nicolae Rene, Ni­colae Humeșt, Ștefan Pe­­truț, Ilie Puha, Ana Bach. In ceea ce privește cul­turile succesive, noi ara plantat pînă acum 34 hec­tare de legume, din care 4 hectare cu ardei, 18 hectare conopidă și 12 hectare varză. După 120 hectare de orz și secară masă verde s-a însămîn­­țat porumb pentru boabe, folosind hibrizii dublii 208 și 98, cultură care a răsărit și a fost prășită. Ne-am propus ca să obți­nem o a doua cultură și de pe întreaga suprafață ocupată cu orz și grîu. Astfel, vom­ mai pune 120 hectare cu porumb pen­tru boabe, folosind sămin­­ța din hibrizii timpurii, iar alte 380 hectare vor fi­­ cu porumb pentru masă verde sau siloz. Pentru a avea certitudi­nea obținerii unor pro­ducții bune, de la a­ doua cultură in miriște, noi ne-am organizat în așa fel munca la recoltare nicit în paralel mergem cu balotatul paielor, eli­berarea terenului, aratul și semănatul. Totodată, 120 hectare porumb pen­tru boabe, în cultură dub­­lă, vor fi irigate prin fo­losirea apei din canalul Galațca. In felul acesta, prin descoperirea și punerea in valoare a noi și noi rezerve de creștere a pro­ducției și productivității muncii vom putea înfăp­tui mai devreme preve­derile actualului cincinal, întrecerea socialistă por­nită în cinstea Conferin­ței Naționale a partidului și a celei de a XXV-a a­­niversări a proclamării Republicii a însuflețit activitatea țăranilor noș­tri cooperatori în pentru obținerea de lupta re­colte mereu sporite. De aceea, noi am hotărît să depășim producțiile pla­nificate cu 1.200 tone la legume, 240 tone sfeclă de zahăr, 600 hl lapte, 140 tone porumb, 26 tone griu, 20 tone carne, 16 tone orz. Faptul că aceste an­gajamente au un suport real rezultă și din pro­ducțiile realizate pînă a­­cum, starea de vegetație a culturilor, precum din hotârîrea cooperatori­­i­lor pentru a munci mai bine pentru a-și respecta exemplar cuvîntul dat. In ceea ce ne privește nu vom precupeți nici un efort pentru a face din culturile intercalate și succesive o rezervă im­portantă de furaje, legu­me, fructe. Prin această cale se va furniza mai multă producție-marfă la fondul de stat și vor spo­ri veniturile țăranilor co­operatori. PETRU FENEȘI președintele cooperativei agricole de producție Tomnatic ,,Culturi succesive și intercalate pe suprafețe cît mai mari. Se pot obține și trei recolte de pe același teren! Oricînd te am duce l­a mare întreprindere, cum este uzina „Electromotor“ din Timișoara, vei întîlni fapte de muncă, expresii ale talentului și hărniciei, care vin să îmbogățească zestrea de expe­riență a unui colectiv- Adevărate carate ale îndemânării, ele se a­­daugă fluviilor de energii care, cu o intensitate mereu sporită pun în mișcare atelierele, secțiile, uzi­­nele. Autorii lor se numără cu zecile, cu sutele, și de aceea nici însemnările de față nu pot­­ fi complete. Cert este însă că în­deosebi în aceste zile de între­cere însuflețită, efectul lor fer­tilizat se simte peste tot. Căci îndemnul partidului „Cincinalul înainte de termen" găsește în tot locul us­t deschise spre inimile tu­turor. Plusul de competență, genera­toare de noi succese, l-am întâlnit ț­­in atelierul de micromotoare al marii uzine timișorene. Banda cu tact lungă care lucrează brigada de montaj condusă de Mihai Ardelea­nu, a prins parcă aripi în ulti­mele săptămîni. Deși teoretic ran­damentul său e limitat de mișcă­rile mecanismului, totuși sporul de producție obținut in luna mai a fost de 6 la sută.­­ Sunt posibilități de a folosi la maximum chiar si capacitatea benzii, ne explică maistrul princi­pal Alexandru Miclea. Cu condi­ția ca munca să fie minuțios or­ganizată, ca intervențiile in orice situație să fie operative și eficien­te, Brigada lui Ardelean a reușit să elimine opririle, puține la nu­măr, determinate de așa-zișii fac­tori imprevizibili și să imprime producției un flux continuu, o ritmicitate uniformă în cele 8 ore de muncă. Organizarea exempla­ră a corespuns aci cu o disciplină perfectă. . ■ Un tînăr comunist, în vîrstă de 28 de ani, a consemnat astfel în cronica întrecerii un nivel neatins la montajul micromotoarelor. Cu pasiune și tenacitate, cu ferma convingere că în producerea bu­nurilor materiale nu există vîrfuri de neatins. Palmaresul său a fost ușurat de o concepție curajoasă în organizarea întregului sistem de muncă, rații, din Ea s-a născut din obser­examinarea critică a procesului tehnologic. Pînă nu de mult, motoarele „căzute“ la stan­dul de probă au fost remediate abia după ce s-a stabilit necesar corectării operațiilor timpul de­fectuos executate. Practica vetustă a îngreunat fluxul motoarelor spre beneficiari, în consecință s-a re­nunțat la ea. Acum remedierea oricărei deficiențe, indiferent de natura ei, cade în sarcina brigă­zii de montaj care primește în a­­cest scop un timp suplimentar pentru fiecare motor. Dat fiind că salariile lăcatușilor­ montori de­pind de numărul motoarelor [UNK] co­respunzătoare, trecute prin stan­dul de probă, s-a găsit astfel o formă de cointeresare simplă și mobilizatoare pentru munca de calitate și înlăturarea deficiențe­lor chiar în timpul montării. Efi­ciența ideii inovatoare poate exprimată prin reducerea la jumă­t­­tate a timpului afectat ,remanie­rilor. In aceeași secție, consemnăm un alt record : la banda de montaj a aspiratoarelor de praf viteza de lucru a săltat aici în ultima lună cu 8 la sută. Unul din realizatorii succesului, șeful de brigadă Aure­lian Beca, se spunea că mem­brii brigăzii au cî­ș­ti­g­a­t un plus de experiență și aș aminti pe Ștefan Borcescu, Ion Cojocaru­ și alții— dar și simplificarea teh­nologiilor a dus la eliminarea unor operații și în consecință la creș­terea vitezei de montaj. Aspira­torul cel nou „Junior“ bunăoară s-a născut în birourile de concep­ție, modificările de ultimă oră sunt și ele rodul gîndirii tehnice... Puncte de interferență a produc­ției cu cercetarea, cu înnoirile teh­nice găsești în tot locul în uzină. Chiar acum, la acest loc de mun­că, se experimentează cu succes o modificare constructivă la aspira­toarele de tip „Ideal“. Autorul ei, maistrul Nicolae Eberle, s-a dus la Nădrag, uzina colaboratoa­re, stăruind și acolo ca noile Car­case făcute aici să corespundă transformărilor propuse de el. E­­ficiența acțiunii se cifrează nu­mai în acest an la peste 330.000 lei economisiți la manoperă și ma­teriale. De altfel, raționalizările aplicate în producție în decursul anilor, cele cinci propuneri aflate în studiul cabinetului tehnic la ora actuală vorbesc convingător despre preocuparea lui Eberle, constantă și pasionantă pentru perfecționare și simplificare. Tensiunea căutărilor tehnice a cuprins toată uzina. Vasile Le­­gr­and, șeful atelierului de micro­motoare, apreciază elogios aspira­torul de praf „Junior“, cu perfor­manțe apropiate de cele ale fra­telui său mai mare, cu toate că „mezinul“ consumă mai puțină e­­­n­ergie, iar costurile lui de pro­ducție sint mult mai mici. Meri­tul aparține serviciului construc­tor șef care, in concepția produ­sului s-a orientat după cerințele tehnologice moderne ușurînd o se­rie de repere, utilizînd pe scara largă masele plastice în locul me­talului. Revelator mai este și fap­tul că un produs abia născut este supus observațiilor critice, dise­cat, am putea spune, de numeroși „cercetători“ atenți. Un prim test se face în secțiile de producție; este apoi rîndul grupului de pro­iectanți și tehnologi ai serviciului dispecer șef să examineze orice piesă susceptibilă de îmbunătăți­re. Pe biroul inginerei Galina Șan­­dor vedem cîteva piese din mase plastice cu care au fost înlocuite reperele similare din metal Altele, turnate sub presiune, asigură, de asemenea, avantaje nete față de cele turnate prin metodele clasice. La un singur reper — înlocuirea scuturilor flanșate din fontă cu siluminiu la motoarele cu gabarit 80—90—100 — se economisesc a­­nul acesta circa 190.000 lei. Dar și siluminiul este înlocuit cu mase plastice ca încă o etapă perfecționării, a ușurării și iefti­­­nirii produselor. Sunt zile încărcate de o neobiș­nuită energie cele dinaintea Con­ferinței Naționale a partidului. In orice loc de muncă omenii sunt conștienți că marele resurse ale e­­conomiei pot fi folosite mai judi­cios. Iar faptele de hărnicie ce se nasc cotidian, în proporție de ma­să, primesc în aceste zile dimen­siunile marilor încleștări de forțe. N. CÎMPEANU TENSIUNEA CĂUTĂRILOR A CUPRINS TOATĂ UZINA Fapte de întrecere la „Electromotor (« s­s V\\\\\s\s\\\\\s\ * \ iș \

Next