Drapelul Roşu, iulie 1972 (Anul 28, nr. 8541-8566)

1972-07-01 / nr. 8541

ÍN PAGINA A ll-A De unde prov in sporurile de producfie Anul XXIX nr. 8.541 Simbala, 1 iulie 1972 4 pagini, 30 bani Delegați la Con­ferința Națională a partidului ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A PARTIDULUI ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI ȘI PROCLAMĂRII REPUBLICII CRIMCIMALDL IN patru ani ȘI JUMĂTATE! ORGANIZAREA - MIJLOC EFICIENT DE SPORIRE A PRODUCȚIEI ȘI RENTABILITATE Perfecționarea conducerii și organizării, surse potențiale in dezvoltarea forțelor de producție (II) iacâ în prima parte a dezbaterii initiate de redacție tema abordată a constituit-o relația centrala-i­n­­treprindere și rolul comitetului oa­menilor muncii ca organ de con­ducere colectivă, partea a doua a fst dedicată „organizării", apre­ciată de lucrările Conferinței Na­ționale din decembrie 1967 ca un mijloc important de sporire a efi­cienței economice. In ultimii ani s-a desfășurat o amplă acțiune de organizare științifică a producției Si a muncii care și-a adus contri­buția la realizarea și depășirea an de an a sarcinilor de plan. REDACȚIA. Organizarea pro­ducției Si a muncii constituie o importantă cale de creștere a efi­cienței economice. Care sunt rezul­tatele acestei acțiuni în întreprin­derea de 1 Ce măsuri au­ luat pen­tru intensificarea acțiunii de orga­nizare și care sunt domeniile prio­ritare cărora li se vor acorda a­te"ISIG pr DUMITRU VINEREANU . Studiile întocmite de serviciul d­e organizare a producției și a mun­cii au drept obiect cele mai strin­gente probleme cu care este con­fruntată întreprinderea. Dintre a­­cestea amintesc pe cele privind reorganizarea spațiilor de depozi­tare ale întreprinderilor, conteinea­­zarea transportului levatelor la ta­le de bobinat-dublat-răsucit, reorganizarea activității de întreți­nere Eficiența economică obținută pe seama aplicării studiilor se ri­dică la circa 2 milioane lei/an. In ansamblu, materializarea studiilor legate de programarea operativă a­­ reducției, aprovizionarea ritmică, conduc la realizarea indicatorilor de plan paralel cu reducerea chel­tuielilor materale. De pildă, 1­000 lei producția marfa costum­e a­­ int cu 18 lei mai mici în acest an £ 2 de 1971. Beneficiile la 1.000 lei m­ijloace circulante sunt de 2,5 ori ma mari decit anul 1971 și alături de reducerea duratei de normare a ciclului de fabricație cu 16 zile aceste elemente pot caracteriza ri­dicata eficiență a activității eco­nomice desfășurate în întreprinde­rea noastră. Domeniile prioritare cărora le a­­cordăm o deosebită atenție sini­t valorificarea superioară a materii­lor prime, element care ne-a per­mis de altfel luarea inițiativei, ca răspuns la chemarea textiliștilor lugojeni, de a lucra 14 zile pe an din economii de materiale ; folosi­rea timpului de lucru și a capa­cităților de producție și îmbunătă­țirea programării producției și a urmăririi realizării planului folo­sind și mai mult mijloacele moder­­ne de calcul. ING. DEZIDERIA MULLER. Avind un profil asemănător cu al întreprinderii „Industria linii” problemele de organizare atacata au fost similare, obținindu-se une­le realizări, desigur, fără a epui­za tematica. De altfel o analiză re­centă întreprinsă de redacție a a­vut drept obiect tocmai activitatea de organizare a serviciului. Astăzi întreprinderea noastră este una din cele mai mari întreprinderi de industrie ușoară din orașul Timi­șoara ca urmare a modernizării și amplificării capacităților de pro­ducție. Din această cauză noi ne aflăm intr-o etapă de tranziție, de căutări pentru o structură organi­zatorică care să corespundă actua­lelor sarcini. Din păcate acțiunea se desfășoară intr-un ritm nesatis­făcător deoarece nu dispunem die cadre suficiente și cu o pregătire care să permită stabilirea unei structuri organizatorice optime. In ceea ce privește măsurile­ lua­te pentru intensificarea acestei ac­țiuni ele sunt numeroase dar mă voi rezuma la reorganizarea struc­turii schemei personalului tehnico­­administrativ creîndu-se serviciul Discuții consemnate de ing. C. DOBREANU (Continuare în pag­a 111-a) Secția corpuri de iluminat fluo­rescent de la Electrobanat Ti­mișoara este cunoscută în întrea­ga țară prin calitatea produselor sale — exemple de îmbinare a utilului cu frumosul (Foto : E. ROBICSEK) ȘASE ZILE PE AN CU MATERIE PRIMĂ ECONOMISITĂ . Intimpinarea Conferinței Na­ționale a partidului și a celei de-a voea aniversari a proclamat Republicii, filaturii de la Industria lunii au luat inițiativa de a refila m­eseurile din filatura pieptănată. Preconizind in acest mod econom,­­sirea a importante cantități de paie. Pe baza unui plan privind în­ființarea unui centru de sortare a deșeurilor pe feluri de culori, sta­bilirea unei tehnologii care sa per­mită utilizarea deșeurilor, reorga­­niarea magaziilor și alte m­ăsuri tehnico-organizatorice legate de reducerea consumurilor specifice, s-au înregistrat și primele rezul­tate. Astfel, au fost econo­misite pînă în prezent 39 tone pare reprezentând posibi­litatea întreprinderii de a lucra din materie primă economisită circa 6 zile anual în plus față de 14 zile cu­ prevede angajamen­tul. Se poate aprecia, după primele succese obținute, că studiile întoc­mite au avut o bază temeinică a­­sigurînd activității productive o eficiență ridicată, stimulînd in continuare colectivul pentru noi succese și chiar depășirea angaja­mentului asumat, Cantități sporite de grîu la fondul central Campania de vară din acest an a început sub impulsul marii în­treceri socialiste pornite­ în cin­stea apropiatei Conferințe Națio­nale a partidului și a celei de-a XXV-a Republicii, aniversări a proclamării Mecanizatorii de la S.M.A. Sacoșu Turcesc au reușit să pregătească mai bine combinele și celelalte mașini, ceea ce a per­mis ca să fim destul de avansați cu recoltatul cerealelor. încă de săptămina trecută s-a terminat cu recoltatul orzului pe 30 hectare, apoi am început cu toate forțele la grîu. Pină deunăzi s-a adunat și producția de grîu de pe 311 hectare, din 443 hectare ocupate cu această cultură. Beneficiind din plin de spriji­nul statului cu îngrășăminte chi­mice, mașini etc., țăranii noștri cooperatori au reușit să obțină in acest an producții mari, care de­pășesc așteptările. Așa de exem­plu, la orz s-a realizat o recoltă medie de 4.003 kg la hectar, iar la grîu ne menținem la 2.350 kg, ceea ce reprezintă o depășire a prevederilor de plan cu cite 300 kg. In felul acesta ne-am îndepli­nit angajamentul luat; sporirea producției medii de grîu cu 160 kg la hectar. După felul cum muncesc meca­­nizatorii secției conduse de Adam Șmagi, recoltarea griului se va termina pînă la data de 7 iulie. Cele 7 combine, C-1 și C-3, merg fără întreruperi, iar tractoriștii Iosif Balint, Francisc Iaroș și Petru Drăgan se mențin in frun­tea întrecerii. Concomitent cu recoltatul se desfășoară balotatul paielor și e­­liberatul terenului, lucrare care s-a efectuat pe 170 de hectare, din care 71 hectare sînt arate, iar 48 hectare însămînțate cu culturi succesive. Cei doi mecani­zatori de la presele de balotat paie, Francisc Bolitar și Fran­­cisc Balint, lucrează dimineața devreme și la arat, reușind ast­fel, împreună, să realizeze cite 4-5 hectare zilnic. Totodată, în centrul atenției consiliului de conducere a stat li­vrarea obligațiilor către stat. Ast­fel, pînă vineri s-au transportat la baza de recepție 560 tone grîu, din care 363 tone reprezintă în­treaga cantitate contractată cu statul. Dar, țăranii noștri coope­ratori, văzînd producția bună din acest an, au hotărît să livreze la fondul central, deocamdată, pînă la definitivarea calculelor, încă 20 tone grîu. Cooperatorii de la Vucova au de­monstrat că și pe solurile mai puțin fertile se pot obține pro­ducții bune de cereale, că preve­derile planului cincinal se pot în­deplini mai devreme. VALERIU TOAGE inginer-șef la cooperativa agricolă de producție Vucova Au terminat recoltatul griului Muncind cu însuflețire, coopera­torii din Freidorf au terminat ieri recoltatul griului de pe întreaga suprafață cultivată. Producția în trecut cu aproape 500 kg la hec­a­tar pe cea planificată fapt ce a permis livrarea la fondul central a 30 tone grîu peste prevederile con­tractuale. Și la orz producția ajuns la 3.200 kg la hectar, coope­a­rativa livrînd statului 20 tone in afara contractului. Un aport deosebit l-au adus me­canizatorii Szeke Ladislau, Ion și Fekete Vasile, precum Duda și țăranii cooperatori Olah Mi­hai, Mészáros Ștefan, Baranov Arcadie și Szeles Ion (șofer). J SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR AL JUDEȚULUI TIMIȘ Ca o expresie a sentimentelor de patriotism, oamenii mumții din județul Timiș și-au suplimentat angajamentul in întrecerea patriotică: in 1972 să se execute un volum de lucrări obștești de 260 milioane lei! In Aula Universității din Timi­șoara a avut loc, ieri, cea de-a XIV-a sesiune a Consiliului popular al județului Timiș, la care au par­ticipat, alături de deputați, nume­roși invitați din partea cooperației de consum, Uniunii județene a co­operativelor meșteșugărești, Uniu­nii județene a cooperativelor agri­cole de producție, lucrători din a­­paratul Consiliului po­pular jude­țean, primarii orașelor și comune­lor din județ, ziariști. Lucrările sesiunii au fost condu­se de tovarășul Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președintele Con­siliului popular județean. La primul punct din ordinea de zi, tovarășul deputat ing. Iosif Roth, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular ju­dețean a prezentat raportul privind analiza modului de aplicare a Le­gii nr. 7/1971 cu privire la înființa­rea și dezvoltarea unităților econo­mice și de prestații în mediul ru­ral de către consiliile populare co­munale, cooperativele agricole de producție, cooperația meșteșugă­rească și cooperația de consum. In continuare, tovarășul Vasile Daju, prim-vicepreședinte al Comi­tetului executiv al Consiliului popular județean a prezentat In­formarea cu privire la modul de în­(Continuare în pag. a ll-a) / TIMPUL FIERBINTE AL INIȚIATIVELOR După un an de studiu intens — care a adăugat noi cunoștințe în pregătirea profesională a studenți­lor, verificate în sesiunea de exa­mene din iunie — un rodnic bilanț al unei munci asidue și pasionante, vacanța de vară este un binemeri­tat răgaz, un prilej de refacere a energiilor. S-a încetățenit obice­iul ca tineretul nostru studios, alăturindu-se eforturilor întregului nostru popor in construirea socie­tății socialiste multilateral dezvol­tate, să participe, o bună parte din vacanța sa, la desfășurarea unor activități producti­­ve, pe șantierele industriale, agrico­le sau social-gos­­podărești ale eco­nomiei naționale. Aceste constituie obiective „amfi­teatrele de vară" ale muncii patrio­tice sau ale practicii în producție, loturi esențiale în formarea profe­sională și politică a tinerei genera­ții. Anul acesta, în cinstea Confe­rinței Naționale a partidului și­­ sărbătoririi Republicii, am întocmit a un vast program privind toate compartimentele legate de desfă­șurarea vacanței, care cuprind, in­tr-o formă sau alta, pe toți studen­ții care învață la Timișoara. Practica productivă, privită ca o însemnată etapă în formarea com­plexă a tînărului specialist, a fă­cut obiectul­ unor studii la nivel de rectorate, decanate și asociații studențești, pentru a se găsi forme eficiente de desfășurare. O primă coordonată a practicii în produc­ție va consta din integrarea stu­denților în activitățile curente ale circuitului producției. Cu toate cele 92 de întreprinderi, în care, bună­oară, studenții politehniști vor păși în curînd, s-au încheiat convențiile de rigoare, s-au stabilit obiective precise legate de prezența cit mai activă, a viitorilor ingineri in mij­locul colectivelor de muncă. Munca patriotică, devenită tradi­țională și in lunile verii, a prilejuit studenților timișoreni o reală con­tribuție la lucrările care se desfă­șoară pe ogoare, pe șantiere. 500 de studenți ai Universității (facultăți­le de fizică, matematică , mecani­că, filologie) vor munci pe terenu­rile mai multor C.A.S. și C.A.P. din județul Timiș. De asemenea, după orele de practică, alți 743 de stu­denți ai Universității vor fi pre­zenți, în luna iulie, pe șantierul ba­zei sportive, al stației seismice, in bibliotecă sau la întreprinderile la care fac practică. 1.523 de briga­dieri de la Politehnică vor munci in lunile iulie și august pe șantie­rele atelierelor școală, ale stației­­pilot de chimie, la Casa de cultură a tineretului , cei de la Agronomie, la Stațiunea didactică și experi­mentală, pe șantierul Facultății de medicină veterinară și zootehnie , studenții mediciniști la ridicarea u­­nor obiective de profil : Spitalul clinic și Clinica de boli infecțioase. La obiectivele care se construiesc In municipiul nos­tru vor fi antre­nați alți 1.177 de studenți. Fără În­doială, tineretul nostru studios u­­niversitar nu se va dezminți nici acum prin prezență și realizări fructuoase — peste 4.500 de stu­denți vor raporta la sfârșitul va­canței dragostea cu care au mun­cit, atingerea și depășirea obiecti­velor propuse. In această cifră nu sunt cuprinși și studenții timișo­­reni care efectuează practica in producție pe diferite șantiere­­ sau întreprinderi, din alte zone ale ță­rii, astfel că practic toți studenții timișoreni sunt angrenați în munciie efective prilejuite de lunile vacan­ței. Odihna propriu-zisă este un alt capitol în programul nostru de va­canță. Ca în fiecare an, ca semn al grijii permanente a partidului și statului nostru, taberele de odihnă și tratament oferă studenților con­diții minunate pentru destindere sau refacere, pe litoral sau la mun­te, la Costinești, Bușteni, Pârîul Rece, Brașov. Din cei 1.030 de stu­ GIIEORGHE CREȚU președintele Consiliului U.R.S. din Centrul universitar Timișoara (Continuare în pag. « Ili­ s) TIMIȘOARA UNIVERSITARA Inițiativa patriotică a clasei noastre muncitoare de a îndeplini înainte de termen planul cincinal, inițiativă stimulată de cele două mari evenimente cu rezonanțe profunde în viața întregii țări — Conferința Națională a partidu­lui ți jubileul de un sfert de veac al Republicii — a generat o largă declanșare de energii, o veritabi­lă măsurare cu propriile forțe în cadrul tuturor colectivelor de producție. Perioada care a trecut de la a­­doptarea acestor angajamente avut darul să limpezească și să a statornicească măsuri, inițiative, acțiuni care anticipează în toate colectivele de muncă timișorene rezultate peste așteptări. Este de altfel o constatare valabilă și pen­tru colectivul Fabricii de pălării din Timișoara — unitate binecu­noscută a industriei ușoare româ­nești. Tovarășul Francisc Sauer, secretar al organizației de partid din fabrică, ne relatează : — Trăsătura definitorie a co­lectivului nostru este disciplina, seriozitatea, înțelegerea realistă acestui cuvînt de onoare muncito­a­resc „dat în fața partidului“ și am în vedere angajamentul cu care ,vom cinsti Conferința Na­țională și cei 25 de ani ai Repu­blicii. — Vă rugam să nominalizați cî­­teva aspecte, caracteristice acestor zile de largă emulație patriotică. — Obiectivele întrecerii, moda­litatea de a acționa pentru finali­zarea angajamentelor au fost popularizate temeinic în secții și ateliere căutîndu-se inițiative pre­cum modernizarea fluxului de producție cu forțe proprii, cali­­tate și ritmicitate, timpul — sursă de economii și multe altele. Star­tul către performanțe de prestigiu l-au dat maiștrii Titus Ritzel și Andrei Matzog care, în numele secțiilor ce le conduc, au hotărît să confere întrecerii un caracter dinamic, să raporteze periodic re­zultate bune, să caute în conti­nuare soluții la problemele ce-și așteaptă rezolvarea... Intr-adevăr, relatările secretaru­lui de partid se bazează pe împli­niri ce onorează pe autorii lor. Să încercăm să desprindem din bu­chetul faptelor cîteva cu o încăr­cătură apreciabilă de căutări crea­toare, eficiente. Așa de pildă, toc­mai se omologa o mașină care are menirea să ușureze efortul fizic la secția pîslit­lină, o mașină ale cărei caracteristici au fost experi­mentate timp de două luni. Se a­­sigură astfel o creștere a produc­tivității muncii și însemnate eco­nomii bănești. Tot în această pe­rioadă de febrile căutări creatoare, inginerul Vasile Simon, în colabo­rare cu maistrul Constantin Hin­zu, au terminat operațiunea pri­vind reorganizarea fluxului la sec­ția de platat bascuri ce va avea urmări din cele mai bune privind folosirea eficientă a timpului și îmbunătățirea calității produselor; aceeași operație de modernizare a fluxului tehnologic „pe bandă“ se rezolvă și la o nouă secție de con­fecții. — Specificul unității noastre — reia firul discuțiilor tovarășul Francisc Sauer — unde se folo­sesc mașini-unelte ne obligă să fim și proiectanți, și mecanici, și executanți de piese. Le realizăm cu forțe proprii dar am luat ho­­tărîrea de a folosi cu curaj și În­locuitori din plastic în locul unor piese din fontă. Avantajele sunt evidente : economii de piese, eco­nomii bănești, prelungirea duratei de funcționare a utilajelor în con­diții cînd se lucrează în medii care corodează : apă, acizi, abur... Elogiind meritele colectivului în ce privește climatul disciplinei, to­varășa Florica Vasiliu, președinta comitetului sindicatului, ne rela­tează că în această perioada s-au creat peste 20 modele noi de vară și iarnă în ton cu linia modei, toa­te purtînd amprenta utilului și bunului gust : pălării din paie, pichet, căciuli imitație lînă, de blana și alte modele pentru toate virstele, solicitate la export și de piața internă- Este meritul unor talentați creatori precum Alice Kratochwil, Vasile Gheorghe, E­­milia Palea care s-au străduit să aducă în fața beneficiarilor pro­duse pe măsura prestigiului ce și l-a căpătat fabrica timișoreană. Am fost rugați si consemnăm și următorul aspect. Sunt dese cazu­ GEORGE BUTOIU (Continuare în pag. a ll-a) START SPRE PERFORMANȚE DE PRESTIGIU Prezențe artis­tice în Italia APLAUZE PENTRU „TIMIȘUL“ ROMA 30 (Agerpres) — An­samblul de cîntece și dansuri „Timișul" care participă la fes­tivalul cintecului de la Mode­na, Italia, a oferit, în zilele de la 24 la 30 iunie, locuitorilor o­­rașelor Modena, Rimini, Capri, Sassuolo, Castelfiano și Campo Galliano, spectacole care s-au bucurat de un deosebit succes. Cei prezenți — autorități și pu­blic — au răsplătit cu nenumă­rate aplauze și chemări la ram­pă măiestria interpretativă a artiștilor. Turneul ansamblului român­ continuă cu succes și în alte orașe Italiene.

Next