Drapelul Roşu, iulie 1972 (Anul 28, nr. 8541-8566)
1972-07-01 / nr. 8541
ÍN PAGINA A ll-A De unde prov in sporurile de producfie Anul XXIX nr. 8.541 Simbala, 1 iulie 1972 4 pagini, 30 bani Delegați la Conferința Națională a partidului ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A PARTIDULUI ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI ȘI PROCLAMĂRII REPUBLICII CRIMCIMALDL IN patru ani ȘI JUMĂTATE! ORGANIZAREA - MIJLOC EFICIENT DE SPORIRE A PRODUCȚIEI ȘI RENTABILITATE Perfecționarea conducerii și organizării, surse potențiale in dezvoltarea forțelor de producție (II) iacâ în prima parte a dezbaterii initiate de redacție tema abordată a constituit-o relația centrala-intreprindere și rolul comitetului oamenilor muncii ca organ de conducere colectivă, partea a doua a fst dedicată „organizării", apreciată de lucrările Conferinței Naționale din decembrie 1967 ca un mijloc important de sporire a eficienței economice. In ultimii ani s-a desfășurat o amplă acțiune de organizare științifică a producției Si a muncii care și-a adus contribuția la realizarea și depășirea an de an a sarcinilor de plan. REDACȚIA. Organizarea producției Si a muncii constituie o importantă cale de creștere a eficienței economice. Care sunt rezultatele acestei acțiuni în întreprinderea de 1 Ce măsuri au luat pentru intensificarea acțiunii de organizare și care sunt domeniile prioritare cărora li se vor acorda ate"ISIG pr DUMITRU VINEREANU . Studiile întocmite de serviciul de organizare a producției și a muncii au drept obiect cele mai stringente probleme cu care este confruntată întreprinderea. Dintre acestea amintesc pe cele privind reorganizarea spațiilor de depozitare ale întreprinderilor, conteineazarea transportului levatelor la tale de bobinat-dublat-răsucit, reorganizarea activității de întreținere Eficiența economică obținută pe seama aplicării studiilor se ridică la circa 2 milioane lei/an. In ansamblu, materializarea studiilor legate de programarea operativă a reducției, aprovizionarea ritmică, conduc la realizarea indicatorilor de plan paralel cu reducerea cheltuielilor materale. De pildă, 1000 lei producția marfa costume a int cu 18 lei mai mici în acest an £ 2 de 1971. Beneficiile la 1.000 lei mijloace circulante sunt de 2,5 ori ma mari decit anul 1971 și alături de reducerea duratei de normare a ciclului de fabricație cu 16 zile aceste elemente pot caracteriza ridicata eficiență a activității economice desfășurate în întreprinderea noastră. Domeniile prioritare cărora le acordăm o deosebită atenție sinit valorificarea superioară a materiilor prime, element care ne-a permis de altfel luarea inițiativei, ca răspuns la chemarea textiliștilor lugojeni, de a lucra 14 zile pe an din economii de materiale ; folosirea timpului de lucru și a capacităților de producție și îmbunătățirea programării producției și a urmăririi realizării planului folosind și mai mult mijloacele moderne de calcul. ING. DEZIDERIA MULLER. Avind un profil asemănător cu al întreprinderii „Industria linii” problemele de organizare atacata au fost similare, obținindu-se unele realizări, desigur, fără a epuiza tematica. De altfel o analiză recentă întreprinsă de redacție a avut drept obiect tocmai activitatea de organizare a serviciului. Astăzi întreprinderea noastră este una din cele mai mari întreprinderi de industrie ușoară din orașul Timișoara ca urmare a modernizării și amplificării capacităților de producție. Din această cauză noi ne aflăm intr-o etapă de tranziție, de căutări pentru o structură organizatorică care să corespundă actualelor sarcini. Din păcate acțiunea se desfășoară intr-un ritm nesatisfăcător deoarece nu dispunem die cadre suficiente și cu o pregătire care să permită stabilirea unei structuri organizatorice optime. In ceea ce privește măsurile luate pentru intensificarea acestei acțiuni ele sunt numeroase dar mă voi rezuma la reorganizarea structurii schemei personalului tehnicoadministrativ creîndu-se serviciul Discuții consemnate de ing. C. DOBREANU (Continuare în paga 111-a) Secția corpuri de iluminat fluorescent de la Electrobanat Timișoara este cunoscută în întreaga țară prin calitatea produselor sale — exemple de îmbinare a utilului cu frumosul (Foto : E. ROBICSEK) ȘASE ZILE PE AN CU MATERIE PRIMĂ ECONOMISITĂ . Intimpinarea Conferinței Naționale a partidului și a celei de-a voea aniversari a proclamat Republicii, filaturii de la Industria lunii au luat inițiativa de a refila meseurile din filatura pieptănată. Preconizind in acest mod econom,sirea a importante cantități de paie. Pe baza unui plan privind înființarea unui centru de sortare a deșeurilor pe feluri de culori, stabilirea unei tehnologii care sa permită utilizarea deșeurilor, reorganiarea magaziilor și alte măsuri tehnico-organizatorice legate de reducerea consumurilor specifice, s-au înregistrat și primele rezultate. Astfel, au fost economisite pînă în prezent 39 tone pare reprezentând posibilitatea întreprinderii de a lucra din materie primă economisită circa 6 zile anual în plus față de 14 zile cu prevede angajamentul. Se poate aprecia, după primele succese obținute, că studiile întocmite au avut o bază temeinică asigurînd activității productive o eficiență ridicată, stimulînd in continuare colectivul pentru noi succese și chiar depășirea angajamentului asumat, Cantități sporite de grîu la fondul central Campania de vară din acest an a început sub impulsul marii întreceri socialiste pornite în cinstea apropiatei Conferințe Naționale a partidului și a celei de-a XXV-a Republicii, aniversări a proclamării Mecanizatorii de la S.M.A. Sacoșu Turcesc au reușit să pregătească mai bine combinele și celelalte mașini, ceea ce a permis ca să fim destul de avansați cu recoltatul cerealelor. încă de săptămina trecută s-a terminat cu recoltatul orzului pe 30 hectare, apoi am început cu toate forțele la grîu. Pină deunăzi s-a adunat și producția de grîu de pe 311 hectare, din 443 hectare ocupate cu această cultură. Beneficiind din plin de sprijinul statului cu îngrășăminte chimice, mașini etc., țăranii noștri cooperatori au reușit să obțină in acest an producții mari, care depășesc așteptările. Așa de exemplu, la orz s-a realizat o recoltă medie de 4.003 kg la hectar, iar la grîu ne menținem la 2.350 kg, ceea ce reprezintă o depășire a prevederilor de plan cu cite 300 kg. In felul acesta ne-am îndeplinit angajamentul luat; sporirea producției medii de grîu cu 160 kg la hectar. După felul cum muncesc mecanizatorii secției conduse de Adam Șmagi, recoltarea griului se va termina pînă la data de 7 iulie. Cele 7 combine, C-1 și C-3, merg fără întreruperi, iar tractoriștii Iosif Balint, Francisc Iaroș și Petru Drăgan se mențin in fruntea întrecerii. Concomitent cu recoltatul se desfășoară balotatul paielor și eliberatul terenului, lucrare care s-a efectuat pe 170 de hectare, din care 71 hectare sînt arate, iar 48 hectare însămînțate cu culturi succesive. Cei doi mecanizatori de la presele de balotat paie, Francisc Bolitar și Francisc Balint, lucrează dimineața devreme și la arat, reușind astfel, împreună, să realizeze cite 4-5 hectare zilnic. Totodată, în centrul atenției consiliului de conducere a stat livrarea obligațiilor către stat. Astfel, pînă vineri s-au transportat la baza de recepție 560 tone grîu, din care 363 tone reprezintă întreaga cantitate contractată cu statul. Dar, țăranii noștri cooperatori, văzînd producția bună din acest an, au hotărît să livreze la fondul central, deocamdată, pînă la definitivarea calculelor, încă 20 tone grîu. Cooperatorii de la Vucova au demonstrat că și pe solurile mai puțin fertile se pot obține producții bune de cereale, că prevederile planului cincinal se pot îndeplini mai devreme. VALERIU TOAGE inginer-șef la cooperativa agricolă de producție Vucova Au terminat recoltatul griului Muncind cu însuflețire, cooperatorii din Freidorf au terminat ieri recoltatul griului de pe întreaga suprafață cultivată. Producția în trecut cu aproape 500 kg la hecatar pe cea planificată fapt ce a permis livrarea la fondul central a 30 tone grîu peste prevederile contractuale. Și la orz producția ajuns la 3.200 kg la hectar, coopearativa livrînd statului 20 tone in afara contractului. Un aport deosebit l-au adus mecanizatorii Szeke Ladislau, Ion și Fekete Vasile, precum Duda și țăranii cooperatori Olah Mihai, Mészáros Ștefan, Baranov Arcadie și Szeles Ion (șofer). J SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR AL JUDEȚULUI TIMIȘ Ca o expresie a sentimentelor de patriotism, oamenii mumții din județul Timiș și-au suplimentat angajamentul in întrecerea patriotică: in 1972 să se execute un volum de lucrări obștești de 260 milioane lei! In Aula Universității din Timișoara a avut loc, ieri, cea de-a XIV-a sesiune a Consiliului popular al județului Timiș, la care au participat, alături de deputați, numeroși invitați din partea cooperației de consum, Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești, Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, lucrători din aparatul Consiliului popular județean, primarii orașelor și comunelor din județ, ziariști. Lucrările sesiunii au fost conduse de tovarășul Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președintele Consiliului popular județean. La primul punct din ordinea de zi, tovarășul deputat ing. Iosif Roth, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean a prezentat raportul privind analiza modului de aplicare a Legii nr. 7/1971 cu privire la înființarea și dezvoltarea unităților economice și de prestații în mediul rural de către consiliile populare comunale, cooperativele agricole de producție, cooperația meșteșugărească și cooperația de consum. In continuare, tovarășul Vasile Daju, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean a prezentat Informarea cu privire la modul de în(Continuare în pag. a ll-a) / TIMPUL FIERBINTE AL INIȚIATIVELOR După un an de studiu intens — care a adăugat noi cunoștințe în pregătirea profesională a studenților, verificate în sesiunea de examene din iunie — un rodnic bilanț al unei munci asidue și pasionante, vacanța de vară este un binemeritat răgaz, un prilej de refacere a energiilor. S-a încetățenit obiceiul ca tineretul nostru studios, alăturindu-se eforturilor întregului nostru popor in construirea societății socialiste multilateral dezvoltate, să participe, o bună parte din vacanța sa, la desfășurarea unor activități productive, pe șantierele industriale, agricole sau social-gospodărești ale economiei naționale. Aceste constituie obiective „amfiteatrele de vară" ale muncii patriotice sau ale practicii în producție, loturi esențiale în formarea profesională și politică a tinerei generații. Anul acesta, în cinstea Conferinței Naționale a partidului și sărbătoririi Republicii, am întocmit a un vast program privind toate compartimentele legate de desfășurarea vacanței, care cuprind, intr-o formă sau alta, pe toți studenții care învață la Timișoara. Practica productivă, privită ca o însemnată etapă în formarea complexă a tînărului specialist, a făcut obiectul unor studii la nivel de rectorate, decanate și asociații studențești, pentru a se găsi forme eficiente de desfășurare. O primă coordonată a practicii în producție va consta din integrarea studenților în activitățile curente ale circuitului producției. Cu toate cele 92 de întreprinderi, în care, bunăoară, studenții politehniști vor păși în curînd, s-au încheiat convențiile de rigoare, s-au stabilit obiective precise legate de prezența cit mai activă, a viitorilor ingineri in mijlocul colectivelor de muncă. Munca patriotică, devenită tradițională și in lunile verii, a prilejuit studenților timișoreni o reală contribuție la lucrările care se desfășoară pe ogoare, pe șantiere. 500 de studenți ai Universității (facultățile de fizică, matematică , mecanică, filologie) vor munci pe terenurile mai multor C.A.S. și C.A.P. din județul Timiș. De asemenea, după orele de practică, alți 743 de studenți ai Universității vor fi prezenți, în luna iulie, pe șantierul bazei sportive, al stației seismice, in bibliotecă sau la întreprinderile la care fac practică. 1.523 de brigadieri de la Politehnică vor munci in lunile iulie și august pe șantierele atelierelor școală, ale stațieipilot de chimie, la Casa de cultură a tineretului , cei de la Agronomie, la Stațiunea didactică și experimentală, pe șantierul Facultății de medicină veterinară și zootehnie , studenții mediciniști la ridicarea unor obiective de profil : Spitalul clinic și Clinica de boli infecțioase. La obiectivele care se construiesc In municipiul nostru vor fi antrenați alți 1.177 de studenți. Fără Îndoială, tineretul nostru studios universitar nu se va dezminți nici acum prin prezență și realizări fructuoase — peste 4.500 de studenți vor raporta la sfârșitul vacanței dragostea cu care au muncit, atingerea și depășirea obiectivelor propuse. In această cifră nu sunt cuprinși și studenții timișoreni care efectuează practica in producție pe diferite șantiere sau întreprinderi, din alte zone ale țării, astfel că practic toți studenții timișoreni sunt angrenați în munciie efective prilejuite de lunile vacanței. Odihna propriu-zisă este un alt capitol în programul nostru de vacanță. Ca în fiecare an, ca semn al grijii permanente a partidului și statului nostru, taberele de odihnă și tratament oferă studenților condiții minunate pentru destindere sau refacere, pe litoral sau la munte, la Costinești, Bușteni, Pârîul Rece, Brașov. Din cei 1.030 de stu GIIEORGHE CREȚU președintele Consiliului U.R.S. din Centrul universitar Timișoara (Continuare în pag. « Ili s) TIMIȘOARA UNIVERSITARA Inițiativa patriotică a clasei noastre muncitoare de a îndeplini înainte de termen planul cincinal, inițiativă stimulată de cele două mari evenimente cu rezonanțe profunde în viața întregii țări — Conferința Națională a partidului ți jubileul de un sfert de veac al Republicii — a generat o largă declanșare de energii, o veritabilă măsurare cu propriile forțe în cadrul tuturor colectivelor de producție. Perioada care a trecut de la adoptarea acestor angajamente avut darul să limpezească și să a statornicească măsuri, inițiative, acțiuni care anticipează în toate colectivele de muncă timișorene rezultate peste așteptări. Este de altfel o constatare valabilă și pentru colectivul Fabricii de pălării din Timișoara — unitate binecunoscută a industriei ușoare românești. Tovarășul Francisc Sauer, secretar al organizației de partid din fabrică, ne relatează : — Trăsătura definitorie a colectivului nostru este disciplina, seriozitatea, înțelegerea realistă acestui cuvînt de onoare muncitoaresc „dat în fața partidului“ și am în vedere angajamentul cu care ,vom cinsti Conferința Națională și cei 25 de ani ai Republicii. — Vă rugam să nominalizați cîteva aspecte, caracteristice acestor zile de largă emulație patriotică. — Obiectivele întrecerii, modalitatea de a acționa pentru finalizarea angajamentelor au fost popularizate temeinic în secții și ateliere căutîndu-se inițiative precum modernizarea fluxului de producție cu forțe proprii, calitate și ritmicitate, timpul — sursă de economii și multe altele. Startul către performanțe de prestigiu l-au dat maiștrii Titus Ritzel și Andrei Matzog care, în numele secțiilor ce le conduc, au hotărît să confere întrecerii un caracter dinamic, să raporteze periodic rezultate bune, să caute în continuare soluții la problemele ce-și așteaptă rezolvarea... Intr-adevăr, relatările secretarului de partid se bazează pe împliniri ce onorează pe autorii lor. Să încercăm să desprindem din buchetul faptelor cîteva cu o încărcătură apreciabilă de căutări creatoare, eficiente. Așa de pildă, tocmai se omologa o mașină care are menirea să ușureze efortul fizic la secția pîslitlină, o mașină ale cărei caracteristici au fost experimentate timp de două luni. Se asigură astfel o creștere a productivității muncii și însemnate economii bănești. Tot în această perioadă de febrile căutări creatoare, inginerul Vasile Simon, în colaborare cu maistrul Constantin Hinzu, au terminat operațiunea privind reorganizarea fluxului la secția de platat bascuri ce va avea urmări din cele mai bune privind folosirea eficientă a timpului și îmbunătățirea calității produselor; aceeași operație de modernizare a fluxului tehnologic „pe bandă“ se rezolvă și la o nouă secție de confecții. — Specificul unității noastre — reia firul discuțiilor tovarășul Francisc Sauer — unde se folosesc mașini-unelte ne obligă să fim și proiectanți, și mecanici, și executanți de piese. Le realizăm cu forțe proprii dar am luat hotărîrea de a folosi cu curaj și Înlocuitori din plastic în locul unor piese din fontă. Avantajele sunt evidente : economii de piese, economii bănești, prelungirea duratei de funcționare a utilajelor în condiții cînd se lucrează în medii care corodează : apă, acizi, abur... Elogiind meritele colectivului în ce privește climatul disciplinei, tovarășa Florica Vasiliu, președinta comitetului sindicatului, ne relatează că în această perioada s-au creat peste 20 modele noi de vară și iarnă în ton cu linia modei, toate purtînd amprenta utilului și bunului gust : pălării din paie, pichet, căciuli imitație lînă, de blana și alte modele pentru toate virstele, solicitate la export și de piața internă- Este meritul unor talentați creatori precum Alice Kratochwil, Vasile Gheorghe, Emilia Palea care s-au străduit să aducă în fața beneficiarilor produse pe măsura prestigiului ce și l-a căpătat fabrica timișoreană. Am fost rugați si consemnăm și următorul aspect. Sunt dese cazu GEORGE BUTOIU (Continuare în pag. a ll-a) START SPRE PERFORMANȚE DE PRESTIGIU Prezențe artistice în Italia APLAUZE PENTRU „TIMIȘUL“ ROMA 30 (Agerpres) — Ansamblul de cîntece și dansuri „Timișul" care participă la festivalul cintecului de la Modena, Italia, a oferit, în zilele de la 24 la 30 iunie, locuitorilor orașelor Modena, Rimini, Capri, Sassuolo, Castelfiano și Campo Galliano, spectacole care s-au bucurat de un deosebit succes. Cei prezenți — autorități și public — au răsplătit cu nenumărate aplauze și chemări la rampă măiestria interpretativă a artiștilor. Turneul ansamblului român continuă cu succes și în alte orașe Italiene.