Drapelul Roşu, august 1972 (Anul 28, nr. 8567-8592)

1972-08-01 / nr. 8567

Anul XXIX nr. 8.567 Marți, 1 august 1972 4 pagini, 30 bani OAMENII MUNCII TIMIȘENI ÎNTÂMPINA ZIUA DE 23 AUGUST ȘI A XXV-A ANIVERSARE A REPUBLICII PROBA DE FOC A FAPTELOR # Ieri, în industria Timișoarei Pregătindu-se să întîmpine ziua de 23 August ți a XXV-a aniver­sare a proclamării Republicii cu noi înfăptuirii de prestigiu în între­cerea socialistă. Timișoara, asemenea tuturor orașelor patriei, trăieș­te sub semnul inflăcăratei chemări lansată de secretarul general al partidului de la tribuna înaltului for al comuniștilor, de a nu precu­peți nici un efort pentru a grăbi progresul socialist al țării, îndem­nul tovarășului Nicolae Ceaușescu a trezit, pretutindeni, un larg ecou și o caldă adeziune, o unică voință : cuvîntul partidului — cuvintul nostru, a­ tuturor celor ce muncim. Această înțelegere partinică, angajată, a realității își are izvorul in încrederea nețărmurită cu care oamenii muncii tim­ișeni urmează politica științifică, marxist­­leninistă a partidului, politică ce corespunde pe deplin intereselor noastre vitale. In ultimă instanță, proba de joc a justeței tuturor mă­surilor, tuturor planurilor de viitor o constituie practica vieții , iar viața — așa cum o dovedesc și imaginile culese, ieri, din unități industriale ale Timișoarei — semnificative preocupări și inițiative — confirmă pe deplin unitatea indestructibilă dintre cuvînt și faptă. Performanța consemnată în po­pasul nostru la U.M.T.—veritabilă citadelă industrială a județului — certifică elocvent avîntul politic al muncitorimii timișene , cu numai cîteva zile în urmă, a fost pusă parțial în funcțiune o imensă hală, m­ăsurînd 40 000 mp. Recordul con­structorilor de la șantierul I.C.J.M. •— devansarea cu un an a termină­rii impunătorului spațiu industri­al — este dublată de o nu mai puțin importantă reușită a lucrăto­rilor din uzină, consacrată zilei de 23 August­ demararea unor macarale și poduri fabricației rulante de mare capacitate, ajungînd la 125 tf, exclusiv cu ajutorul mașini­lor și utilajelor realizate prin auto­­dotare ! Precizînd că producția din noua capacitate industrială repre­zintă, de fapt, o dublare a poten­țialului uzinal, tovarășul Erhard Bonfert, inginer șef cu dezvoltarea la U.M.T., a adăugat : „Sarcina de a lichida cu desăvîrșire, în urmă­torii 10-15 ani, rămînerea în urmă pe care am moștenit-o, devine un măreț act de opțiune, de angajare responsabilă pentru întreaga noas­tră națiune socialistă. Entuziasmul constructorilor de mașini de la U.M.T. se încadrează în parametrii riguroși ai analizei lucide făcute de tovarășul Nicolae Ceaușescu, re­­prezentînd ceea ce am și început să demonstrăm găsind și această resursă pentru a avea certitudinea realizării cincinalului în patru ani și jumătate !“ ...F.A.E.M. Primul schimb al zilei. Cei 30 de oameni de la ate­lierul de montaj condus de ingi­nerul Ioan Pop, pregătesc pentru livrare primul lot de electromagnetice „E-6“. ampermet­e Faptul ar putea fi numit foarte exact „debut Industrial“, prefigurînd de pe a­­cum, la scurt interval de la intra­rea în producție a acestei impor­tante unități economice, preocuparea pentru creație și inventivitate teh­nică. Dincolo de cifre, trebuie re­ținut că trecerea la producția de serie a noului aparat de măsurat s-a realizat — corespunzător anga­jamentului asumat In cinstea zilei de 23 August — cu o lună mai de­vreme decit a fost prevăzut inițial, asigurînd astfel livrarea, peste plan, a 2 500 ampermetre pentru echiparea tablourilor de distribu­ție și automatizare din noile uni­tăți industriale și furnizoare de e­­nergie electrică. .. .Numele muncitorului specia­list Francisc Fischer, a devenit cunoscut nu numai în lumea con­structorilor formației pe timișeni. Performanța care o conduce pe ȘANTIERUL DE LOCUINȚE CIR­­CUMVALAȚIUNII III, a trezit un larg ecou în toată țara. — Cit de realistă s-a dovedit a fi chemarea dv. la întrecere, de a monta 2,8 apartamente în fiecare zi ? — Cit de realistă ? Media de montaj în pînd cu ziua ultimele 14 zile, în ce­­deschideri lucrărilor Conferinței Naționale a partidului, a fost de patru apartamente con­venționale pe zi. Vă rog să notați că pentru a atinge acest indice, n-am apelat la nici un efort fizic suplimentar , am gîndit mai bine ce avem de făcut, am pus la băta­ie experiența și competența profe­sională. Preluarea lucrărilor în A­­ MIREL BRAl­EȘ (Continuare în pag. a IlI-a) ÎN PAG. A III-A Proiectul de lege cu privire la dezvoltarea economico­­socială planificată a României In dezbatere publică Irj Produse agricole peste plan Hotărîți să-și aducă o contribu­ție esențială la realizarea angaja­mentelor asumate în cinstea zilei de 23 August și a celei de-a XXV-a aniversări a muncitorii și tehnicienii Republicii, fermei legumicole nr. 13 a Întreprinde­rii agricole de stat Lugoj, în frun­te cu comuniștii, își îndeplinesc cu răspundere sarcinile ce le revin. Atenția le este concentrată în aceste­­ zile spre recoltarea și li­vrarea operativă a produselor le­gumicole, conform graficului. Uni­tatea ,a livrat pînă acum 90 tone de varză, cu 50 tone peste preve­derile" planului, mai mult de 200 tone roșii la export și o sută tone au fost expediate pentru piața internă. Acum se lucrează la recoltarea ardeilor grași, a vi­­netelor și castraveților. Produc­țiile bune obținute la toate cultu­rile, calitatea acestora ca și ieși­rea timpurie pe piață au condus la depășirea planului valoric, pe primele 7 luni ale anului, cu aproape 400.000 lei. Dintre legu­micultorii care se evidențiază în mod deosebit amintim pe Cornel Lupulescu, Elena Adam, Paras­­chiva Spaia, Tudor Mihăilescu, al căror exemplu în muncă constituie un îndemn mobilizator pentru toți salariații. (ing. Zoltán Nagy, șef de fermă). ★ Angajați în marea întrecere so­cialistă pe țară, muncitorii și spe­cialiștii de la întreprinderea agri­colă de stat Giarmata își onorează cu cinste angajamentele luate. A­­plicînd la timp lucrările prevăzu­te și la un bun nivel calitativ, au reușit să pună bazele unor recolte bogate. Astfel, pînă în zilele trecu­te au și fost livrate pe piețele Ti­mișoarei primele 10.000 kg struguri de masă din soiul Perlă , de Csaba, iar peste puțin timp se vor recol­ta și parcelele cu struguri din so­iul Cardinal. După cum ne informează tovară­șul ing. Nicolae Dogaru, Erou al Muncii Socialiste, directorul I.A.S., producția de struguri din acest an va fi în medie de cel puțin un vagon la hectar, pe cele 356 hecta­re in cultură, față de 5.600 kg cît este planul. Cel mai bine se pre­zintă ferma condusă de comunis­tul Mircea Oroviceanu, unde se vor obține cîte 14-15 tone struguri la hectar. Economii la prețul de cost In climatul de intensă mobili­zare, determinat de ampla întrecere socialistă ce se desfășoară pe în­treg cuprinsul țării pentru înde­plinirea hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului și în cinstea zilei de 23 August și a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, oa­menii muncii din județul Timiș, sub conducerea organelor și orga­nizațiilor de partid, obțin reali­zări importante în cel de-al doilea an al cincinalului. Astfel pe linia utilizării cît mai eficiente a re­surselor materiale — fie prin re­­proiectarea produselor tehnologi­ce noi, sau printr-o mai intensă preocupare pentru judicioase a materiilor gospodărirea prime — s-au realizat în unitățile industria­le timișene pînă în prezent, aproa­pe 9 milioane lei economii, față de prețul de cost planificat. Dintre întreprinderile care au obținut cele mai însemnate economii peste plan se pot menționa : uzina „Azur“, „Solventul" Timișoara,­­Ceramica“ Jimbolia, Fabrica de confecții „Bega“. Autodotarea - pârghie a eficienței economice Pe linia hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului, autoutila­­jea cunoaște o substanțială dez­voltare la uzina „Electromotor“ Timișoara. Numai în primul se­mestru al anului, cu forțe proprii, s-au realizat mașini și utilaje în valoare de peste 2,7 milioane lei iar, economiile de valută ce se înregistrează pe această cale se ridică la cîteva sute de mii de lei. Dintre mașinile introduse prin autoutilaje, mașini ce asigură înaltă cotă a productivității mun­­­cii, înlăturarea efortului fizic și a operațiilor auxiliare trebuie men­ționate : cuptoarele de inducție pentru topirea aliajelor ușoare, instalația pentru evacuarea și ba­­lotarea deșeurilor metalice, foar­fecă cu role pentru debitat izolații. Din volumul total de investiții, destinat in acest cincinal dotării cu mașini și utilaje, peste 30 la sută revine autoutilării. ÎNTÎLNIREA PRIETENEASCA A CONDUCĂTORILOR UNOR PARTIDE COMUNISTE ȘI MUNCITOREȘTI La 31 iulie 1972, în Crimeea a avut loc o întîlnire a conducăto­rilor partidelor comuniste și mun­citorești din țările socialiste aflați într-o scurtă vacanță în Uniunea Sovietică. La întîlnire au partici­pat : T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R.P. Bulga­ria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Țedenbal, prim-secre­tar al C.C. al P.P.R.M., președin­tele Consiliului de Miniștri R.P. Mongole, E. Gierek, prim-se­ae­cretar a­l C.C. al P.M.U.P., N. Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul întilnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii pri­vind desfășurarea construcției so­cialiste și comuniste și dezvolta­rea continuă a colaborării multi­laterale a statelor socialiste. Au fost discutate, de asemenea, pro­bleme internaționale actuale. Intîlnirea conducătorilor partide­lor comuniste și muncitorești s-a caracterizat printr-o deplină înțe­legere reciprocă și unitate de­ ve­deri în toate problemele discutate și s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. La întîlnire au participat: K. F. Katușev, secretar al C. C. ali P.C.U.S., A. A. Gromiko, K. V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Blazov, activist cu funcție de răspundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al Se­cretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru a­l C.C. al P.C. Bul­gar, C. Mitea, membru al C.C. al P.C.R., W. Eberlein, membru al Co­misiei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o masă în onoarea participanților la în­tîlnire. Urmărind activitatea elevilor Grupului școlar de construcții din Timișoara în cadrul taberelor de muncă patriotică din această va­canță s-a evidențiat orientarea judicioasă a activității lor, rezul­tatele bune obținute ca si învăță­mintele practice. In acest sens, Hotărîrea Conferinței Naționale a partidului cu privire la pregă­tirea forței de muncă și crește­rea nivelului de trai al populați­ei precizează ca: „invățămîntul să-și sporească continuu eficien­ța socială prin împletirea pro­cesului de in­struire cu acti­vitatea practică în producție“. Munca voluntar­­patriotică efec­tuată de viitorii constructori a constituit un bun prilej pentru elevi de a aplica în practi­că cunoștințele dobîndite în tim­pul anului de învățămînt. Cum e fi firesc această vacanță s-a gă­sit prezenți pe mai multe șantiere de construcții din municipiul Ti­mișoara, din Periam, Racova si Racovița. Efectuînd un număr de 45.000 ore de muncă, viitorii mun­citori constructori și-au adus con­tribuția, pe măsura posibilităților lor, într-o gamă variată de lu­crări specifice meseriei pentru care se pregătesc. In cadrul lotului 207 Racovița al șantierului 2 Lugoj, de pildă, tinerii uteciști, conduși de maiș­trii instructori Constantin Sivu și Augustin Căsăleanu (dulgheri-par­­chetari și zugravi-vopsitori) au confecționat și montat cofraje la grinzi pișcot și pereți (peste 1.500 mp), au preparat și turnat 13 mc de beton la monolitizări. Au aju­tat la lucrările de la grajdurile 3 și 4, au topsit centrala termică și au construit 6 cămine de scurgere la rețeaua de canalizări. Dintre tinerii care au depus mai multă rîvnă amintim pe Aurel Sabău, Ion Huluban, Ion Peșteanu și alții. La Bacova sub îndrumarea maiștrilor instructori Gheorghe Brîndușescu și Ion Platon tinerii constructori s-au arătat, de la în­ceput, buni gospodari. Și-au con­struit în primele zile o baracă con­fortabilă în care au locuit pe toa­tă perioada cît au participat la munca voluntar-patriotică pe acest șantier. Apoi au executat, de o bună calitate, cofraje pentru grinzi, centuri învelitoare din plăci de azbociment, rostuiri, ten­cuieli interioare și exterioare la două grajduri. Gheorghe Anghel, Vasile Capotă, Nicolae Rimbu, sînt doar cîțiva din harnicii ute­ciști care au dat dovadă de profund patriotism. Elevii grupului nostru școlar au fost prezenți, aducîndu-și un pre­țios aport, la construirea superma­­gazinului din Timișoara. Sub în­drumarea comunistului Nicolae Siniteanu, tinerii Mihai Popovici, Viorel Jula, Niculai Străjeru, Teo­dor Pașcu etc. au întins și depozi­tat carton asfaltat, au transpor­­­tat peste 30 tone fier vechi, au stivuit material lemnos și alte lu­crări evaluate la suma de 4.823 lei. Pe șantierele 1 și 4 al T.C.T. elevii conduși de maiștrii instruc­tori Rudolf Reitinger și Ion Stoian au tencuit în întregime blocurile D­e și D 3 iar la clădirea noii școli din zona Circumvalațiunii au con­­­­­fecționat cofraje, grinzi, stîlpi si planșee. Pe în­treaga a­celor perioadă 20 de zile de practică timpul liber al elevilor a fost judicios organi­zat. Activitatea cultural-educati­­vă s-a bazat, pe lingă plăcutele seri distractive, pe jocuri sporti­ve si drumeții cu interesante concursuri de o­­rientare turistică. Prin angrena­rea elevilor la a­­ceastă gamă largă de lucrări s-a căutat să li se dea posibilitatea de a dobîndi cunoștințe generale mai largi în domeniul profesiunilor viitoare, astfel incit aceștia să poa­tă presta munci cit mai diferite în cadrul mai general al ramurii con­strucțiilor, în meseria pentru care se pregătesc. PETRU NOVAC DOLANGA pedagog, Grupul școlar de con­strucții Timișoara HĂRNICIE ȘI PASIUNE TINEREASCĂ Taberele de muncă patriotică, prilej de amplificare a cunoștințelor elevilor Cu începere de la 1 septembrie a.c. O NOUĂ MAJORARE DE SALARII # Salariile sarilare între 800 și 1000 lei vor crește in medie cu circa 13,2 la suta­ ­ Ca urmare a celor hotărîte de Conferința Națională a Partidului Comunist Român cu privire la majorarea salariilor, Consiliul de Mi­niștri a adoptat o hotărîre in care se prevăd următoarele : 1.­­ Cu începere de la 1 septem­brie 1972, salariul tarifar minim se stabilește la 1.000 lei lunar, cu o creștere de 25 la sută față de salariul tarifar minim de 800 lei stabilit în luna mai 1970. Salariile tarifare lunare între 801 și 1.000 lei se vor majora în me­die cu circa 13,2 la sută, în mod diferențiat, pe grupe de salarii ta­rifare, prevăzîndu-se creșteri mai ridicate pentru personalul cu sala­riile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va be­neficia un număr de circa 1.160.000 salariați. 2.­­ Pentru a se putea asigura diferențierea­ în continuare a sa­lariilor tarifare în raport cu gra­dul de calificare a personalului, chiar și în perioada de trecere de la actuala majorare a salariilor mici la majorarea prevăzută pen­tru anul 1973 pentru toate celelalte salarii, se vor aduce unele corec­turi la sa­lariile între 1.000—1.180 lei, urmînd ca majorarea propriu­­zisă a salariilor acestei categorii de personal precum și pentru res­tul salariaților să se facă pentru prima etapă din cincinal, în anul 1973. 3. — In scopul aplicării preve­derilor acestei hotărîri, se va alo­ca, pentru perioada 1 septembrie — 31 decembrie 1972, un fond de sa­larii suplimentar de 1.130 milioane lei, ceea ce reprezintă, la nivelul unui an întreg, un fond su­plimentar de 3.390 milioane lei. 4. — Salariații care, ca urmare a majorării sau corectării salariilor tarifare vor avea salarii tarifare ce vor depăși plafonul de salariu în raport cu care se acordă transpor­tul gratuit, vor beneficia in conti­nuare de acest drept, în condițiile stabilite anterior aplicării acestei hotărîri. De asemenea, se majorează pla­fonul de la 1.800 lei la­ 2.200 lei ve­nit lunar net al ambilor părinți, pentru acordarea burselor în în­­vățămintul de cultură generală și de artă, precum și din institutele pedagogice de învățători și educa­toare, și de la 2.100 lei la­ 2.500 lei pentru acordarea burselor în în­­vățămîntul superior. Majorarea salariului tarifar mi­nim pe economie și creșterea cu precădere a salariilor mici expri­mă preocuparea continuă a parti­dului și statului pentru îmbunătă­țirea condițiilor de trai materiale și culturale ale populației. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea maselor de oameni ai muncii la realizarea sarcinilor care decurg și depășirea din docu­mentele aprobate de Conferința Națională a Partidului Comunist Român din 19—21 iulie 1972 cu pri­vire la îndeplinirea înainte de ter­men a prevederilor actualului cin­cinal, la creșterea ritmului de dez­voltare economico-socială a Repu­blicii Socialiste România. Consfătuirea de lucru a inginerilor șefi din unele coooperative agricole de producție Luni dimineața, a început în Ca­pitală Consfătuirea de lucru a ingi­nerilor șefi din cooperativele agri­cole de producție situate în jude­țele din sudul și vestul țării. In prima zi a lucrărilor­­ consacrate culturii griului — au luat parte președinți de cooperative agricole, specialiști din întreprinderi agrico­le de stat și pentru mecanizarea a­­griculturii, din stațiuni experimen­tale și institute de cercetări, de la direcțiile agricole județene. La ședința plenară a participat tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. In raportul prezentat de minis­trul agriculturii, industriei alimen­tare și apelor, Angelo Miculescu, au fost înfățișate pe larg rezulta­tele obținute în acest an la cultura (Continuare în pag. a 11-a) La Timișoara, ca și în alte localități ale țării, construcția de lo­cuințe a luat o amploare deose­bită. Clișeul de mai sus ne înfăți­șează un colț al tinărului cartier „Zona Circumvalațiunii II", în care s-au mutat in ultimii doi ani cîteva mii de familii timișorene. Foto : G. PANTEA in pag, a Il-a Pentru sporirea continuă a ponderii sectorului zo­otehnic în producția agricolă Concursul de biologie „Emil Racoviță" Timișoara a găzduit, timp de două săptămâni, concursul de bio­logie „Emil Racoviță“, la care au participat 192 de elevi din în­treaga țară. Cu acest prilej gaz­dele au oferit elevilor partici­panți la concurs noi și interesante cunoștințe de referință, rezultate din cercetările și lucrările efec­tuate în ultima perioadă în ca­drul Universității, medicină și Stațiunii Institutului de micilor na­­turaliști din Timișoara. La rîndul lor, deplasările făcute sub formă de excursii la parcul dendrologic de la Bazoșu Nou, munții Seme­­nic, peștera Comarnic și împre­jurimi au oferit elevilor prilejul unui contact nemijlocit cu carac­teristicile faunei și florei bănă­țene. Asemenea vizite s-au făcut și în diferite puncte ale munici­piului Timișoara, unde cadre de specialitate au vorbit elevilor despre trecutul și prezentul aces­tei așezări multiseculare. Intre cei cărora juriul con­cursului le-a acordat premii, date fiind notele maxime dobîndite la lucrarea scrisă și la practică, se află Caius Ciobanu, elev la Liceul „Nikolaus Lenau“, remar­cat îndeosebi prin frumoase cu­noștințe de anatomie și Rodica Oneția, elevă la Liceul nr. 10 Ti­mișoara. Irinel Bugariu rina Purdel, de asemenea și Cata­elevi timișoreni, au primit mențiuni. Aflat la prima sa ediție, con­cursul „Emil Racoviță“ s-a bucurat de un succes deplin, constituind un minunat prilej de instruire și educare a elevilor, un mijloc de aprofundare a cunoștințelor de specialitate acumulate în cursul anilor de școală. (prof. Ștefan Baia).

Next