Drapelul Roşu, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 8593-8618)
1972-09-01 / nr. 8593
Anul XXIX nr. 8.593 Vineri, 1 septembrie 1972 4 pagini, 30 bani în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii MESAJE VII ALE HĂRNICIEI PENTRU ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN Cercetări multiple pentru diversificarea producției Se amplifică întrajutorarea între unitățile cu profil zootehnic . Asigurarea materialului de reproducție — pe prim plan . Studii și măsuri practice vizind sporirea eficienței economice Diversificarea producției este o necesitate vitală pentru economia noastră în plină dezvoltare, menită să satisfacă cerințele mereu crescînde ale diverșilor beneficiari, să asigure participarea tot mai activă a României la schimbul internațional de valori materiale. Industrializarea pe care o efectuăm azi cere nu numai creșterea cantitativă a producției industriale, ci și fabricarea unui număr tot mai mare de sortimente necesare dezvoltării tuturor ramurilor economiei și satisfacerii cererilor populației. în acest context, Conferința Națională a partidului a stabilit sarcini precise cercetării științifico-tehnice în sensul orientării ei spre rezolvarea problemelor de interes major al economiei. Întărirea conlucrării între cercetare, proiectare și producție, pentru lărgirea bazei de materii prime, folosirea înlocuitorilor de materiale scumpe și deficitare, perfecționarea mașinilor și utilajelor, elaborarea a noi tehnologii de fabricație. Fabrica de detergenți din Timișoara care prin specificul ei produce detergenți pentru larg consum și industrie, precum și produse auxiliare necesare industriei textile, de pielărie și altor ramuri industriale, a reușit să asimileze în decursul ultimilor ani o serie de noi tipuri de detergenți și auxiliari. Dacă în anul 1966 (începutul cincinalului trecut) se fabricau 70 sortimente de detergenți și auxiliari, practic numai pentru industria textilă și de pielărie, în anul 1970 (sfîrșitul cincinalului) numărul de sortimente a crescut la 93 iar valoarea producției s-a dublat față de 1966. Astăzi fabricăm peste 100 de sortimente și auxiliari in vederea satisfacerii celor mai diverse scopuri, ca degresanți pentru industria constructoare de mașini, adezivi necesari băilor de acoperiri galvanice, emulgători pentru produse fito-farmaceutice, auxiliari ceruți de construcțiile rutiere, intermediari folosiți in industria cosmetică etc. Realizarea an de an a unor noi produse presupune existența unor condiții și factori, dintre care cea mai importantă o constituie, poate, gindirea tehnică. Colectivul fabricii este necesar să aibă o anumită orientare, să fie convins de utilitatea și necesitatea noului, să dorească introducerea sa, produs nou reclamă o muncă orice in plus, dar aduce și satisfacții. Colectivul care lucrează la elaborarea produselor noi trebuie să aibă o pregătire tehnică superioară și cunoștințe din domenii multiple. Elaborarea a noi auxiliari presupune cunoștințe nu numai din domeniul sintezei chimiei organice, ci și din ramura industrială în care se aplică auxiliarul. Cercetătorul care are drept sarcină punerea la punct a unui auxiliar de antistatizare pentru industria textilă, ing. EWALD MAURER șeful serviciului cercetări Fabrica de detergenți Timișoara (Continuare în Dag. a II-a) Angajat ferm pentru realizarea unor cantități sporite de lacuri și vopsele, produse macromoleculare, colectivul de muncă de la uzina Azur deține de acum un avans apreciabil, devansînd îndeplinirea planului pe perioada curentă cu peste o lună de zile. La obținerea acestui rezultat o contribuție substanțială a fost adusă de cercetătorii din care și-au propus elaborarea uzină de noi rășini pentru industria de lacuri, îmbunătățirea caracteristicilor unor rășini existente, introducerea de noi tehnologii, înlocuirea unor materii prime deficitare. După cercetările de laborator și intrată in producție cu întreaga capacitate încă din anul 1968, întreprinderea agricolă de stat pentru creșterea și ingrășarea porcilor de la Beregsău își aduce contribuție tot mai însemnată la o îndeplinire a programelor național și județean de dezvoltare a zootehniei. Pe această linie se înscrie și hotărârea lucrătorilor de aici de a amortiza investiția făcută cu jumătate de an înainte de termenul prevăzut, atît prin indicilor de utilizare îmbunătățirea a spațiilor, cit, mai ales, prin mecanizarea complexă a lucrărilor și introducerea unor tehnologii moderne de furajare, în întrecerea pentru îndeplinirea exemplară a angajamentelor asumate, la loc de frunte se situează ferma de reproducție, condusă de inginerul Atanasie Românu, care și-a depășit planul la introducerea în producția industrială a unei rășini de tip Romalphid, s-a asigurat înlocuirea parțială a uleiului de in din import și folosirea a circa 300 tone de ulei de soia indigen. Pelicula obținută din această rășină prezintă calități superioare celor obținute pînă în prezent (luciu, rezistență la apă și lumină), purcei , ferma 7 de la Peciu Nou, condusă de tehnicianul Vaier Sas, care, prin realizarea unui spor zilnic de creștere de peste 500 gr de fiecare porc, și-a depășit planul de beneficii pe primele 8 luni ale anului cu peste 800.000 lei și ferma 5 din Jimbolia, condusă de tehnicianul Gheorghe Bandula, care și-a depășit planul la carne cu 200 de tone, iar pe cel de beneficii cu 300.000 lei. In preocuparea comitetului oamenilor muncii de la I.S.C.X.P. Beregsău la loc de frunte stă și problema îndeplinirii indicațiilor Biroului Comitetului județean de partid privind acțiunea de întrajutorare dintre unitățile cu profil similar în scopul generalizării experienței pozitive, al obținerii unor indici economici tot mai înalți. Prima etapă a acțiunii de întrajutorare vizează sprijinirea I.S.C.I.P. Birola și a complexelor intercooperatiste de la Peciu Nou, Bacova și Periam in asigurarea unor scrofite de reproducție cu valoroase însușiri biologice — ne spunea tovarășul Florentin Cirpan, directorul I.S.C.I.P. Beregsău. Astfel, a continuat dînsul. Complexului intercooperatist de creștere și ingrășare a porcilor de la Periam i-au și fost livrate primele 2.000 scrofite de reproducție, urmînd ca B. KURZ (Continuare în pag. a III-a) Rod al cercetărilor proprii Vedere panoramică din zonele de blocuri Circumvalațiiuii II și III. A ACTIVITĂȚII EDUCATIVE LA CLUB SI IN SEDIILE * PRODUCTIVI terile organizate la club, pe secții și ateliere pe marginea documentelor marelui forumn comunist și afișarea acestora la locuri vizibile, expunerile inițiate în colaborare și cu sprijinul Cabinetului județean de partid, emisiunile speciale ale stației de radioamplificare, noul program al brigăzii artistice de agitație, schimbul de experiență ca și expoziția de cărți și documente politice aflate în curs de pregătire ca și alte activități înscrise în planul de muncă al clubului. Pentru a răspunde cît mai bine și în mod calitativ sarcinilor complexe ce ne revin, ne spune tovarășul Tudor Voinea, directorul clubului, am căutat să asigurăm activizarea fiecăruia din cei 23 de membri pe care îi numără consiliul nostru de conducere. Acest lucru l-am lămurit o dată în plus la începutul lunii curente, în ședința plenară pe care am avut-o și în care am stabilit obiectivele pe care le vom urmări pînă la finele anului, în lumina documentelor Conferinței Naționale a partidului. Privind autocritic activitatea de pînă acum, cu toții am înțeles necesitatea de a i. CLARU (Continuare in pag. a II-a' cum, cind toate colectivele de muncă sînt preocupate, la cel mai înalt grad, de transpunerea în viață a mărețelor sarcini stabilite de Conferința Națională a partidului, și, cînd întrecerea socialistă, cu obiectivul ei major — înfăptuirea cincinalului înainte de termen, elanșează noi și însemnate deenergii umane, se impune ca fiecare factor de influențare a conștiinței socialiste să fie judicios și permanent folosit. Ințelegînd acest deziderat, comitetul de partid și cel sindical de la fabrica de încălțăminte „Banatul“ Timișoara acordă mare atenție clubului, ale căruia multiple activități se fac simțite din plin in viața și preocupările colectivului. Coordonindu-și activitățile cu cerințele actuale ale producției, clubul respectiv vine cu preocupările sale cultural-educative specifice in sprijinul muncii organizațiilor de partid și de sindicat, explică pe larg diferitelor categorii de salariați sensul și conținutul documentelor Conferinței Naționale a partidului, modalitățile prin care pot contribui la realizarea înainte de termen a planului pe acest an și, în continuare, a cincinalului. Acestui scop i-au fost dedicate dezia.In aceste zile, în unitățile agricole timișene se pun bazele producției de cereale paioase ,a „jiului 1973, se aplică masurile adaptate la recenta consfătuire județeană a griului. De fapt, raidul întreprins de ziarul nostru, cu două zile în urmă la cooperativele agricole din lecea Mare și Cărpiniș a avut drept scop analizarea studiului lucrarilor menite sa asigure recolte sporite de griu in anul viitor. Cooperativa agricolă din leeea Mare are o experiență bună in ceea ce privește cultivarea griului. In anul 1972, de exemplu, de pe o suprafață de 711 hectare a recoltat in medie cite 4 025 kg, ceea ce reprezintă o depășire a planului cu 425 de kilograme. După cum ne informează inginerul Alexandru Pirva, președintele cooperativei agricole, cea mai bună producție medie la hectar — 4 428 kg — a dat-o soiul Lovrin 10, care a fost cultivat pe 132 hectare. In același timp, la soiul Bezoslaiu s-a realizat o medie de numai 3 856 kg. Acest fapt i-a determinat pe cooperatorii din Lecea Mare ca în această toamnă să însămînțeze 500 hectare cu semințe din soiul „Lovrin 10“ și cele 100 hectare cu Aurora și Libelula. — întreaga cantitate de sămînță o avem asigurată din loturile semincere proprii — ne spune președintele cooperativei agricole. Am încheiat de mult condiționalul au fost trimise probe la laboratorrul de controlul semințelor, primindu-se buletinele de analiză, care atestă valoarea ridicată a cantităților destinate vnsămînțărilor. Totodată, ne-am asigurat întreg necesarul de insecte fungicide. Stăm bine și cu celelalte pregătiri pentru a obține în 1973 o producție superioară celei prevăzute" pentru actualul cincinal, pentru a traduce astfel în viața hotăririle Conferinței Naționale a partidului. Intr-adevăr, în funcție de cerințele griului și de starea de vegetație a celorlalte culturi, s-au stabilit cele mai bune plante premergătoare, care să permită și efectuarea însămînțărilor în cadrul perioadei optime. Astfel, păioasele anul 1 reprezintă 396 hectare, leguminoasele — 50 hectare, cînepa — 102 hectare, porumbul pentru boabe — 72 hectare, sfecla de zahăr — 80 hectare. Ca urmare, afost posibil ca pînă la data raidului să fie arate 401 hectare. Totodată, s-au concentrat forțele de muncă la recoltarea și eliberarea suprafețelor ocupate cu cînepă și sfecla de zahăr. Ritmul la această acțiune este bun , se respectă viteza zilnică trecută în grafic, iar pînă la 10 septembrie se poate ara întreaga suprafață, creîndu-se condiții pentru pregătirea unui corespunzător pat germinativ. Concomitent cu executarea arăturilor s-au introdus la peste 400 hectare și cîte 400 kg superfosfat la fiecare hectar. Putem consemna și străduința mecanizatorilor, din secția condusă de Iosif Beister, de a executa toate arăturile la un nivel calitativ superior. Zilnic, la pregătirea terenului se lucrează cu 18 tractoare, efectuîndu-se arătura la adîncimea de 18-22 cm. Dintre tractoriștii evidențiați în întrecerea socialistă amintim pe Ionel Moga, Petre Andrei, Dumitru Bicșe, care are zilnic cite 4,80 hectare în medie, față de 4,40 hectare cît este norma, in fază de finalizare se găsește și repararea semănătorilor și a celorlalte utilaje care concură la buna desfășurare a lucrărilor din campania de toamnă. învățăminte prețioase pentru producția anului viitor au tras și țăranii cooperatori de la Cârpiniș, întrucît rezultatele din 1972 nu au fost la nivelul condițiilor asigurate. Producția de 2 800 kg la hectar este cu 600 kg sub plan și cu 223 kg mai mică decît la vecinii lor, cooperatorii din Lecea Mare. Această situație a fost obiectul unor ample analize din partea comuniștilor, a țăranilor cooperatori fruntași, stabilindu-se măsurile adecvate fiecărei tarlale în parte, care să ducă la obținerea în 1973 a unei producții medii de cel puțin 3 430 kg la hectar. — Am învățat din greșelile anului trecut și, ca urmare, s-a stabilit o tehnologie corespunzătoare — ne spune Pompiliu Gemescu, inginerul șef al cooperativei agricole. Griul a fost amplasat pe terenuri mai ridicate și după bune plante premergătoare. De asemenea, s-a îmbunătățit structura soiurilor, iar densitatea va fi mai mare. Astfel, Lovrin 231, care s-a dovedit a fi mai productiv decît Bezostaia, se va cultiva pe 200 hectare, Libelula pe 170 hectare, și mai așteptăm să primim semințe din soiul Lovrin 10 pentru 200 hectare. Prin măsurile luate pînă acum, am certitudinea că in 1973 vom ajunge și noi printre unitățile fruntașe pe județ la cultura griului. Stadiul actual al pregătirilor confirmă spusele specialistului. Pînă acum au fost arate, a doua oară, 250 hectare, suprafață care a fost în bună parte discuită și nivelată. 145 hectare s-au fertilizat cu cîte 250 kg superfosfat, iar 55 hectare, cu cîte 30 tone gunoi de grajd. Pe cele 140 hectare, care urmează după cânepă, s-au arat 25 hectare, iar de mîine întreaga suprafață va fi eliberată. Și recoltatul celor 20 hectare cu sfeclă de zahăr se efectuează conform graficului, iar în zilele următoare se trece la recoltarea porumbului din hibridul dublu 220. La toate acestea putem adăuga munca tractoriștilor din secția condusă de Gheorghe Petrescu. Stadiul actual al lucrărilor cât și calitatea muncilor prestate la unitățile din Lecea Mare și Cărpiniș ne dau certitudinea că producția viitoare de griu se pregătește în mod temeinic. ing. A. RACHITOVAN VIITOAREI RECOLTE DE GRÎU-PREGATIRI TEMEINICE! HI învățămintele anului acesta, la baza tehnologiilor pentru producția din 1973 Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, va face o vizită oficială in Belgia la invitația regelui Baudouin I și a reginei Fabiola, Consiliului de Stat al președintele Republicii Socialiste România. Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, va face vizită oficială în Belgia, între 24 și 26 octombrie 1972. Minusuri în magazinele sătești: PASIUNEA, SPIRITUL GOSPODĂRESC Sub acest titlu generic, redacția ziarului „Drapelul roșu“ își propune să inițieze o amplă anchetă-dezbatere sub forma unui serial, avînd ca temă modul în care cetățenii din municipii, orașe și comune sunt deserviți de către lucrătorii comerciali. Problematica dezbaterii va cuprinde o gamă largă și diversă de aspecte, de la desfășurarea aprovizionării unităților, pînă la profilul etic, capacitatea și pregătirea profesională a responsabilului de magazin, a vânzătorului. Vom cuprinde în aria investigației noastre, activitatea unităților comerțului de stat și cooperatist. Toate constatările pozitive, dar deopotrivă și negative le vom supune spre analiză, folosindu-ne de un microscop imaginar pentru a se diseca și analiza obiective, organele de resort fiind chemate să indice „tratamentul" de... vindecare. Prima parte a anchetei noastre o consacrăm cooperației de consum; poposim in acest scop, timp de cîteva zile, prin mai multe magazine sătești aparținind unor cooperative de consum din comunele noastre. Citim brusc la stînga șoseaua națională E 94 și părăsind numai după 2 km ne, apar in cale primele case din Gruni, sat cu vreo 120 de numere, înscris în perimetrul comunei Belinț. Nu după multă vreme, descindem în mica încăpere, a unui și mai modest „magazin mixt“, aglomerat la ora aceea, parcă în mod direct proporțional cu numărul sufletelor din sat (500). Cumpărătorii — de la copiii care vor suc pînă la gospodinele care vreau nu știu ce sortiment de foi de tort — se adresează gestionarului Ion Stoian să-i servească ... Din cind în cînd, el răspunde sec: „n-am, n-am venit, poate mîine , am comandat, nu știu“. Oamenii sînt nemulțumiți și nu se sfiesc să ne-o mărturisească la cooperativa noastră-i goală. Nu prea avem ce cumpăra. Așa-i de luni de zile. Bine că ați venit dv. să vă spunem, că poate așa s-ar îndrepta lucrurile“. (Livia Balaș). „Vă spun drept nu merg lucrurile la cooperativă, îi așa cum o vedeți și dv., mică, cu mult praf, murdărie ... (Traian Costel, nr. 159). Vizităm „magazinul mixt“, magaziile mici dezordonate și ochii refuză, realmente, să vadă o asemenea imagine. Produsele, atitea cîte sunt, stau în „rafturi“ de parcă au fost aruncate cu mătura. Țesăturile din bumbac sau lînă sînt îmbibate de praf și murdărie. Produsele alimentare au rămas neacoperite, neprotejate. (Or fi trecut vreodată organele inspecției sanitare de stat pe aici?). Resturi de bani stau aruncați pe sci pe colo într-o neorînduială care numai despre evidență corectă nu poate vorbi. — Magazie aveți, tovarășe Stoian ? — Avem, tovarășe . . . (nici o întrebare firească însă despre identitatea noastră — n.n). Aici le avem. Intrăm. Lucrurile sînt de-a dreptul incredibile, aproape că ne vine greu să le descriem. 11 rog pe colegul meu să le imortalizeze pe peliculă (vezi foto). Geamuri murdare, Sparte, uși neasigurate, dușumeaua putrezită, nespălată, produse aruncate de-a valma pe unde vrei și pe unde nu, resturi de ambalaje etc. — Șoareci sunt ? — Nu uuuu ... Ne vine greu să credem că omul acesta, Ioan Stoian deține, de peste 20 de ani, o funcție care prin excelență trebuie să se caracterizeze prin calități de bun gospodar, mai ales atunci când un salariat are sarcina să păstreze în condiții optime bunurile obștești. Ce știe conducerea cooperativei de consum Belinț despre această incalificabilă stare de fapte ? Președintele Ioan Radu se arată a fi foarte aspru, „intransigent cu neajunsurile manifestate în domeniul de activitate etc... etc. L-am sancționat, tovarășe . .(pe Ioan Stoian — n.n.). Vizităm împreună cîteva secții prestatoare de servicii înșiruite într-o curte plină de bălării, necurățită de cine știe cînd ne oprim mai mult în magazinul alimentar cu autoservire din cadrul complexului din Belinț. Nimeni nu poate spune că produsele — conserve, paste făinoase, apă minerală, făină, dulciuri, orez etc. — lipsesc. Dar așa cum sunt aranjate în rafturi denotă o totală lipsă de fantezie, multă modestie în prezentare, așa încît reclama face mai mult un deserviciu. Șteefan Cărăbaș, ajutat de o altă vânzătoare, cîntărește anevoios pungile cu zahăr și îi servește pe consumatorii care așteaptă, așteaptă. Rămîi nedumerit și judeci astfel , dacă magazinul acesta are un anumit profil, atunci clienții de ce nu se autoservesc ? Loc pentru casier există, dar stă nefolosit. Chiar dacă unele produse nu sunt preambalate de ce oare această operație nu este făcută de către un vînzător, așa cum foarte bine se procedează în alte locuri ? Se naște o întrebare firească : de ce nu este respectat timpul prețios cetățeanului, ușurîndu-se, de altal fel, și propria muncă ? La astfel de întrebări am fi de- Anchetă inițiată de NICOLAE PIEVU (Continuare in pag. a ll-a) COMERȚUL SUB MICROSCOP Zahăr din recolta acestui an La 29 august a.c. la Fabrica de zahăr din Timișoara a început campania de prelucrare a sfeclei de zahăr din noua recoltă. Demarajul producției fost precedat, ca de obicei, de verificarea minuțioasă a utilajelor, de remontul lor, cu care s-au făcut o serie prilej de modernizări și modificări tehnologice. Au fost înlocuite îndeosebi mai multe agregate vechi — ca de exemplu pompele cu piston cu pompe centrifuge, mecanismele de angrenare cu curele. O fructuoasă acțiune de autoutilaje a contribuit la „reîntinerirea“ unor componente de mașini, în această campanie se prelimina a se prelucra cu 100.000 tone sfeclă de zahăr peste realizările anului trecut; în acest scop, tot necesarul de materie primă a fost acoperit prin contracte încheiate cu unitățile agricole. IN PAGINA A/A Cei 125 de tineri au fost 30, din care... trei cu unelte