Drapelul Roşu, octombrie 1972 (Anul 28, nr. 8619-8644)

1972-10-07 / nr. 8624

2 # ÎN AVANS FAȚĂ DE PLAN Țăranii cooperatori de la Ghiroda au livrat, in plus, pe 9 luni, 388 kl lapte de vacă Antrenați in marea în­trecere socialistă pornită in cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Re­publicii, țăra­nii coopera­tori de la Ghiroda obțin rezultate meritorii. Pe lingă producțiile bune din sectorul vegetal marcă activitatea se­re­îngri­jitorilor de animale, care pe primele 9 luni au reu­șit să livreze Industriei laptelui 388 hl lapte de vacă mai mult decât pre­vederile de plan pentru această perioadă, ceea ce reprezintă producția mam­­fă pentru aproximativ 20 de zile; in acest fel ei au depășit substanțial an­gajamentele asumate in Cinst­ea jubileului Repu­blicii. Măsurile luate de către­­ consiliul de conducere, " Îndrumat de comitetul de partid din cooperativa a­­gricolă, și-au dovedit pe deplin eficiența. Produc­ția de lapte se menține la un nivel ridicat: 10 li­tri in medie pe zi de la fiecare vacă furajată. Du­pă cum ne mărturisește șeful fermei zootehnice, ing. Cecilia Popovici, in aceste zile de octombrie se mulge mai mult decit în luna mai. Și astfel, ca urmare a unei bune În­grijiri și furajări a fost posibilă livrarea a 5.708 hl lapte, față de 5.320 hl cu­ a fost planul pe 9 luni. De altfel, cooperatorii din Ghiroda au posibili­tatea ca până la sfîrșitul lunii noiembrie să-și în­deplinească planul anual la producția de lapte marfă, iar în decembrie să livreze, peste preve­deri, cel puțin 500 hl lap­te, față de 100 hl cit re­prezintă angajamentul luat.. In felul acesta au în­țeles țăranii cooperatori de la Ghiroda­, în frunte cu comuniștii, să întîm­­pine pătrarul de veac de la proclamarea Republi­cii. Dintre îngrijitorii cu cele mai bune rezultate de­ la sectorul din Ghi­roda se numără comunis­tul Dumitru Spătaru­, ca­re pină la sfîrșitul a­­cestei luni va îndeplini planul anual și va obține în 1972 Cite 3.500 litri ,lap­te, în medie, de la lotul pe care-l îngrijește. De asemenea, membrul de partid Nicolae Crivinean­­țu, care muncește în sec­torul zootehnic de 12 ani, va raporta la jumătatea lunii viitoare realizarea planului anual. Cu realizări mai bune se prezintă îngrijitorii de animale de la sectorul Giarmata Vii, care, pină la sfîrșitul lunii octom­brie își vor îndeplini sar­cinile anuale de plan. Ni­­colae Barbu, de pildă, va obține de la lotul său cel puțin 3.600 litri lapte in medie pe cap de vacă fu­rajată, în acest an. De asemenea, însemnate de­pășiri de plan au realizat cooperatorii Ion Moldo­van și Ion Iovi. Avînd o bază furajeră bine pusă la punct, echi­librată, vacilor cu lapte li se asigură zilnic, pe lîngă pășune, 25 kg colete de sfeclă de zahăr, 15— 18 kg porumb masă ver­de și 1,2 kg gozuri. De asemenea, pentru perioa­da de stabulație s-au a­­sigurat 560 tone de fu­­t­uri de bună calitate, la care se mai adaugă producția de sfeclă fu­rajeră de pe 10 hectare. Totodată, s-au însămîn­­țat, in toamnă, 80 hecta­re pentru masă verde și se termină o bucătărie furajeră, cu moară tip Gottlob, pentru prepara­rea cocenilor și paielor cu melasă și borhot. — Pentru a completa necesarul de fin — ne spune ing. Vladimir Vi­­daicu, președintele coope­rativei agricole — pe lân­gă asigurarea unor can­tități suplimentare de nu­trețuri grosiere și prepa­rarea lor corespunzătoa­re, noi am preconizat in­­magazinarea unui surplus de cel puțin 500 tone fu­raje suculente. Astfel, pe lângă cele 1.200 tone bor­hot, 500 tone sfeclă fura­jeră, vrem să ajungem la 1.400—1.500 tone de siloz, dar cu actualele forțe nu văd cum vom reuși... Intr-adevăr, la coope­rativa din Ghiroda se lu­crează cu o combină C.S.U. și trei remorci și se realizează, zilnic, in medie 25 de tone. In fe­lul acesta inspararea ce­lor 820 tone nutrețuri de pe suprafețele destinate bazei furajere s-ar ter­mina abia in prima deca­dă a lunii noiembrie. Or, condițiile atmosferice, o eventuală brumă pred­a producția de ar­ce­fu­raje de pe 30 hectare cu porumb în cultură du­blă și alte 30 hectare unde cocenii sunt verzi. Cunos­­cînd această situație con­siderăm că este de dato­ria S.M.A. Timișoara și a Trustului județean de mecanizare a agriculturii de a analiza situația de la Ghiroda pentru a spri­jini cooperativa agricolă la însilozarea întregii cantități de masă verde. Sugerăm sprijinirea cu utilaje de la alte unități care au terminat cu ac­țiunea de însilozare sau de la I.A.S., întrucit sunt intr-un stadiu mult mai avansat decit cooperative­le agricole. Iată că la cooperativa agricolă din Ghiroda prin buna organizare a mun­cii și îndrumarea compe­tentă a comitetului co­munal și a organizației de partid din unitate, se ob­țin realizări importante în privința creșterii con­tinue a producției de lap­te. Singura problemă ca­re trebuie rezolvată cât mai urgent este însiloza­­rea porumbului de pe 60 de hectare. Prin sprijinul Direcției generale jude­țene a agriculturii se poa­te remedia și această de­ficiență, contribuind la punerea bazelor unor producții mai mari de lapte in anul viitor. ing. A. RACHITOVAN ZOOTEHNIA: CITE REZERVE, CITE POSIBILITĂȚI... Finalitatea investiției (Urmare din pag. I­­varășul ing. Ioniță Bagiu, directo­rul uzinei, S.D.V.-urile făcute nu se folosesc și gospodăresc cores­punzător, principala vină revenind tehnologului șef, sculerului șef și șefilor de secție. Concludent pentru ritmul lent in care se procedează la modernizarea utilajelor este fap­tul că incă din urmă cu cițiva ani se tot lucrează la un dispozitiv cu patru axe pentru strunjit carcase de reductoare. Nici acesta și nici universalul cu stringere pneumatică n-au fost folosite la fabricație de serie ! De ce ? „Dispozitivul de a­­lezat cu patru axe a fost realizat ca prototip de către noi acum doi ani“ — ne-a declarat tehnologul șef al uzinei, ing. Gheorghe Coman, recunoscînd că „problema s-a lun­git foarte mult, apoi s-a schimbat concepția, în momentul de față continuînd să-l perfecționăm, pen­tru a realiza un utilaj mai com­plex, destinat unei game diverse de reductoare". Avem suficiente motive să ne în­trebăm : „nașterea“ acestuia din urmă va solicita tot atâta timp ?, mai ales da­că luăm în considerare faptul că in cei doi ani care au tre­cut de cînd a fost pusă problema, s-au construit cu cîteva sute de reductoare mai puțin decât ar fi fost posibil să se realizeze în con­dițiile definitivării optime a dispo­zitivului, știind că, în acest caz, timpul necesar operației de alezare se reduce la jumătate . Cu­ despre universalul cu stringere pneumati­că, acesta a fost omologat, dar continuă să stea neutilizat, deoare­ce i s-a uzat sistemul de etanșare, care întîrzie să fie reparat... Evident, asemenea situații lasă drum arbitrarului propunerilor făcute în finalizarea de salariați. Abordăm aceste aspecte, critice, cu gîndul la muncitorii, tehnicie­nii, inginerii și economiștii care au investit în cele 33 de măsuri pro­puse pricepere și îndrăzneală și care așteaptă acum confirmarea in practică a aportului lor la perfec­ționarea gospodăririi generale uzinei. Dar cum poate fi concepută a o asemenea acțiune atita vreme cit, cu stupefacție, am constatat la U.M.T. inexistența practică a sec­ției de autoutilaje, deși înființa­rea acestora in marile întreprinderi a fost reglementată incă din 1971 ! Există doar un atelier de autouti­­laje și acesta în cadrul sectorului Inginerului șef de concepție. „Ne­am dat seama — mărturisea tova­rășul ing. Ioniță Bagiu — că pro­blemei autoutilării trebuie să-i a­­cordăm o atenție mai mare, în special privind-o in perspectiva fi­nului viitor !“ Totuși, ne-am spus, este imposi­bil ca intr-o întreprindere de an­vergura U.M.T.-ului să nu existe suficiente idei și propuneri, capa­bile să soluționeze problemele de ordin tehnic Ceea ce am constatat, insă, depășește cu mult aspectele strict particulare, vizînd o situație cu caracter general. Deși înregis­trate metodic, propunerile salaria­ților rămin, din păcate, la nivelul simplelor consemnări, fără finali­tate. Iată cîteva exemple. Deși la adunarea generală a sa­lariaților din 9 august a.c. s-au făcut propuneri concrete pentru re­ducerea consumului de metal, exis­tă încă numeroase stridențe. Ine­lul pentru boghiuri cîntărește îna­inte de prelucrare 12 kg, iar după 3,40 kg. In loc ca decuparea inte­riorului să se realizeze cu flacără oxiacetilenică, pentru ca bucata ră­masă să poată fi folosită la un sir reper, deocamdată preponderentă este practica strunjirii. Numai in primele două decade ale lunii sep­tembrie au fost confecționate 320 astfel de inele, ceea ce înseamnă peste 2 tone metal pierdut. Cantitatea lunară de span ce iese numai din secția mecanică se ridi­că la 250—300 de tone. Deși din discuția pe care am avut-o cu ca­dre de conducere ale uzinei am reținut unele dificultăți care se creează în cazul folosirii flăcării, oxiacetilenice, precum și din cau­za neajunsurilor create de furni­zori, credem că pierderile de me­tal ar putea fi substanțial reduse dacă s-ar folosi mai intens ștan­­țarea și forjarea în matrițe, alte procedee tehnice moderne. Pentru soluționarea carențelor tehnice semnalate, soluțiile aparțin, desigur, specialiștilor. Este însă imperios necesar ca deopotrivă conducerea tehnică a uzinei, comi­tetul de partid și comitetul sindi­catului să înțeleagă că esențial este să acționeze susținut pentru asigu­rarea unei finalizări operative și integrale a propunerilor valoroase făcute în adunările generale ale salariaților, să vegheze cu riguro­zitate ca măsurile preconizate să fie aplicate imediat, să tragă la răspundere pe cei vinovați. 1 RADIO TIMISOARA SIMBATA. 7 OCTOMBRIE 17,30 Actualitatea radio. 17,40 Jurnal sătesc, ediție specială privind desfășurarea lucrărilor în campania agricolă de toam­nă. 17,45 „Drag mi-e cintecul și jocul“ program de muzică popu­lară dedicat fruntașilor în În­trecerea socialistă de la Indus­tria textilă Lugoj. 18,20 Emisiu­ne omagială Traian Vuia. 18,40 Program de canțonete. 19,00 Di­vertisment 477. DUMINICA, 8 OCTOMBRIE 7.30 Viața satului. Comenta­riu privind desfășurarea lucră­rilor din campania agricolă . Toamna în vii și livezi ; cu tal­ia Pătru in campania agrico­lă , soliști și formații de mu­zică populară de la sate, trom­petistul Sandu Flore». ADUNAREA DE LA TIMIȘOARA CONSACRATĂ CENTENARULUI NAȘTERII LUI TRAIAN VUIA (Urmate din pag. 1) și cele de sinteză, care sunt esen­țiale pentru succesul in invenție“. După ce s-a referit pe larg la me­ritele lui Traian Vuia în domenii importante ale tehnicii moderne, Vorbiotrul a exprimat omagiul a­­dus operei ilustrului savant ro­mân și bănățean pentru lumina pe care această operă nu a încetat s-o arunce atît asupra preocupărilor specialiștilor care i-au urmat, cit și ale celor de azi și de miine. Acad. Remus Răduleț a oferit apoi fotocopii pentru îmbogățirea fon­dului documentar al județului Ti­miș, legat de activitatea și creația marelui savant. In continuare generalul maior Dumitru Puiu a relevat cinstirea pe care aviatorii de azi ,o acordă lui Traian Vuia ca pionier al avia­ției moderne. „Exemplul lui teme­rar a avut un profund ecou in ini­mile aviatorilor români care au luptat și s-au jertfit pentru apăra­rea patriei în cele două războaie mondiale­­— a spus vorbitorul — și se păstrează în conștiința avia­torilor de azi care își perfecționea­ză necontenit pregătirea in slujba apărării patriei socialiste, a dez­voltării economiei naționale“. In încheierea adunării festive a luat cuvin­tul tovarășul Mihai Te­leșenu „Întregul nostru popor, oa­menii muncii din Banat, unde Traian Vuia a văzut lumină zilei, evocă cu nemărginită dragoste și respect viața și activitatea sa pu­să în slujba uneia dintre cele mai mari cuceriri ale geniului uman, a spus vorbitorul. Cu Îndreptățită mindrie, Timișoara, județul Timiș, locul de obîrșie al remarcabilului pionier al aviației românești și mondiale, polarizează cele mai de seamă manifestări ce-i sunt consa­crate cu prilejul a 100 de ani de la naștere. Născut la 17 august 1872, în satul Surducu Mic din co­muna Bujoru Bănățean, care în prezent îi poartă numele, Traian Vuia a urmat școala primară in comuna natală și la Făget, cursu­rile liceale la Lugoj, iar după lua­rea bacalaureatului, în 1892, s-a Înscris la Secția mecanică a Șco­lii politehnice din Budapesta. Lip­sa mijloacelor materiale l-a deter­minat să părăsească, după un an, politehnica, și să se înscrie la Fa­­cultatea de drept, unde frecvența nu­ era obligatorie. La 6 mai 1­901 Vuia a obținut titlul de doctor în științe juridice cu cea mai înaltă distincție, „Magna cum Taudae“, însă adevărata sa chemare nu era avocatura, ci știința și tehnica. La 1 iulie 1902, la vîrsta de 30 de ani, Traian Vuia pleacă la Paris, adu­­cînd cu el macheta aeroplanului — automobil pe care-l concepuse . Vuia a obținut in același an din partea Oficiului Național al Pro­prietății Industriale din Franța un brevet de invenție sub denumirea „ Aeroplane­ Automobile“ (eliberat la 17 august 1903, validat apoi la Londra) și a trecut la realizarea practică a aparatului său de zbor. In momentele grele ale temera­rei sale încercări, Vuia și-a dat seama că nu este singur, că, de­parte, pe meleagurile nata­le avea prieteni de nădejde, care credeau in el și In­succesul invenției sale și care i-au acordat sprijin moral și material, printr-o colectă subscrisă­­ de lugojeni. Printre ei se afla mai cu seamă Coriolan Brediceanu, care l-a pre­țuit, l-a încurajat și l-a ajutat din prima clipă a întîlnirii lor. După doi ani de muncă încordată, de studii și experiențe, înfruntînd și învingind tot felul de piedici și dificultăți, Vuia construiește totipul nr. 1 al apăratului său pro­— un monoplan cu mare efect por­tant, prevăzut cu o singură elice, cu volan și o cîrmă de direcție posterioară, un motor cu explozie de construcție originală, un tren de aterizare compus din patru roți cu pneuri și amortizoare — deci cu toate soluțiile tehnice și ele­mentele esențiale necesare pentru decolare și aterizare cu mijloace proprii de bord. Fiecare dintre soluțiile imaginate sau preconizate de Traian Vuia la construcția apa­ratului său a revoluționat tehnica aeronautică. In ziua de 18 martie 1906, în lo­calitatea Montesson, lingă Paris, pentru prima oară in lume un apa­rat mai greu decit aerul, conceput, construit și pilotat de Traian Vuia s-a înălțat aproape un metru de la sol pe distanța de 12 m, in­­vingind deci autonom puterea gra­vitației și realizînd astfel primul zbor mecanic integral din istoria cuceririi oceanului aerian. In­­ continuare, tovarășul Mihai Telescu relevat contribuția deosebită adusă de Traian Vuia in domeniul termoenergeticii. Vorbitorul a evocat apoi figura lui Traian Vuia ca eminent om politic și patriot, luptător neobo­sit pentru cauza unității națio­nale și libertatea țării. Departe de patrie, Vuia se identifică cu marile aspirații sociale și națio­nale ale poporului în mijlocul că­ruia s-a născut, participă­­ cu en­tuziasm la lupta politică pentru unitate națională. O latură mai puțin cunoscută a personalității lui Traian Vuia o constituie convin­gerile sale socialiste și apartenen­ța sa la Partidul Socialist cez. Intr-o scrisoare din 16 Fran­oc­tombrie 1919, adresată unui prie­ten bănățean, Traian Vuia, expli­­cînd cauzele renunțării la candi­datura de deputat pentru Aduna­rea constituantă din partea Parti­dului Național Român din Tran­silvania și Banat, a cărui condu­cere o consideră ostilă ideilor de­mocratice, el arăta: „Am devenit socialist din patriotism... Și tot din considerente patriotice doresc să rămân fidel principiilor odată­­ a­­doptate“... Revenit pentru scurt timp în patrie, in 1932, Vuia scria: „Po­porul este bun și simpatic. In poli­tică numai constatări dureroase“. ș­i, cu gindul la viitorul patriei, spunea peste doi ani, cu ocazia unei vizite la fabrica de avioane din Brașov, că este imperios ne­cesară crearea unei industrii pro­prii și înzestrarea ei. In anii grei ai luptei antifasciste umanismul profund și concepțiile progresiste l-au adus pe Traian Vuia din nou pe baricade, în fruntea Frontului Național Român din Franța al luptătorilor antifasciști, participînd activ la lupta împotriva nazismu­lui. In zilele glorioasei insurecții pariziene el se afla cu un grup de tineri partizani in localul fostei legații antonesciene, transformată in punct de sprijin al „celei dinții primării eliberate“ a Parisului, un­de a hotărit să stabilească și sediul Frontului Național Român. La august 1944 a cerut ca pe acope­re­rișul noului sediu să se înalțe, alături de steagurile aliaților, tri­colorul românesc. Prin legăturile create cu perso­nalități politice și culturale din Franța in anii luptei antihitleriste a Frontului Național Român, Vuia a fost de un real folos acțiunii duse de delegația guvernamentală a țării noastre la Conferința de pace de la Paris, în apărarea in­tereselor patriei. Traian Vuia a aprobat întrutotul acțiunile gu­vernului condus de Dr. Petru Groza, exprimindu-și deplina ade­ziune la marile transformări re­voluționare inițiate și conduse de Partidul Comunist Român. Faptul că în anul 1946 Traian Vuia a fost ales membru de onoare al Acade­miei Române, constituie incă o do­vadă a strînselor sale legături cu puterea populară instaurată în România in anii de după eliberarea de sub jugul fascist. La invitația guvernului român, Traian Vuia revine in 1950 in pa­trie, aflată in plină prefacere so­cialistă, fiind primit și înconjurat cu atenția plină de căldură a con­ducerii de partid și de stat, a in­tregului popor, care-i prețuia la justa valoare marile lui merite. Aniversăm 100 de ani de la naș­terea lui Traian Vuia in condițiile muncii înflăcărate a întregului po­por pentru a da viață istoricelor hotărîri ale Congresului al X-lea al P.C.R. și ale Conferinței Națio­nale din iulie 1972. Comuniștii, toți oamenii muncii din județul Timiș, indiferent de naționalitate, punindu-și la inimă chemarea se­cretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, sunt ferm hotărîți să îndeplinească sar­cinile actualului cincinal în patru ani și jumătate, spre a-și aduce o contribuție sporită la progresul mai rapid al patriei pe drumul so­cialismului și comunismului. Prin tot ce realizăm, generația noastră continuă tradițiile înaintate ale generațiilor anterioare, adăugind noi valori materiale și moștenirii pe care ne-au spirituale lăsat-o. Cinstirea memoriei marelui fiu al poporului nostru, Traian Vuia, constituie un prilej de a ne mobi­liza și mai mult forțele, întreaga noastră capacitate creatoare, pen­tru înflorirea județului Timiș, pen­tru creșterea bunăstării poporului, pentru dezvoltarea multilaterală a patriei noastre dragi, România Socialistă. In continuare a avut loc un con­cert simfonic omagial prezentat de Filarmonica de stat „Banatul“. VREMEA PENTRU 7 OCTOMBRIE : Vremea rămine frumoasă și in general călduroasă, cu cerul mai mult senin Vîntul va sufla slab la moderat din sud. Tem­peraturile vor fi cuprinse între 2 și 7 grade noaptea și între 16 și 21 grade ziua. PENTRU 8 ȘI 9 OCTOMBRIE: Vreme frumoasă și călduroasă. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE , moașă și se vremea devine fiu­încălzește. Ceață locală. Statul nostru acordă o mare grijă copiilor, această trăsătură a politicii partidului și statului este reflectată în sprijinul material con­cretizat in ocrotirea, creșterea educarea copiilor, în subvenționa­și­rea construirii de noi grădinițe, creșe, invățămîntul școlar obligato­riu de 10 ani, gratuitatea invățămîn­­tului de tiate gradele și a manuale­lor școlare, burse și cantine pentru studenți, reducerea cu 30 la sută a impozitului pe venit la muncitori și funcționari care au in întreți­nerea lor mai mult de trei per­soane, ajutorul pentru copiii fără părinți sau lipsiți de posibilitate de a fi crescuți în familie proprie etc. Cea mai răspindită formă de manifestare a interesului statului față de cei mici este alocația de stat pentru copii. Această sti­mulare a fost instituită prin H.C.M. nr. 2.697/1954 și de atunci a cu­noscut o continuă și substanțială îmbunătățire și extindere, pe mă­sură ce oamenii muncii, prin reali­zările lor, au sporit bunăstarea materială a intregului popor. Dacă în anul 1955 volumul alocației de stat era de 74 milioane lei, in anul 1970 acest sprijin a ajuns la 4,3 miliarde lei. Decretul nr. 275/1971 prin care s-a modificat Decretul nr. 285 din 1960, are la bază Hotărîrea din 6 august 1971 a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri. Sistemul legal anterior a fost mo­dificat în două sensuri principale și anume : a mărit cuantumul alo­cației de stat pentru copii și a extins sfera de aplicare a alocației Alocația de stat pentru copii era de 100 lei și se atribuia lunar be­neficiarilor domiciliați în mediul urban. Pentru cei din mediul rural valoarea Persoanele alocației era de 50 lei, cu venituri până la 1.300 lei lunar din mediul urban primeau 130 lei, iar beneficarii din mediul rural 80 lei. Prin modifica­rea din anul 1971, alocația de stat pentru copii a fost majorată pină la 180 lei lunar în mediul urban și 130 lei lunar in mediul rural. A sporit, astfel, alocația pină la 80 la sută față de trecut pentru beneficarii din mediul urban și 160 la sută pentru cei din mediul rural. Mărirea alocației de stat la aceste limite s-a făcut diferențiat, în două sensuri : 1). Pentru a veni in ajutorul familiilor cu sa­larii mici, cuantumul alocației atît in mediul urban cit și in cel ru­ral nu mai este uniform pentru toți beneficiarii, ci este mai ridi­cat pentru cei cu venituri lunare până la 1.500 lei și într-o măsură mai redusă pentru cei cu venituri lunare între 1.501-2.600 lei, în comparație cu toți ceilalți benefi­ciari de alocație cu venituri lu­nare superioare. De exemplu, pen­tru primul copil, beneficiarii do­miciliați în mediul urban primesc o alocație de 100 lei, dacă câștigul lor lunar este de 2.001-2.500 lei. Alocația este majorată la 120 lei dacă venitul lor lunar este între 1.501-2.000 lei și la 150 lei dacă sa­lariul lor lunar este de pină la 1.500 lei; 2). Cuantarhul alocației de stat pentru copii nu mai este ca in trecut, egal pentru fiecare copil, ci In raport cu rangul co­piilor în familie. Alocația sporește de la primul copil (rangul ), la al doilea copil (rangul II) cu 10 lei și apoi de la acesta la al treilea co­pil și următorii (rangul III și ur­mătoarele) cu 30 lei pentru fiecare din acești copii. In mod excepțio­nal, muncitorii și maiștrii primesc alocația pentru toți copiii, indife­rent de nivelul venitului lunar. Ei au dreptul la alocație și in ca­zurile în care nu este datorată o alocație pentru primul copil, sau pentru primul și al doilea copil. Dacă muncitorii și maiștrii reali­zează un cîștig între 2.501-3.000 lei, ei vor primi pentru primul copil, pentru care legea nu prevede nici o alocație, aceeași alocație ca și cea datorată pentru cel de-al doi­lea copil. In situația in care posedă un venit lunar care depășește 3.000 lei vor primi pentru primii doi copii, pentru care dispoziția legală nu instituie nici o alocație, aceeași alocație ca și cea cuvenită CONSULTAȚIE JURIDICĂ pentru cel de-al treilea copil și următorii. Prin noile reglementări a sporit numărul categoriilor de beneficiari de alocație de stat pentru copii, intre beneficiarii de alocație pre­văzuți în Decretul ■ 285/60 figurau numai pensionarii I.O.V.R. cu do­miciliul în mediul urban. Prin re­glementările din 1971 au fost enu­merați, ca beneficiari de alocație, pensionarii I.O.V.R. fără nici distincție, incluzindu-se in această­­ categorie toți pensionarii de aceas­tă natură, indiferent de domi­ciliu. In vechea reglementare, pen­tru cei ce satisfăceau serviciul militar în termen și pentru elevii școlilor militare «locația de »tat pentru copii era acordată sub con­diția ca la data incorporării sau a înscrierii în școală, aceștia să fi fost salariați angajați cu con­tract pe durată nedeterminată sau asimilați acestora, studenți in în­­vățămintul superior de zi, docto­ranzi, bursieri, scriitori, artiști, pictori, sculptori sau compozitori, membri ai uniunilor de creație. Prin modificările aduse de Decre­tul 275/1971 și militarii în termen sau elevii școlilor militare benefi­ciază de alocația de stat pentru copii, fără nici o condiție, chiar dacă la data încorporării sau în­scrierii în școala militară nu erau beneficiari de alocație. Au fost a­­brogate art. 6 și anexa 2 din De­cretul nr. 285/1960 și s-a stabilit dreptul la alocație de stat pentru copiii persoanelor ce fac parte din categoria beneficiarilor de aloca­ție (salariați, pensionari, studenți, militari etc.) chiar dacă aceștia sau membrii lor de familie realizează și alte venituri impozabile. Ante­rior Decretului nr. 275/197), pla­fonul de venit pină la care era re­cunoscut dreptul de alocație de stat pentru copiii beneficiarului era de 2.000 lei, iar limita intre care era acordată alocația, începînd de la al doilea, respectiv de la al treilea și de la al patrulea copil erau în mod corespunzător de 2.001-2.500 lei, 2.501-3.000 lei și 3.001-3.500 lei. Peste 3.500 lei nu era acordată alo­cația. Prin reglementarea din 1971 s-au majorat cu cste 500 lei, iar in ultimul caz cu 1.000 lei limi­tele de venituri lunare pină la care se recunoaște dreptul la alocație. Pîna la 2.500 lei pentru toți co­piii, între 2.501-3.000 lei începînd de la al doilea copil, iar între 3.001- 4.000 lei începînd de la al­ treilea copil și următorii. Plafonul veni­tului lunar peste care nu se acordă alocație s-a ridicat la 4.000 lei, ex­cepții­ fac — după cum s-a mențio­nat —• muncitorii, maiștrii și stu­denții de la învățămintul superior de zi, care beneficiază de aloca­­­ție pentru toții copiii, indiferent de salariul tarifar sau de cuantu­mul bursei. Prin normele legale anterioare, vîrsta maximă pentru acordarea alocației de stat era de 14 ani. Datorită duratei de 10 ani a invățămîntului obligatoriu, și li­mita de vîrstă pină la care se acor­dă alocație de stat a trebuit să fie prelungită la 16 ani. In mod excep­țional, pentru copilul care a con­tractat o invaliditate de gradul I sau II, înainte de împlinirea vir­­stei de 16 ani alocația de stat se plătește chiar după această vîrstă, pe toată durata invalidității, dar numai pină la împlinirea virstei de 18 ani. De la 1 noiembrie 1972, conform recentei Hotărîri a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., pe lingă ajutoarele bănești lunare ce se vor acorda mamelor ce au in întreținere 8-9 sau mai mulți copii, se vor majora și actualele alocații de stat pentru copiii sala­riaților și asimilaților acestora, cit și a membrilor cooperativelor a­­gricole de producție. In temeiul acestor măsuri, pentru al șaselea copil alocația se va majora cu 20 lei, pentru al șaptelea cu 30 lei, pentru al optălea cu 40 lei și pen­tru al nouălea copil și următorii 50 lei. Importanța noilor hotărîri este covîrșitoare, în primul rind ea vine in ajutorul familiilor cu mulți copii și cu venituri reduse și, în al doilea rind, ele se înscriu pe linia mereu ascendentă a aju­torului sub forma material acordat de stat alocației pentru copii, valoarea acesteia ajungînd în anul 1972 la peste 6,3 miliarde lei. MIRCEA BUDA, consilier juridic la Direcția teritorială de control și revizie nr. 17, Timișoara CRITERIILE ACORDĂRII ALO­CAȚIEI DE STAT PENTRU COPII A DRAPELUL ROȘU -8.624 contraste cotidiene Fara bănci, fără lumină! Din satul Iosif, comuna Lie­bling, mai mulți cetățeni ne in­formează că stația C.F.R. din lo­calitate continuă să-și primească călătorii fără bănci, fără lumină. Oamenii s-au adresat, în acest sens, și Regionalei C.F.R. Timișoara. Răspunsul liniștitor pe care l-au primit nu le ține insă de cald; a­­sigurările, uitate probabil nu au adus nici lumină, nici băncile ne­cesare unei săli de așteptare. Ce­tățenii s-au adresat, de această dată, ziarului cu rugămintea de a-i sprijini pentru ca și stația a­­mintită să-și primească călătorii cu ospitalitate. Îndeplinim rugă­mintea și întărim cererea: stația C.F.R. să-și primească călătorii așa cum se cuvine. Fier vechi pe străzi Covorul de frunze aurii așter­nute pe străzi în aceste zile de toamnă este întregit, pe alocuri, de grămezi de fier vechi pe care cetățenii, sub îndrumarea depu­taților, l-au colectat. In această situație, edilii municipiului Timi­șoara se străduiesc, și în cea mai mare parte reușesc, să înlăture la timp frunzele din drum. Păcat însă că lucrătorii Întreprinderii de colectare a metalelor nu se obo­sesc să adune grămezile de fier vechi de pe străzile Remus, Pes­carilor, Turgheniev etc.. ■ Vă reamintiți? Miliția municipiului Lugoj cer­cetează, sub stare de arest, pentru delictul de furt, pe Viorel Glișa, din comuna Pișchia nr. 7Î. Încă de la primele cercetări s-a stabilit că sus-numitul a mai comis și alte furturi. Două dintre acestea au fost săvîrșite la 12 și 13 septem­brie în gara Timișoara nord. Este vorba de o valiză, subtili­zată unuia care dormea în sala de așteptare, precum și de o ser­vietă de culoare neagră, din ma­terial plastic. Posesorul acesteia din urmă dormea și el. Atît va­liza cit și servieta conțin în ele obiecte de valoare. Păgubașii a­­cestora, care își reamintesc, de­sigur, în ce împrejurări au fost furați, se pot adresa Miliției mu­nicipiului Lugoj. Cu­ mai curînd ! Și-a găsit banii Zilele acestea, cetățeanul Ion Farcaș, din Timișoara str. I. Si­­­­mu nr. 11, și-a făcut cumpără­­­­turile din magazinul alimentar­­ nr. 2. Grijuliu cu sacoșa și mai­­ puțin atent față de bani, a ple­­­­cat și a lăsat pe masa casieriței 300 lei. După trei zile a venit la maga­­zin să întrebe dacă nu cumva s-au g­ăsit aici 300 de lei. Mare i-a fost acum­a cînd i s-au înmînat ba­nii. După cum se vede în maga­zinele noastre tot mai des se gă­sesc și exemple de etică socialistă. In așteptarea laptelui Aprovizionarea cu lapte a celor aproape 4.000 de locuitori din comuna Nădrag cade în sarcina cooperativei de consum din a­­ceasta localitate. Deși s-au stabilit­­ sarcini precise despre modul ope­rativ în care trebuie să se asigu­re, zilnic, acest produs, nici acum lucrurile nu au fost clarificate. De ce l­­aptele este adus cu autove­hiculele de la Lugoj, aici el ve­nind de la Industria laptelui Ti­mișoara. In mod normal produsul ar trebui să plece imediat spre Nă­drag. Oamenii vin la magazin și așteaptă ore in șir să sosească laptele. El însă intirzie zilnic, ci­te 4—S ore așa cum a fost și în­­ ziua vizitei noastre, 5 octombrie 1 1972. Nemulțumirile sunt intem­e­­­­iate și se naște întrebarea fireas­­­­că, de ce ? Am stat de vorbă cu­­ manipulantul Ioan Suciu și șofe­­­­rul Angh­ei Vodă, care sosiseră la­­ Nădrag la ora 11,30. Ne-au eo­­­­plicat simplu că Lugoj la ora 7,30, au plecat din­­ dar că s-au mai oprit pe drum... Și cum ei i se opresc în fiecare zi, nu­-i greu să ne imaginăm de ce produsele lactate sosesc cu o asemenea în­­tîrziere. Din neatenție Uneori, chiar și o simplă căză­tură din neatenție poate avea ur­mări dintre cele mai grave. Bună­oară, Peter Micka din Timișoara, strada Michereci 26, în etate de 64 ani, s-a urcat pe bicicletă ui­­tind de regulile de circulație. A fost suficientă o clipă de neaten­ție pentru ca la o mică denivelare de carosabil să cadă, lovindu-se cu capul de bordură. Ajutoarele urgente date la spital nu l-au pu­tut salva, decedînd la mai puțin de o oră după accident. Rubrică realizată de î I. ULARU, C. PETRE, V. BOARIU, C. HIRȘOVA, N. PIRVU Si M. PATRUȚ Y

Next