Drapelul Roşu, noiembrie 1972 (Anul 28, nr. 8645-8670)

1972-11-01 / nr. 8645

Anul XXIX nr. 8.645 Miercuri, 1 noiembrie 1972 4 pagini, 30 bani Un obiectiv esențial al întrecerii socialiste Valorificarea deplină a resurselor materiale, de IMPERATIVE CARE SOLICITĂ MAXIMUM DE EFORT, j timp și bănești URGENTAREA ÎNSAMÎNTARILOR -STRINSUL ȘI DEPOZITAREA RECOLTEI! Alte unități au încheiat însămînțatul griului torul Imobile al C.E.I.L. In vederea valorificării superioare a materiilor prime, eforturile specialiștilor din unitățile economice ale județului au fost canalizate spre elaborarea și aplicarea unor măsuri vizînd obținerea de economii importante. Astfel, prin organizarea unor ateliere centralizate de debitare la „Tehnometal“, U.F.R.M.A., reproiectarea unor mașini de ridicat și transportat (poduri rulante, motoincărcătoare), înlocuirea metalului cu mase plastice la unele repere aparținind mașiElemente dinamice ale progresului tehnic contemporan, invențiile, inovațiile și raționalizările conduc permanent la soluții tehnologice avansate, la elaborarea de produse noi, de calitate superioară, la creșterea gradului de specializare tehnică in general. Muncitorii, tehnicienii și Inginerii de la Uzina mecanică Timișoara sunt prezenți în număr tot mai mare în activitatea de inovații. In acest sens, cercul de inovatori, format din muncitori, tehnicieni, maiștri și ingineri, îndrumat de comitetul sindicatului, a întreprins o serie de acțiuni In scopul ridicării nivelului creației tehnice și sporirii eficienței economice. Analizînd rezultatele obținute pe ultimii 4 ani, se poate afirma că în timp ce numărul de propuneri înregistrate marchează un ușor regres, eficiența inovațiilor aplicate a crescut spectațiiilor agricole (selector universal, hrănitor de păsări), asimilarea și introducerea în fabricație a unor produse cu consum redus de metal la „Electrobanat“, „Electromotor", Direcția de industrie locală, U.F.R.M.A., U.M.T. și altele s-au obținut pînă în prezent importante economii de metal. Dintre rezultatele bune înregistrate în acest domeniu se pot menționa are întreprinderilor „Electrobanat", 201,5 tone, „Tehnometal“ 184,8 tone, U.M.T. 117,9 tone, „6 Martie", U.F.A.M.A., F.A.E.M. cules de la economii de peste 916.000 lei în 1968, la 5.200.000 lei în 1971, tendință ce rămîne constantă și în acest an. Bilanțul sumar exprimă cu claritate creșterea complexității problemelor abordate și a soluțiilor aplicate in producție, ceea ce corespunde actualei faze de dezvoltare a economiei noastre naționale. Menționăm că pe lângă creșterea productivității muncii, inovațiile elaborate și aplicate s-au înscris în sarcina majoră a reducerii substanțiale a consumului de materii prime și materiale. Creșterea eficienței inovațiilor aplicate în producție a determinat mărirea corespunzătoare a recompenselor primite de inovatori , dacă în 1968 acestea au însumat 33.170 lei, în 1971 ele s-au ridicat ln suma de peste 219.000 lei. Comitetul oamenilor muncii, in colaborare cu comitetul sindical, sub conducerea și îndrumarea comitetului de partid, s-a preocupat în mod direct de crearea unor condiții optime in vederea amplificării și orientării mișcării de inovații in scopul rezolvării unor probleme tehnice de stringentă actualitate. Pentru dinamizarea mișcării de inovații, cercul inovatorilor organizat în 1971 un concurs pe o uzină acordind câștigătorilor importante premii, iar in anul in curs a fost lansată o nouă întrecere în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii. Venind în sprijinul ing. GHEORGHE BELCIN, șeful cabinetului tehnic de la Uzina mecanică Timișoara (Continuare in pag. a 11 -a) Soluții ingenioase, eficiență sporită în activitatea de inovații Reducerea consumului de materii prime și materiale, urmărită cu consecvență Importante economii de metal Calitate, migală, precizie la Sec Mijloacele de transportare a recoltei — folosite la întreaga capacitate • Remorcile — o rezervă pe care unii o nesocotesc Este cunoscută interdependenții care există între diferitele lucrări ale campaniei agricole de toamnă cu deosebire între recoltarea, transportul și depozitatul recoltei. Volumul mare ce trebuie depus într-o perioadă scurtă de timp reclamă o temeinică activitate organizatorică și de coordonare a acțiunilor, folosirea la întreaga capacitate a mașinilor, utilajelor și mijloacelor de transport. Este tocmai ceea ce am urmărit cu prilejul deplasării făcute la sfîrșit de săptămina la cîteva unități din zona Orțișoara, însoțiți fiind de ing. Ion Bucșan, șef-adjunct al Autobazei T. A. Timișoara. Un prim popas la I.A.S. Cazanî, unde stăm de vorbă cu unii dintre factorii de răspundere și muncitori. — .Cu toate,că timpul s-a făcut frumos — declară ing. George Stănescu, directorul I.A.S. Carani — treaba merge încă anevoios. Dispunem de forțe însemnate, dar trebuie depuse strădanii suplimentare la toate fazele de lucru. Terenul este încă moale, iar drumurile de exploatare Înnoroiate In ultimele zile am accelerat, semănatul și recoltatul. Cultura de soia, bunăoară, a fost recoltată de pe 120 hectare; mai avem încă vreo 180 hectare. In paralel, recolta a fost transportată la baza de recepție. Ne interesăm cu deosebire de latura transportului și facem citeva constatări care pot intra în timpul de vedere al forurilor județene de resort Mai întât, este vorba de faptul că cele 7 autocamioane puse la dispoziția I.A.S. Caranida către I.T.A. sunt utilizate, contrar dispozițiilor și intereselor economice, fără remorci , drept că în cele mai dese cazuri camioanele abia ieși la drum cu propria lor încărcătură. Dar nu putem fi de acord cu opinia conducerii întreprinderii, care nu a înțeles cerința imperioasă a campaniei de a folosi, cu spirit de bun gospodar, toate mijloacele de transport. Se știe că remorcile pot fi aduse drumul accesibil cu ajutorul tractatoarelor, iar de aici cuplate la camioane. Ne referim mai cu seamă la transporturile ce se fac la Baza de recepție de la Topolovăț, distanță de vreo 70 km, unde este dusă recolta de soi. Actualmente un camion face pe zi cel mult două drumuri, transported în total 10 tone. Or, dacă ar fi utilizate și remorcile, cantitatea transportată s-ar ridica la 20 tone de fiecare camion, o parte din mijloacele râmase disponibile putind fi folosite la alte lucrări Socoteala aceasta se face chiar la fața locului și astfel se pare ca începînd chiar din săptămina în care am intrat așa se va proceda. Se muncește de zor și pe tarlalele C.A.P. Murani, numai că după spusele tovarășului Constantin Negoiță, inginerul șef al unității, mijloacele de transport nu pridndesc solicitărilor de campanie. Ele pierd mult timp la baza de recepție apropiată unde așteaptă ore în șir rindul la cîntar și descărcat. Intrucît astfel de obiecții întilnim și la alte unități din zonă, ne oprim pentru cîteva clipe la baza cu pricina. Este ora 9 și 30 de minute. La cîntar doar trei camioane și vreo 4 căruțe. — încă n-au început să vină, ne informează Oliver Florian, șeful bazei. Mai tirziu se aglomerează. Noi am făcut unele amenajări in plus, pentru a fluidiza operațiunile. Cele două avioare suplimentare au o capacitate de 2.000 tone fiecare. Aici depozităm porumbul pina la batozare. Uscăm zilnic în jur de 300 tone de porumb, dar cerințele sunt pentru moment mai mari. La fel, s-au betonat platourile și căile de acces, ceea ce ușurează mult lucrările din bază. Cu despre cepția recoltei aglomerarea la resistem informatică — de comun acord cu conducerile unităților din zonă, cooperativele agricole din Carani, Bărăteaz, Cornești, Orțișoara, ludeni, I.A.S. Carani și altele — a fost întocmit un grafic, eșalonat pe 17 din cele 24 de ore ale zilei. Respectiv, camioanele și căruțele pot veni la bază dis-de-dimineață (chiar de la ora 6 și pînă noaptea tirziu, la ora 23. In realitate, lucrurile nu se petrec așa. Toți vor să descarce la bază numai la orele după-amiezii, iar după inserat nu mai dă nimeni pe aici. Desigur că acest lucru nu este firesc, el răsfringindu-se negativ asupra muncilor de campanie din fiecare unitate. Ca urmare a funcționării neîntrerupte a batozelor, în incinta bazei de recepție s-au format adevărați munți de coceni, ceea ce stinjenește activitatea zilnică. I.A.S. Carani și cooperativele agricole din apropiere s-au angajat să preia acești coceni pentru hrana animalelor. Numai că totul a rămas ca o frumoasă intenție, iar cocenii au Început să se încingă 1 MORII BOAKIU Au terminat recoltatul soiei Respectînd indicațiile date cu privire la folosirea din plin a fiecărei clipe prielnice pentru recoltatul cit mai grabnic al valoroasei plante oleaginoase, în majoritatea întreprinderilor agricole de stat s-a intensificat în zilele din urmă, ritmul la aceasta lucrare I.A.S. Junta Mare, Lugoj și Becicherecu Mic au reușit astfel să încheie în cursul zilei de ieri reeditatul sorei. Numeroase alte unități string producția pe ultimele hectare. Bună aseară, I.A.S. Banloc recoltase 95 la sută din suprafață, Voiteni — 99 la sută, Sinnicolaul Mare — 83 la sută, Dudeștii Vechi — 78 la sută, Cenei 75 la sută. Chemarea însuflețită din Mesajul tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresat cu prilejul „Zilei recoltei“ găsește, în continuare, un vibrant ecou în rindul lucrătorilor ogoarelor timișene. Aplicînd consecvent măsurile indicate de Biroul Comitetului județean de partid, comitetele comunae de partid și consiliile populare, organele agricole, conducerile unităților și specialiștii se străduiesc să organizeze cu mai bine munca, să mobilizeze forțele existente pentru Încheierea grabnică a lucrărilor de sezon. Acordind atenție acțiunilor prioritare s-a insistat, in zilele din urmă, la insamințatul griului. Prin folosirea la întreaga capacitate a tractoarelor și mașinilor, ziua și noaptea, alte numeroase unități ne înștiințează că au reușit să încheie această deosebit de importantă lucrare din campania agricolă de toamnă. Merită subliniat, întâi de toate, că prima stațiune pentru mecanizarea agriculturii din județ care a încheiat semănatul griului pe întreaga rază de activitate este cea din Cărpiniș, deservind cooperativele agricole din Jimbolia, Iecea Mare, lecea Mică și Cărpiniș. Suprafața însămințată cu griu în aceste patru unități este de aproape 2.200 de hectare. La șirul unităților care au încheiat semănatul griului se mai adaugă cooperativele agricole din Cornești, Cenei, Bobda, Ciacova, Fibiș, Șarlota, Traian Vuia, Nevrincea, Rudna, Belinț, Șandra și altele. Exemplul unităților fruntașe la semănat se cere grabnic extins. In scopul încheierii cit mai operative a lucrării pe întreaga suprafață prevăzută, conducerile S.M.A., consiliile intercooperatiste au îndatorirea să dirijeze neîntârziat utilajele disponic* si— a ajuta unitățile rămase in urmă. Ion Sabire și ea el numeroși alți cooperatori din Vallani se străduiesc să culeasă cit mai repede recolta bună de porumb In pag. a iI-a Adunări ale organizațiilor de partid pentru dări de seamă și alegeri ...ANII MAI IMPRESIONANȚI AI PROFESIEI MELECEI ■ *. — Tovarășe academician, oamenii de știință și cercetătorii, rectorii, prorectorii,, membrii corpului didactic decanii, din cele patru institute timișorene de învățămînt superior, numeroși ingineri și studenți de pe plaiurile Banatului vă cunosc foarte bine. Sînteți tot atit de bine cunoscut și recunoscut ca întemeietor al școlii românești de cercetare electrotehnică bazată teoria cîmpului, ca autor a numemeroase manuale de fizică și de electrotehnică pentru învățămintul superior. Momentul zero — dacă-mi îngăduiți să-l numesc așa — al evoluției dv. științifice începe, ca student, la Școala politehnică din Timișoara. Ce amintim vă leagă de aceste meleaguri ? — Am devenit student al Politehnicii din Timișoara în toamna anului 1923. Veneam la examenul de admitere cu oarecare neîncredere, fiindcă pregătirea mea de liceu a fost pregătire de secție modernă; toate cunoștințele de matematici mi le ciștigasem in cele două luni, care au trecut de la bacalaureat pînă la examenul de admitere. Nu l-am mai apucat pe regretatul profesor Traian Lalescu, dar am audiat cursuri profesate de el ; eram în clasa a Vlll-a, și am plecat de la Brașov, de la Liceul Șaguna, pe care-i urmam, la București, Cluj și Timișoara spre a mă informa și a mă decide asupra școlii pe care să o urmez și a carierei, pe care să o aleg. Cu acest prilej, la Timișoara, am ascultat două lecții de geometrie descriptivă ale lui Traian Lalescu. Vă mărturisesc că oscilaminte a urma o secție sau facultate de fizică și a urma o secție de electromecanică. — Este tocmai întrebarea pe care intenționam să v-o pun : ce anume v-a atras spre electrotehnică ? ''' — Atunci cind eram la Brașov, am făcut cunoștință cu o serie de lucrări care priveau proiectarea organizarea rațională a muncii. M-a și impresionat faptul că se arăta acolo că proiectarea, de exemplu, a mașinilor termice și electrice se face folosind un arsenal puternic de matematici și fizică, și cum din discuțiile cu colegii mei de la secția reală a Liceului, Șaguna începuse să-mi placă matematica și mai ales fizica, m-am hotărit să urmez facultatea de electromecanică. Ajuns la Timișoara, după ce am trecut concursul de admitere, am constatat că situația căminelor era jalnică. Politehnica nu avea cămin , se termina construirea școlii, noi, actuala Facultate de mecanică de pe br. Mihai Viteazul, iar căminul... Cele mai multe camere erau de S—12 persoane, deși erau foarte înguste. Camera în care stăteam avea o fereastră de circa un metru pătrat, imediat, sub condițiile din sălile de desen plafon, erau precare. Munceam la planșele de geometrie descriptivă pînă la miezul nopții și ne bucuram că, totuși, chiar și in astfel de condiții putem să invităm inginerie. Mai tirziu, după ce am trecut doctoratul și m-am întors in calitate de conferențiar și director de studii la Politehnica timișoreană, prima mea grijă a fost să mă ocup de terminarea cit mai grabnică noii cantine și a noului cămin. Eram a un fel de șef de șantier... — Ce amintire vă leagă în mod deosebit de anii în care ați fost profesor la Politehnica timișoreană ? Convorbire realizată de MIREL BRATEȘ (Continuare in pag. all-a) DE LA TIMIȘOARA“ (■) Convorbire cu acad. Remus Răduleț, vicepreședintele Academiei R.S.R. In exlusivitate pentru „Drapelul roșu" PENTRU CA ELEVUL SĂ CUNOASCĂ, SĂ GlNDEASCĂ, SĂ SE FORMEZE... Dezvoltarea caracterului aplicativ al predării științelor sociale in invățămintul mediu Nivelul actual al societății socialiste din țara noastră, perspectivele dezvoltării sale, impun perfecționarea multilaterală și continuă a predării științelor sociale într-o o concepție unitară și pe baza unor programe orientative și de perspectivă, îmbinate armonios aceste cerințe trebuie să răspundă directivelor trasate învățămintului de Congresul al X-lea. și Conferința Națională a partidului din acest an. In acest cadru înnoitor, integrarea activă a elevilor în viața socială presupune noi cerințe pentru profesorii de științe sociale formarea și educarea tinerei generații. Complexitatea crescîndă a relatiilor sociale, ritmul accelerat al transformărilor economice, politice și culturale, determină o tot mai activă preocupare spirituală a elevilor, care trebuie emulată și cu răspundere științifică abordată pentru a satisface aspirațiile legitime ale elevilor de a cunoaște, de gîndi, de a se forma ca cetățenii activi ai patriei noastre socialiste. Ideologia noastră este o ideologie creatoare, in plină dezvoltare și ea oferă imprevizibile idei și mijloace de a stimula pasiunea pentru viață, adevăr și cultură a elevilor, de a răspunde convingător problemelor majore pe care le ridică in fața noastră practica socială, documentele de partid și de stat, gîndirea omenească ia dezvoltarea sa. In acest sens problema fundamentală este de a spori eficienta activității noastre și alături de însușirea științelor naturii și tehnice să sporim potențialul de creație al omului modern prin înțelegerea interdependenței dintre legile obiective care guvernează societatea, problemelor și transformărilor revoluționare care au loc in noastră și în întreaga lume, țara De aceea Conferința Națională P.C.R. a pus și pe masa noastră dsn lucru o problematică majoră. Aprofundarea acestora ridică la fiecare lecție sau activitate școlară o reconsiderare permanentă a conținutului de idei și formelor de realizare în cadrul procesului de dobîndire și aplicare a cunoștințelor. Aceasta înseamnă că pe baza programului dezvoltării țării noastre elaborat de partid, noi trebuie să abordăm fiecare problemă de economie, sociologie, filozofie în perspectiva viitorului, a rolului pa care fiecare elev îl va avea de îndeplinit in realizarea acestora ca cetățean al patriei noastre socialiste. Numai astfel elevul va deveni subiectul principal al lecțiilor prof. AUREL STRATULA, de la Inspectoratul școlar al județului Timiș (Continuare in pag. a III-a)