Drapelul Roşu, decembrie 1972 (Anul 28, nr. 8671-8697)

1972-12-01 / nr. 8671

Anul XXIX nr, 8.671 1 Vineri, 1 decembrie 1972 4 pagini, b*U bani Pentru reducerea stocurilor supranormative Ministerul Economiei tiere și Materialelor de Fores­­trucții a întreprins, recent, Con­o acțiune menită să ducă la re­ducerea stocurilor supranor­a­­tive. In acest scop, în peste 30 de unități industriale, prin­tre care combinatele de exploatare și industrializare a lemnului de la Iași, Arad, Ploiești, Tg. Jiu întreprinderea de celuloză hîrtie Călărași, precum și cen­șu­­ralele industriale ale lianților și azbocimentului, geamurilor și materialelor izolatoare din Bra­șov și București, s-a trecut la identificarea riguroasă a sur­selor disponibile sau supranor­­mative — materii prime, piese de schimb pentru utilaje și in­stalații, substanțe chimice, arti­cole textile și a materialului lemnos Concomitent, la nive­lul fiecărui loc de producție din întreprinderi, au fost ana­lizate în mod amănunțit canti­tățile necesare, hotărîndu-se re­nunțarea la viitoarele livrări inutile. Potrivit datelor furnizate de organele de resort, pînă in prezent, în unitățile Ministeru­lui Economiei Forestiere și Ma­terialelor de Construcții stocu­rile supranormative au fost re­duse cu 150 milioane lei. GOSPODĂRIREA SUPERIOARĂ A FONDU­RILOR MATERIALE, DE TIMP ȘI BĂNEȘTI, O ACȚIUNE DE EFORT TEHNIC, O PROBĂ A EFICIENȚEI ECONOMICE Punct de pornire în stăvilirea risipei, respectarea legalității socialiste Sporirea continuă a acumulări­lor, ca factor dinamizator al dez­voltării economice, constituie sarcină de primă importanță asu­p­pra căreia are influență directă modul in care se asigură gospo­dărirea mijloacelor materiale și bănești, consumul de muncă în general. Neîndoielnic, intensificarea preocupărilor legate de înlătura­rea oricăror posibilități de risipă și irosire, a fondurilor și muncii sociale, sub orice formă, nu poate că ducă decit la creșterea respon­sabilității în administrarea bunului public. Calculul pe care și-l face orice bun­ gospodar trebuie să aibă în vedere, înainte de toate, posbilită­­țile obținerii unor rezultate supe­rioare cu cheltuieli cit mai scă­zute. In condițiile societății noas­tre socialiste, dincolo de intere­sele personale, economisirea pe orice cale devine o problemă a întregii colectivități și presupune participarea conștientă a tuturor. Pe această linie se înscriu și efor­turile de pînă acum, materializate în importante cantități de produc­ție și economii la prețul de cost, date peste plan in numeroase uni­tăți. Cu toate realizările pozitive și atmosfera prielnică amplificării acestora, urcării lor la cote mai înalte, se mai ivesc din păcate fenomene de risipă și pierderi care diminuează, într-o anumită propor­ție, nivelul acumulărilor. F­ără îndoială, prin cunoașterea la timp a cauzelor care generează aseme­nea situații se poate acționa efi­cient pentru înlăturarea lor. Ast­fel de acțiuni trebuie să pornească. In primul rînd, din partea celor­ investiți cu răspunderi in sectoa­rele respective de activitate In acest sens aș sublinia faptul că tot ce se întreprinde într-o unitate se poate încheia cu rezultate co­respunzătoare numai în măsura în care, de la început, se aplică și se respectă legislația socialistă și orientările date prin documen­tele de partid și de stat. Se întîl­­nesc situații cinci acte normative ce reglementează, de exemplu, re­­tribuirea muncii, prețurile, relați­ile contractuale, normele de con­sum etc. sunt încălcate. Alteori acest lucru se petrece prin „obiec­tivizarea“ fenomenelor ce aduc pagube, fără să se rețină și faptul că­ prin aplicarea unor măsuri ho­­tărîte astfel de fenomene puteau fi măcar in parte evitate. Prin specificul activității uni­tății noastre suntem­ deseori con­fruntați cu astfel de aspecte, față de care nu putem avea decit o singură alternativă și anume aceea de combatere a oricăror manifes­tări de risipă in dauna avutului obștesc. In multe rînduri s-au arătat consecințele ce decurg din neres­­pectarea termenului de punere în funcțiune a obiectivelor de inves­tiții. Prin nedarea in exploatare a unor obiective ca Fabrica de pro­duse lactate din Deta, dezvoltarea Fabricii de bere Timișoara, unele spații de depozitare pentru pro­duse agricole și altele nu se vor realiza, la nivelul planului, sarci­nile de producție ale unităților. Pentru a ilustra, cu cifre, în­semnătatea pe care o prezintă fac­ CON­STAN­TIN MATEI, director adjunct la sucursala Timiș a Băncii pentru agricultură și industrie alimentară (Continuare în pag. a UIt­ a.) In atenția colectivelor de mun­că de la fabrica de furnir din Deta stă în permanență redu­cerea consumului de material lemnos. IN IMAGINE : Un as­pect din secția de derulare a furnirului IMPORTANTE BENEFICII PESTE PLAN Pe linia permanentei preocu­pări pentru reducerea cheltuie­lilor materiale de producție, co­lectivele de muncitori,­ ingineri și tehnicieni de la Uzina de de­tergenți Timișoara obțin însem­nate succese. Prin folosirea ma­teriilor prime mai ieftine, între care trebuie amintit hipoclori­­tul utilizat în locul apei oxige­nate, numai în primele 10 luni ale anului, s-au obținut econo­mii de peste 3 milioane lei. De asemenea, prin reducerea con­sumurilor specifice la instalația de detergenți biodegradabili, instalație care a atins parame­trii finali după al doilea tri­mestru de funcționare, s-au ob­ținut beneficii de aproape 6.500.000 lei. Reducerea cheltuielilor de producție la­­ 1.00­0 lei consem­nează cifra de 40 lei, lucru rea­lizat datorită creșterii continue a productivității muncii, a de­pășirii planului de autoutilaje și dotare cu piese de schimb la toate secțiile unității, a scăderii substanțiale a consumurilor spe­cifice. CALE LIBERA ECONOMIILOR! La chemarea adresată de con­ducerea partidului tuturor colec­tivelor de muncă din întreaga țară de a produce mai mult, mai bine, mai ieftin, fabrica „Sol­ventul“­­Timișoara a răspuns la însuflețir­e. De la muncitor la muncitor s-a trimis ștafeta pa­siunii și hotăririi de a munci cît mai eficient, de a economisi cit mai bine materia primă. Comu­niștii din secțiile productive au angrenat colective largi la con­sfătuiri în care s-a chibzuit des­pre posibilitățile de îndeplinire și depășir­e a angajamentelor, pentru succese cit mai mari în întrecerea socialistă. La sec­ia alcool etilelic tehnic în numai 10 luni ale anului s-a obținut o economie de­ peste 125.000 lei, prin scăderea consu­murilor specifice, prin urmărirea, lună de luna, a eficienței secto­rului fermentației și prin îmbu­nătățirea calității producției la carbonatul de calciu. Colectivele de muncă de la sectorul fermen­tație — nucleul secției,au o grilă permanentă de a nu risipi în nici un fel bioxidul de carbon re­zultat în timpul fermentației al­coolice, pentru a-l putea folosi integral la secția de precipitare a carbonatului de calciu. In pre­zent acest lucru este posibil prin­­tr-un control riguros al procesu­lui fermentativ, folosindu-se in această direcție vase speciale de precipitare, de înaltă eficientă. S-a ajuns astfel ca, din întreaga producție de carbonat de calciu, peste S0 la sută să poarte inscrip­­­­ția „Special“, pentru a putea fi folosit în industria farmaceutică și cosmetică ca înlocuitor, al u­­nor produse din import. In a­­ceastă activitate de folosire judi­cioasă și economică a materiilor prime se remarcă muncitorii Io­sif Ghergheli care conduce o echipă fruntașă pe secție, Filip Feier, șeful secției, inginerul Sa­vel Anton, precum și comunistul Iosif Creste­scu, coordonatorul ge­ing. C. GRANGURE fabrica „Solventul“—Timișoara (Continuare în pag. a ll-a) X CARTEA, prietenul și bucuria noastră Mircea Șerbănescu De azi începe în toată țara Decada cărții românești, eveni­ment temeinic așezat sub sem­nul strălucitor a două evenimen­te actuale, de însemnătate co­­vîrșitoare, de multiple și pro­funde semnificații — aniversa­rea întiiului pătrar, de veac al republicii și anul internațional al cărții. Există între aceste două sărbători un plan de in­terferență subtilă, la care nu ne putem gândi decit cu recunoș­tință și responsabilitate. Repu­blica semnifică pentru poporul român victoria luminii, progre­sului multilate­ral și impetuos, înseamnă volum de carte impre­sionant. Rever­berația stăluci­­toare a acestei Si­tuații fericite devine expresia spiritualității po­porului român in armoniile sărbătorii căr­ții pe toate me­ridianele lumii. Cartea româ­nească înseamnă, ca atare, lumină neprețuită care se pro­o­pagă interior în planuri ex­trem de largi, exprimîndu-ne în marea familie a popoarelor cu însemnele de nobleță ale culturii și cu năzuințele încă mai înalte și mai cutezante în toate domeniile spiritului. Sub fluidul acestor gânduri privesc vitrinele îmbodobite săr­bătorește. Librăriile și cartea sînt în atenție unanimă. Iubi­torii de frumos și de adevăr pășesc pragurile sărbătorești cu emoția unor intîlniri incandes­cente, mai puternice azi decit oricînd. Expozițiile de carte trezesc adunci sentimente de stimă și de emoție, prin diver­sitatea de autori și titluri ce sugerează clar multilateralitatea preocupărilor spirituale ale con­temporanilor noștri Poate că nicicînd n-am strîns in rrfină cartea cu mai multă bucurie și nerăbdare ca acum și n-am sim­țit mai imperios necesitatea stimei cuvenite o dată mai mult lucrătorilor din acest comerț de strînsă conexiune cu cultura. Am ascultat în librării tăceri pline de ecouri tulburătoare, e­­couri care — în zilele decadei­­— vor căpăta , un glas concret al scriitorilor, al oamenilor de cultură, al redactorilor de car­te, al cititorilor în intîlniri de neuitat. La Timișoara azi are loc deschi­derea solemnă a sărbătorii cărții, pen­tru Timișoara decada semnifi­­cînd și întiia întîlnire (la ora 18, librăria E­­minescu) cu ci­titorii a noii e­­dituri „Facla“, așezamînt de cultură de ni­­vel republican cu sediul în a­­cest mare și pu­ternic centru spiritual din această parte a țării. Realizare de cultură dărui­tă aniversării Republicii, e­­ditura timișoreană se exprimă pentru prima dată în felul ei propriu in cultura românească, cu șase titluri de carte, cărți, care, deși din variate domenii de activitate, se caracterizează prin unitatea impresionantă de spirit, proprie unei culturi dor­nice a se manifesta plenar și victorios. Cititorii vor pleca de la aces­te prime manifestări, ca și de la celelalte — întîlnirile de la Timișoara și Lugoj cu redactorii editurilor enciclopedice și ști­ințifice din București, cu au­tori de recente apariții edito­riale, Ion Marin Almajan, Da­mian Ureche, Nikolaus Berwan­­ger, Ion Iliescu — îmbogățiți cu o rază de lumină, cu un senti­ment cald, cu o bucurie. AZI SE DESCHIDE N JUDEȚUL NOSTRU DECADA CĂRȚII ROMÂNEȘTI m­ m. iN PAG, a hi-a SPORT Contraste cotidiene De la o zi la alta m PAG­­A­IHA Uf O solie de prietenie prin inter­ mediul artei §§§ Brigada artistică de agitație — prezență activă, mo­bilizatoare jjj Semnătura obligă! Mijloacele de transport să ruleze in ritm cu cerințele încheierii grabnice a lucrărilor agricole In această perioadă cind la unele unități agricole se mai găsesc în cîmp însemnate cantități de po­rumb și alte produse de transpor­tat, este imperios necesar ca fie­care utilaj, remorcă sau autoca­mion să fie folosit din plin, la în­treaga capacitate. Totodată, acolo unde s-a terminat cu recoltatul culturilor tîrzii se impune elibe­rarea neîntirziată a terenurilor de coceni, pentru a se crea front de lucru tractoarelor. Aceasta cu atît mai mult cu cu­ arăturile acinei de toamnă sînt un factor hotărî­­tor in sporirea producției agricole a anului viitor, an hotărîtor în realizarea prevederilor cincinalului înainte de termen. Dacă nn majoritatea cooperative­lor agricole și întreprinderile a­­gricole de stat conducerile unită­ților și specialiștii au înțeles acest deziderat și aplică indicațiile Bi­roului Comitetului județean de partid cu privire la impulsionarea lucrărilor de sezon, nu același lu­cru îl putem spune despre cele în­­tîlnite la Ciacova. Aici, cu zile în urmă, in jurul orei 14, două la sediul secției de mecanizare, care deservește cooperativa agricolă ,din Ciacova, stăteau zece tractoare și patru remorci. Șeful secției S.M.A., Teodor Gordan, ne informează că 10 tractoriști au fost la arat de la ora 3 (noaptea) și pînă la 12,30, cind solul s-a dezghețat și nu s-au mai putut efectua lucrările agrico­le. Intr-adevăr, este lăudabilă ini­țiativa unor mecanizatori­ de la a­­ceastă secție de a folosi fiecare clipă bună de lucru, pentru termi­narea cit mai operativă a ogoarelor acinei de toamnă. Deci staționarea la secție a celor 10 tractoare este explicabilă. In sc­himb, nu putem fi de acord cu nefolosirea altor tractoare. Așa de exemplu, un mecanizator fost la Deta pentru un proces, ia­­r alții doi erau bolnavi. Ca atare, trei tractoare n-au lucrat de loc, cu toate că în comună s-ar­ fi găsit oameni calificați care să munceas­că cu aceste mașini sau, în ultimă instanță puteau să lucreze șeful secției și mecanicul de întreținere. Mai mult, două rutiere au fost folosite de către consiliul popular al comunei Ciacova la transport de pietriș. Nu înțelegem de ce se apelează tocmai acum la­­ remorci din sectorul agricol, cind se știe că trebuie efectuat încă un volum mar­e de transporturi. In plus, tot în aceeași zi, în curtea consiliului popular comunal mai stătea nefo­losit un tractor cu o remorcă. Mai trebuie adăugat că tractoriștii sunt obligați să are printre grămezile de coceni. In truck la cooperativa agricolă nu există , suficient teren eliberat. — Nu avem tarlale libere de co­ceni — ne spune Teodor Gordan, șeful secției de mecanizare. Sîn­­tem obligați sa lucrăm printre cu­pele de tulei. Deși avem și noi opt remorci, ele nu sunt solicitate decit in prea mică măsură de con­ducerea cooperativei pentru trans­portul cocenilor din cîmp... Iată cum slaba organizare a ac­tivității de transport, nefolosirea tuturor remorcilor, frîneazâ exe­cutarea arăturilor adinei de toam­nă. Considerăm că nici inginerul­­șef al cooperativei agricole din Ciacova, Petre Drăgănescu, nu poate fi mulțumit numai cu cele 340 hectare ogoare de toamnă e­­fectuate pină marți întrucît au mai rămas de arat peste 400 de hectare. Cu privire la folosirea nerațio­­nală a remorcilor se face vinovată și conducerea S.M.A. Ciacova, di­rector Stelian Udrea. Dacă s-ar fi respectat indicațiile Biroului Co­mitetului județean de partid și s-ar fi întocmit grafice zilnice pe fiecare mijloc de transport, reali­zările fiind urmărite în permanen­ță, n­u se ajungea la situația întîl­­nită acum la secția de mecanizare de la Ciacova. Chiar dacă cooperativa agricolă din localitate nu are nevoie de cele opt remorci, aceste mijloace de transport puteau fi repartizate la alte unități, care le solicită pen­tru a scoate porumbul și alte pro­duse din cîmp. In această privință, se cer acțiuni mai hotărîte și din partea comitetului comunal de partid, întrucît la cooperativa agricolă ing. A. RACHITOVAN (Continuări In pag. « ll-a) Cîteva remorci nefolosite de la secț­ia de mecanizare Ciacova Foto : E. ROBICSEK DIALOGURI PENTRU Înțelegere Stau de aproape două ore în aceasta mică sală a „pașilor pierduți“ și continuă să-mi stă­ruie în minte afirmația președin­telui „completului“ de judecată, Marin Rusu Damian,: „Vă aflați în fațț unui tribunal, e adevărat ceva mai mic, dar trebuie să-i acordați respectul cuvenit“. Una dintre cele două părți înțelege că a greșit — e vorba de o de­clarație necuviincioasă — și dez­baterea își reia cursul normal. Ecaterina și Gheorghe Peia, oameni trecuți de 60 de ani (Ti­mișoara, str. Mărgăritarelor nr. 26) au intrat în conflict cu Ma­rin Pafa, de la același domiciliu. ÎNSEMNĂRI mecanic de locomotivă la De­poul C.F.R. Pensionarul are și un certificat medical și din a­­ceastă clipă acuzația lui adusă unui tînăr care-i poate fi fiu de­vine foarte gravă. Lucrurile sînt puse în cumpănă, instanța — alături de primul nume se adau­gă și cel al învățătorului pensio­nar Teodor Balmuș și al deputa­tului Gheorghe Croitoru­ — ju­decă faptele cu maximă obiecti­vitate, fără părtinire. Se fac e­­forturi spre a-l lămuri pe cel vi­novat — indiferent despre cine-i vorba — că a greșit și trebuie să-și recunoască vinovăția. E primul pas spre împăcare, spre ,stingerea“ procesului și nu ex­tinderea lui la judecătoria mu­nicipiului. Încet, încet, calmul se restabilește și părțile își dau mină. Semn de împăcare. Jude­cătorul — judecător de profesie dar acum pensionar — le mulțu­mește pentru înțelegere. Episodul pe care l-am descris nu e nicidecum singurul. Săptă­­mînal, în cîteva săli — în aceste ore, birourile devin oarecum ale „pașilor pierduți“ — au loc pro­cese de judecare a unor pricini care se ivesc, aș zice, zilnic. Ște­fan Muravi (str. Pindului nr. 5) il acuză pe Ioan Ludwig, pentru lovire, scandal. Elena Brezoi, vine cu copilașul în brațe, pen­tru că soțul ei, Dumitru, muncitor la I.C.R.T. o acuză fiindcă a ... plecat de acasă. Nicolae Bortan, str. Al. Vlăhuță nr. 16 nu con­cepe să se împace cu Mihai Zolh și Petru Engelman, tîmplari, an­gajați la „Tehnolemn“ pentru că nu i-au reparat bine mobila. Re­clamantul cedează după ce pî­­ritii acceptă plata unor despăgu­biri de 1.500 lei. ...Șirul exemplelor ar putea continua, dar nu acest număr ci NICOLAE PIRVU (Continuare in pag. a 111-a)

Next