Drapelul Roşu, decembrie 1972 (Anul 28, nr. 8671-8697)
1972-12-01 / nr. 8671
Anul XXIX nr, 8.671 1 Vineri, 1 decembrie 1972 4 pagini, b*U bani Pentru reducerea stocurilor supranormative Ministerul Economiei tiere și Materialelor de Forestrucții a întreprins, recent, Cono acțiune menită să ducă la reducerea stocurilor supranorative. In acest scop, în peste 30 de unități industriale, printre care combinatele de exploatare și industrializare a lemnului de la Iași, Arad, Ploiești, Tg. Jiu întreprinderea de celuloză hîrtie Călărași, precum și cenșuralele industriale ale lianților și azbocimentului, geamurilor și materialelor izolatoare din Brașov și București, s-a trecut la identificarea riguroasă a surselor disponibile sau supranormative — materii prime, piese de schimb pentru utilaje și instalații, substanțe chimice, articole textile și a materialului lemnos Concomitent, la nivelul fiecărui loc de producție din întreprinderi, au fost analizate în mod amănunțit cantitățile necesare, hotărîndu-se renunțarea la viitoarele livrări inutile. Potrivit datelor furnizate de organele de resort, pînă in prezent, în unitățile Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții stocurile supranormative au fost reduse cu 150 milioane lei. GOSPODĂRIREA SUPERIOARĂ A FONDURILOR MATERIALE, DE TIMP ȘI BĂNEȘTI, O ACȚIUNE DE EFORT TEHNIC, O PROBĂ A EFICIENȚEI ECONOMICE Punct de pornire în stăvilirea risipei, respectarea legalității socialiste Sporirea continuă a acumulărilor, ca factor dinamizator al dezvoltării economice, constituie sarcină de primă importanță asuppra căreia are influență directă modul in care se asigură gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, consumul de muncă în general. Neîndoielnic, intensificarea preocupărilor legate de înlăturarea oricăror posibilități de risipă și irosire, a fondurilor și muncii sociale, sub orice formă, nu poate că ducă decit la creșterea responsabilității în administrarea bunului public. Calculul pe care și-l face orice bun gospodar trebuie să aibă în vedere, înainte de toate, posbilitățile obținerii unor rezultate superioare cu cheltuieli cit mai scăzute. In condițiile societății noastre socialiste, dincolo de interesele personale, economisirea pe orice cale devine o problemă a întregii colectivități și presupune participarea conștientă a tuturor. Pe această linie se înscriu și eforturile de pînă acum, materializate în importante cantități de producție și economii la prețul de cost, date peste plan in numeroase unități. Cu toate realizările pozitive și atmosfera prielnică amplificării acestora, urcării lor la cote mai înalte, se mai ivesc din păcate fenomene de risipă și pierderi care diminuează, într-o anumită proporție, nivelul acumulărilor. Fără îndoială, prin cunoașterea la timp a cauzelor care generează asemenea situații se poate acționa eficient pentru înlăturarea lor. Astfel de acțiuni trebuie să pornească. In primul rînd, din partea celor investiți cu răspunderi in sectoarele respective de activitate In acest sens aș sublinia faptul că tot ce se întreprinde într-o unitate se poate încheia cu rezultate corespunzătoare numai în măsura în care, de la început, se aplică și se respectă legislația socialistă și orientările date prin documentele de partid și de stat. Se întîlnesc situații cinci acte normative ce reglementează, de exemplu, retribuirea muncii, prețurile, relațiile contractuale, normele de consum etc. sunt încălcate. Alteori acest lucru se petrece prin „obiectivizarea“ fenomenelor ce aduc pagube, fără să se rețină și faptul că prin aplicarea unor măsuri hotărîte astfel de fenomene puteau fi măcar in parte evitate. Prin specificul activității unității noastre suntem deseori confruntați cu astfel de aspecte, față de care nu putem avea decit o singură alternativă și anume aceea de combatere a oricăror manifestări de risipă in dauna avutului obștesc. In multe rînduri s-au arătat consecințele ce decurg din nerespectarea termenului de punere în funcțiune a obiectivelor de investiții. Prin nedarea in exploatare a unor obiective ca Fabrica de produse lactate din Deta, dezvoltarea Fabricii de bere Timișoara, unele spații de depozitare pentru produse agricole și altele nu se vor realiza, la nivelul planului, sarcinile de producție ale unităților. Pentru a ilustra, cu cifre, însemnătatea pe care o prezintă fac CONSTANTIN MATEI, director adjunct la sucursala Timiș a Băncii pentru agricultură și industrie alimentară (Continuare în pag. a UIt a.) In atenția colectivelor de muncă de la fabrica de furnir din Deta stă în permanență reducerea consumului de material lemnos. IN IMAGINE : Un aspect din secția de derulare a furnirului IMPORTANTE BENEFICII PESTE PLAN Pe linia permanentei preocupări pentru reducerea cheltuielilor materiale de producție, colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Uzina de detergenți Timișoara obțin însemnate succese. Prin folosirea materiilor prime mai ieftine, între care trebuie amintit hipocloritul utilizat în locul apei oxigenate, numai în primele 10 luni ale anului, s-au obținut economii de peste 3 milioane lei. De asemenea, prin reducerea consumurilor specifice la instalația de detergenți biodegradabili, instalație care a atins parametrii finali după al doilea trimestru de funcționare, s-au obținut beneficii de aproape 6.500.000 lei. Reducerea cheltuielilor de producție la 1.000 lei consemnează cifra de 40 lei, lucru realizat datorită creșterii continue a productivității muncii, a depășirii planului de autoutilaje și dotare cu piese de schimb la toate secțiile unității, a scăderii substanțiale a consumurilor specifice. CALE LIBERA ECONOMIILOR! La chemarea adresată de conducerea partidului tuturor colectivelor de muncă din întreaga țară de a produce mai mult, mai bine, mai ieftin, fabrica „Solventul“Timișoara a răspuns la însuflețire. De la muncitor la muncitor s-a trimis ștafeta pasiunii și hotăririi de a munci cît mai eficient, de a economisi cit mai bine materia primă. Comuniștii din secțiile productive au angrenat colective largi la consfătuiri în care s-a chibzuit despre posibilitățile de îndeplinire și depășire a angajamentelor, pentru succese cit mai mari în întrecerea socialistă. La secia alcool etilelic tehnic în numai 10 luni ale anului s-a obținut o economie de peste 125.000 lei, prin scăderea consumurilor specifice, prin urmărirea, lună de luna, a eficienței sectorului fermentației și prin îmbunătățirea calității producției la carbonatul de calciu. Colectivele de muncă de la sectorul fermentație — nucleul secției,au o grilă permanentă de a nu risipi în nici un fel bioxidul de carbon rezultat în timpul fermentației alcoolice, pentru a-l putea folosi integral la secția de precipitare a carbonatului de calciu. In prezent acest lucru este posibil printr-un control riguros al procesului fermentativ, folosindu-se in această direcție vase speciale de precipitare, de înaltă eficientă. S-a ajuns astfel ca, din întreaga producție de carbonat de calciu, peste S0 la sută să poarte inscripția „Special“, pentru a putea fi folosit în industria farmaceutică și cosmetică ca înlocuitor, al unor produse din import. In această activitate de folosire judicioasă și economică a materiilor prime se remarcă muncitorii Iosif Ghergheli care conduce o echipă fruntașă pe secție, Filip Feier, șeful secției, inginerul Savel Anton, precum și comunistul Iosif Crestescu, coordonatorul geing. C. GRANGURE fabrica „Solventul“—Timișoara (Continuare în pag. a ll-a) X CARTEA, prietenul și bucuria noastră Mircea Șerbănescu De azi începe în toată țara Decada cărții românești, eveniment temeinic așezat sub semnul strălucitor a două evenimente actuale, de însemnătate covîrșitoare, de multiple și profunde semnificații — aniversarea întiiului pătrar, de veac al republicii și anul internațional al cărții. Există între aceste două sărbători un plan de interferență subtilă, la care nu ne putem gândi decit cu recunoștință și responsabilitate. Republica semnifică pentru poporul român victoria luminii, progresului multilateral și impetuos, înseamnă volum de carte impresionant. Reverberația stălucitoare a acestei Situații fericite devine expresia spiritualității poporului român in armoniile sărbătorii cărții pe toate meridianele lumii. Cartea românească înseamnă, ca atare, lumină neprețuită care se proopagă interior în planuri extrem de largi, exprimîndu-ne în marea familie a popoarelor cu însemnele de nobleță ale culturii și cu năzuințele încă mai înalte și mai cutezante în toate domeniile spiritului. Sub fluidul acestor gânduri privesc vitrinele îmbodobite sărbătorește. Librăriile și cartea sînt în atenție unanimă. Iubitorii de frumos și de adevăr pășesc pragurile sărbătorești cu emoția unor intîlniri incandescente, mai puternice azi decit oricînd. Expozițiile de carte trezesc adunci sentimente de stimă și de emoție, prin diversitatea de autori și titluri ce sugerează clar multilateralitatea preocupărilor spirituale ale contemporanilor noștri Poate că nicicînd n-am strîns in rrfină cartea cu mai multă bucurie și nerăbdare ca acum și n-am simțit mai imperios necesitatea stimei cuvenite o dată mai mult lucrătorilor din acest comerț de strînsă conexiune cu cultura. Am ascultat în librării tăceri pline de ecouri tulburătoare, ecouri care — în zilele decadei— vor căpăta , un glas concret al scriitorilor, al oamenilor de cultură, al redactorilor de carte, al cititorilor în intîlniri de neuitat. La Timișoara azi are loc deschiderea solemnă a sărbătorii cărții, pentru Timișoara decada semnificînd și întiia întîlnire (la ora 18, librăria Eminescu) cu cititorii a noii edituri „Facla“, așezamînt de cultură de nivel republican cu sediul în acest mare și puternic centru spiritual din această parte a țării. Realizare de cultură dăruită aniversării Republicii, editura timișoreană se exprimă pentru prima dată în felul ei propriu in cultura românească, cu șase titluri de carte, cărți, care, deși din variate domenii de activitate, se caracterizează prin unitatea impresionantă de spirit, proprie unei culturi dornice a se manifesta plenar și victorios. Cititorii vor pleca de la aceste prime manifestări, ca și de la celelalte — întîlnirile de la Timișoara și Lugoj cu redactorii editurilor enciclopedice și științifice din București, cu autori de recente apariții editoriale, Ion Marin Almajan, Damian Ureche, Nikolaus Berwanger, Ion Iliescu — îmbogățiți cu o rază de lumină, cu un sentiment cald, cu o bucurie. AZI SE DESCHIDE N JUDEȚUL NOSTRU DECADA CĂRȚII ROMÂNEȘTI m m. iN PAG, a hi-a SPORT Contraste cotidiene De la o zi la alta m PAGAIHA Uf O solie de prietenie prin inter mediul artei §§§ Brigada artistică de agitație — prezență activă, mobilizatoare jjj Semnătura obligă! Mijloacele de transport să ruleze in ritm cu cerințele încheierii grabnice a lucrărilor agricole In această perioadă cind la unele unități agricole se mai găsesc în cîmp însemnate cantități de porumb și alte produse de transportat, este imperios necesar ca fiecare utilaj, remorcă sau autocamion să fie folosit din plin, la întreaga capacitate. Totodată, acolo unde s-a terminat cu recoltatul culturilor tîrzii se impune eliberarea neîntirziată a terenurilor de coceni, pentru a se crea front de lucru tractoarelor. Aceasta cu atît mai mult cu cu arăturile acinei de toamnă sînt un factor hotărîtor in sporirea producției agricole a anului viitor, an hotărîtor în realizarea prevederilor cincinalului înainte de termen. Dacă nn majoritatea cooperativelor agricole și întreprinderile agricole de stat conducerile unităților și specialiștii au înțeles acest deziderat și aplică indicațiile Biroului Comitetului județean de partid cu privire la impulsionarea lucrărilor de sezon, nu același lucru îl putem spune despre cele întîlnite la Ciacova. Aici, cu zile în urmă, in jurul orei 14, două la sediul secției de mecanizare, care deservește cooperativa agricolă ,din Ciacova, stăteau zece tractoare și patru remorci. Șeful secției S.M.A., Teodor Gordan, ne informează că 10 tractoriști au fost la arat de la ora 3 (noaptea) și pînă la 12,30, cind solul s-a dezghețat și nu s-au mai putut efectua lucrările agricole. Intr-adevăr, este lăudabilă inițiativa unor mecanizatori de la această secție de a folosi fiecare clipă bună de lucru, pentru terminarea cit mai operativă a ogoarelor acinei de toamnă. Deci staționarea la secție a celor 10 tractoare este explicabilă. In schimb, nu putem fi de acord cu nefolosirea altor tractoare. Așa de exemplu, un mecanizator fost la Deta pentru un proces, iar alții doi erau bolnavi. Ca atare, trei tractoare n-au lucrat de loc, cu toate că în comună s-ar fi găsit oameni calificați care să muncească cu aceste mașini sau, în ultimă instanță puteau să lucreze șeful secției și mecanicul de întreținere. Mai mult, două rutiere au fost folosite de către consiliul popular al comunei Ciacova la transport de pietriș. Nu înțelegem de ce se apelează tocmai acum la remorci din sectorul agricol, cind se știe că trebuie efectuat încă un volum mare de transporturi. In plus, tot în aceeași zi, în curtea consiliului popular comunal mai stătea nefolosit un tractor cu o remorcă. Mai trebuie adăugat că tractoriștii sunt obligați să are printre grămezile de coceni. In truck la cooperativa agricolă nu există , suficient teren eliberat. — Nu avem tarlale libere de coceni — ne spune Teodor Gordan, șeful secției de mecanizare. Sîntem obligați sa lucrăm printre cupele de tulei. Deși avem și noi opt remorci, ele nu sunt solicitate decit in prea mică măsură de conducerea cooperativei pentru transportul cocenilor din cîmp... Iată cum slaba organizare a activității de transport, nefolosirea tuturor remorcilor, frîneazâ executarea arăturilor adinei de toamnă. Considerăm că nici inginerulșef al cooperativei agricole din Ciacova, Petre Drăgănescu, nu poate fi mulțumit numai cu cele 340 hectare ogoare de toamnă efectuate pină marți întrucît au mai rămas de arat peste 400 de hectare. Cu privire la folosirea nerațională a remorcilor se face vinovată și conducerea S.M.A. Ciacova, director Stelian Udrea. Dacă s-ar fi respectat indicațiile Biroului Comitetului județean de partid și s-ar fi întocmit grafice zilnice pe fiecare mijloc de transport, realizările fiind urmărite în permanență, nu se ajungea la situația întîlnită acum la secția de mecanizare de la Ciacova. Chiar dacă cooperativa agricolă din localitate nu are nevoie de cele opt remorci, aceste mijloace de transport puteau fi repartizate la alte unități, care le solicită pentru a scoate porumbul și alte produse din cîmp. In această privință, se cer acțiuni mai hotărîte și din partea comitetului comunal de partid, întrucît la cooperativa agricolă ing. A. RACHITOVAN (Continuări In pag. « ll-a) Cîteva remorci nefolosite de la secția de mecanizare Ciacova Foto : E. ROBICSEK DIALOGURI PENTRU Înțelegere Stau de aproape două ore în aceasta mică sală a „pașilor pierduți“ și continuă să-mi stăruie în minte afirmația președintelui „completului“ de judecată, Marin Rusu Damian,: „Vă aflați în fațț unui tribunal, e adevărat ceva mai mic, dar trebuie să-i acordați respectul cuvenit“. Una dintre cele două părți înțelege că a greșit — e vorba de o declarație necuviincioasă — și dezbaterea își reia cursul normal. Ecaterina și Gheorghe Peia, oameni trecuți de 60 de ani (Timișoara, str. Mărgăritarelor nr. 26) au intrat în conflict cu Marin Pafa, de la același domiciliu. ÎNSEMNĂRI mecanic de locomotivă la Depoul C.F.R. Pensionarul are și un certificat medical și din această clipă acuzația lui adusă unui tînăr care-i poate fi fiu devine foarte gravă. Lucrurile sînt puse în cumpănă, instanța — alături de primul nume se adaugă și cel al învățătorului pensionar Teodor Balmuș și al deputatului Gheorghe Croitoru — judecă faptele cu maximă obiectivitate, fără părtinire. Se fac eforturi spre a-l lămuri pe cel vinovat — indiferent despre cine-i vorba — că a greșit și trebuie să-și recunoască vinovăția. E primul pas spre împăcare, spre ,stingerea“ procesului și nu extinderea lui la judecătoria municipiului. Încet, încet, calmul se restabilește și părțile își dau mină. Semn de împăcare. Judecătorul — judecător de profesie dar acum pensionar — le mulțumește pentru înțelegere. Episodul pe care l-am descris nu e nicidecum singurul. Săptămînal, în cîteva săli — în aceste ore, birourile devin oarecum ale „pașilor pierduți“ — au loc procese de judecare a unor pricini care se ivesc, aș zice, zilnic. Ștefan Muravi (str. Pindului nr. 5) il acuză pe Ioan Ludwig, pentru lovire, scandal. Elena Brezoi, vine cu copilașul în brațe, pentru că soțul ei, Dumitru, muncitor la I.C.R.T. o acuză fiindcă a ... plecat de acasă. Nicolae Bortan, str. Al. Vlăhuță nr. 16 nu concepe să se împace cu Mihai Zolh și Petru Engelman, tîmplari, angajați la „Tehnolemn“ pentru că nu i-au reparat bine mobila. Reclamantul cedează după ce pîritii acceptă plata unor despăgubiri de 1.500 lei. ...Șirul exemplelor ar putea continua, dar nu acest număr ci NICOLAE PIRVU (Continuare in pag. a 111-a)