Drapelul Roşu, februarie 1973 (Anul 29, nr. 8722-8745)

1973-02-01 / nr. 8722

Anul XXX nr. 8.722 Joi, 1 februarie 1978 4 pagini, 30 baril A SA ÎNDEPLINIM exemplar hotaririle CONFERINȚEI ORGANIZAȚIEI JUDEȚENE DE PARTID! Performanțe superioare cu cheltuieli materiale tot mai reduse Reducerea sistematică a cheltu­ielilor de producție dă posibilita­tea sporirii volumului producției cu aceleași resurse materiale și de muncă, contribuind totodată la creșterea acumulărilor bănești, condiție de bază pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii.­­Documentele de partid și de stat evidențiază căile principale ale reducerii chel­tuielilor materiale la cota minimă , eliminarea pierderilor prin rebu­turi și diminuarea volumului de deșeuri, introducerea celor mai avansate metode tehnologice în producție, reproiectarea produse­lor în vederea ridicării parame­trilor lor funcționali și altele. In­­sușindu-și indicațiile conducerii su­perioare de partid și de stat pre­cum și hotărîrile Conferinței jude­țene de partid din 20 ianuarie a.c., colectivul nostru de muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari s-a angrenat cu toate forțele în acțiunea de descoperire și valorifi­care a rezervelor existente, inclu­siv in materie de costuri de pro­ducție. De la început vreau să mențio­nez că la produsele pe care le fa­bricăm — peste 36 tipuri de uti­laje pentru nevoile agriculturii, 160 diferite piese de tractoare și mașini agricole și multe alte pro­duse — ponderea materiilor prime și a materialelor în prețul de cost reprezintă circa 62 la sută, iar cea a manoperei — aproximativ 9 la sută. Este deci clar că orice pro­cent de reducere a consumurilor specifice de materiale se tran­sformă în economii de milioane lei iar pe de altă parte, orice nou­tate tehnologică diminuează con­sumul de manoperă cu alte sute de mii de lei. Cum este și firesc, pentru obți­nerea unei eficiențe maxime și imediate ne-am orientat activita­tea de economisire în primul rînd spre reperele și utilajele cu pon­dere mare în valoarea producției marfă, spre cele care reprezintă cel puțin 10-15 la sută din planul anual. Căutările noastre au fost îndreptate cu­ posibil, și spre înlocuirea, pe a metalului cu mase plastice. Cutia de la trus a de ve­rificat aparatură tehnică, bună­oară, a fost proiectată și executată la început din tablă; acum, in ur­ma inițiativei șefului de secție Francisc Enderle, ea se confecțio­nează în mare parte din mase plas­tice. Pe lingă faptul că produsul ciștigă in aspectul exterior, se economisesc 7 kg tablă de bucată așa incit numai la acest produs se recuperează anual 7 tone de tablă. Fabrica noastră a livrat pînă acum agriculturii circa 600 mașini de recoltat mazăre. In cei 3 ani de fabricație, mai multe ansamble și subansamble ale utilajului au fost supuse perfecționării iar unele pie­se, confecționate inițial din metal, se fac acum­ din mase plastice. Economia de metal față de greuta­tea inițială reprezintă 50 kg de bu­cată. Modificările constructive au afectat și performanțele mașinii așa incit pe baza realizărilor in exploatare, mașina de recoltat va fi în curind exportată. Rezultate similare s-au obținut și la produ­sul abatorul de păsări cu o capa­citate de 6.000 bucăți prelucrate pe oră, îmbunătățirile aduse agre­gatului prin reproiectarea a mai ing. EMIC MOLDOVAN, directorul Uzinei mecanice a agriculturii și industriei alimentare Timișoara (Continuare în pag. a a 11-a) La Uzina mecanică a agriculturii și industriei alimentare din Timișoara — — inteligența tehnico-științifică îndreptată spre obținerea unei înalte eficiente economice Hotărîre fermă pentru­­ realizarea și depășirea sarcinilor de plan • Adunarea generală a oamenilor muncii de la S.M.A. Variaș ® Răspuns entuziast la chemarea la întrecere pe 1973 lansată de S.M.A. Orțișoara In aceste zile, în stațiunile de mașini agricole se desfășoară adu­nările generale ale oamenilor mun­cii, pe a căror ordine de zi figu­rează darea de seamă asupra acti­vității unității și organului de conducere colectivă pentru reali­zarea planului pe anul 1972, dez­baterea și adoptarea măsurilor pentru asigurarea condițiilor de realizare a sarcinilor de plan la nivel maximal pe anul 1973; defi­nitivarea angajamentelor pentru depășirea indicatorilor de plan pe acest an și aprobarea măsurilor menite să asigure înfăptuirea a­­cestor angajamente; aprobarea contractului colectiv de muncă. Totodată, adunările generale con­firmă comisiile de control mun­citoresc al activității economice și sociale, precum și comisiile pe do­menii, care vor funcționa ca orga­nisme obștești ale comitetelor oa­menilor muncii, sub îndrumarea or­ganizațiilor de partid din unitățile respective. La recenta adunare generală oamenilor muncii de la S.M.A. Va­u­riaș, de pildă, atît darea de seamă prezentată de tovarășul Bucur Ceamburu, directorul stațiunii, cit și dezbaterile purtate au bază hotărîrile Conferinței avuția Na­ționale a partidului, sarcinile tra­sate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 20-21 noiembrie 1972 precum și hotărîrile Conferinței Organiza­ției județene de partid. Din dez­baterile adunării a reieșit că efor­tul depus de mecanizatorii sta­țiunii, lucrările de bună calitate executate în acord global, au con­tribuit ca unitățile cooperatiste de­servite să realizeze în 1972 pro­ducții mari, in special la porumb ,și sfeclă de zahăr. De exemplu, cooperativele agricole și Satchinez — unități din Variaș deservite de stațiune — pentru recolta me­die de 5.847 kg și respectiv 5.623 kg porumb boabe la hectar au fost decorate cu „Ordinul Muncii“ clasa 1. Totodată, stațiunea a de­pășit planul de venituri cu 335.000 tei și a redus cu 5,46 lei cheltu­ielile prevăzute la 1.000 tei venit. Cu cele mai bune rezultate s-au prezentat secțiile de mecanizare care deservesc cooperativele agri­cole din Variaș și Sînpetru Mic. Dintre mecanizatori s-au evidențiat comuniștii Petru Zaica, Andrei Cosman, Dobrivoi Gheorghe Grad, Victor Pomorischi, Cabulea, Gavril Moraru, Ion Galerian, Pe­tru Fănățean; printre fruntași se mai numără chifor Cernea, și mecanizatorii Ni­ Viorel Dobîndă, Iosif Raiter, Petru Jurcan, Ion Pojar, Ion L­ungher, Iosif Burgher, Ion Trifa, Sebastian Eftin. Dezbaterile au mai evidențiat, de asemenea, rezervele de care dispune unitatea în privința rea­lizării la un nivel superior a unor indicatori de plan, fiind criticați mecanizatorii care au executat lu­crări de proastă calitate și n-au întreținut și exploatat în mod co­respunzător tractoarele și mași­nile agricole avute în primire. Dintre tractoriștii care nu și-au realizat sarcinile de plan și au contribuit la diminuarea rezulta­telor stațiunii au fost amintiți ing. A. RACHITOVAN (Continuate în pag. a ll-a) In pag //­/// Din activitatea organelor și organizațiilor de partid 1 La panoul fruntașilor Sport De la o zi la alta Contraste cotidiene Ioan Bonchiș și Andrei Benvesy de la S.M.A. din )eta sunt unii din­tre cei mai destonici mecanici de la linia de reparare a motoare­lor de tractor. Foto : E. ROBICSEK La Uzinele mecanice Timișoara, în cadrul întrecerii socialiste, ab­­ solvenții școlilor profesionale con­ tribuie cu primele lor succese. IN FOTO : Nicolae Boboiciov, strun­gar fruntaș în secția mecanică. FEBRUARIE LUNA CĂRȚII LA SATE Agrudu lunii februarie con­semnează un eveniment d­e Inimă însemnătate : cultural LUNA CĂRȚII LA SATE, o sărbătoa­re devenită tradițională, prilej al unor susținute eforturi legate d­e propaganda cârții, de circu­lația d­­in mediul rural. Baza materială a organizatorică este asigurată prin existenta unei re­țele de biblioteci, bine dotate, in toate localitățile județului mis­h­ii. Drumul vertiginos spre ci­vilizația materială și spirituală, în care a intrat satul românesc contemporan, solicită o intensi­ficare a activității cu cartea, di­versificarea serviciilor de biblio­tecă și de difuzare a cărții. Lu­na cărții la sate devine, de fapt, perioada în care toate aceste ac­țiuni primesc o mai mare con­sistență pe plan județean, sub directa îndrumare a Comitetului jude­țean de partid, comisia de orga­nizare a acestei acțiuni — con­stituită din reprezentanții Comi­tetului județean de cultură educație socialistă, U.J.C.C., Co­­i­mitetului județean U.T.C., Con­siliului județean al sindicatelor, Consiliul județean al pionierilor. Biblioteca municipală­­ Timișoara — își propune ca suita de mani­festări cultural-educative care sa contribuie la creșterea numă­rului de cării difuzate la sate, prin atragerea spre lectură a u­­nor noi categorii de cititori. De asemenea, se vor iniția acțiuni pentru popularizarea cărții cial-politice, la folosirea ei si­­ca principal mijloc de cunoaștere și studiere a istoriei poporului român și a politicii interne și externe a partidului și statului nostru, a cerințelor edificării societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Dintre acțiunile de amploare ce vor avea loc, amintim întîl­­niri cu scriitori, cu redactori ai editurii timișorene „Racla“, pri­lej cu care se vor prezenta volumele „Republica victorioasă“ și (la Făget), „Troian Vuia, pio­nier al aviației românești“ (co­muna­­ Troian Vuia), „Anotimp de aur“ (Tofiolovățu Mare), „Al mai tare om din lume“ (la Vic­tor Vlad Delamarina). Ca și in ceilalți ani, editura „Ceres“, din București, va fi prezentă în ju­dețul nostru prin acțiunile inti­tulate „Editorii își prezintă pro­ducția de­ carte“. In actuala ediție a Lunii cărții la sate, consemnăm și o nouta­te : festivalurile liter­ar-muzicale. Scriitori din Timișoara, actori ai teatrelor Național, german, ma­ghiar, formațiile artistice ale ca­selor de cultură din Timișoara, Lugoj, Buziaș, ale culturale din Lovrin, căminelor Comloșu Mare, făget, Gutuia își vor da concursul la reușita unor intere­sante festivaluri ce vor fi orga­nizate în localitățile Comloșu Mare, Boldur, Racovița, Pietroa­sa, Margina, Gătaia, Dumbrava, Sînpetru Mare etc. ANA TARABIC, inspector la Comitetul județean de cultură și educație socialistă (Continuare în pag. a III-a) DUPĂ PRIMA LUNA A ANULUI Rezultate la nivelul marilor sarcini au în prima lună a anului 1973, hotăritor al cincinalului, întreprinderile timișene au ob­ținut noi succese în producție, în realizarea sarcinilor maxi­male ale planului. Colectivul UZINEI MECA­NICE TIMIȘOARA, cea mai m­are întreprindere industrială a județului, a îndeplinit ieri principalii indicatori ai planu­lui pe luna ianuarie. Menționăm că în comparație cu prima lună a anului 1972, sporul reprezintă 1* la sută la producția goblală, 17 la sută la producția marfă și 11 la sută la productivitatea muncii. La mașinile de ridicat și transportat producția compa­rată a crescut cu 23 la sută. Noi produse asimilate în cursul anului trecut au intrat în pro­ducția curentă printre care : poduri de peste 35 tf., macarale navale și m­ortostivuitoare. Vești bune am primit și de la UZINELE TEXTILE TIMI­ȘOARA. Masivele lucrări de investiții în curs de realizare nu au influențat realizarea in­tegrală a planului de producție pe prima lună a anului termi­nat ieri atît la filatură cit și la țesătorie. CONCURS DE REPORTAJE, PORTRETE ȘI ÎNSEMNĂRI Din dorința de a stimula ac­tivitatea publicistică a cores­pondenților voluntari din fa­brici și uzine, de pe șantierele de construcții, din unitățile a­­gricole, din instituții etc. ín prezentarea muncii și vieții o­­mului zilelor noastre, de a des­coperi și promova talente au­tentice în gazetărie, ziarul nos­tru și filiala Uniunii ziariștilor organizează pînă la 15 februa­rie a.c., un concurs de reporta­je, portrete și însemnări. Cele mai bune lucrări vor fi publi­cate, iar ciștigatorilor con­cursului li se vor atribui premii în obiecte, diplome și mențiuni. Decernarea premiilor va fi fă­cută de către un juriu alcătuit de Uniunea ziariștilor și redac­ția noastră. Materialele vor fi trimise la redacția ziarului .,Drapelul ro­șu", lv. 23 August nr. 8, Timi­șoara, cu mențiunea : „Pentru concurs" specificîndu-se adre­sa exactă a autorului, locul de muncă și vîrsta. Totodată, concursul are ca scop și o preselecție a celor dornici să candideze la con­cursul de admitere la Faculta­tea d­e ziaristică din cadrul A­­cademiei „Ștefan Gheorghiu". In cadrul procesului de pre­gătire multilaterală a elevilor, cerință imperioasă a econo­miei moderne, constituie școala prima etapă o generală de 10 ani și­ liceul, unde tînărul trebuie să capete cunoștințe practice care să-i dea posibili­tatea să se încadreze în mun­că. Așa după cum se arăta In Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Conferin­ța Națională a partidului din iulie 1972 „Școala trebuie să asi­gure cunoștințe generale mai largi în domeniul fiecărei profesii, astfel incit tînărul să poată presta munci diferite in cadrul aceleiași ramuri". Desi­gur, aceasta impune ca toți școlarii să fie ajutați și îndru­mați să posede un larg orizont de pregătire profesională, să dobîndească o calificare în una sau două meserii pentru a pu­tea fi încadrați, la absolvire, în producție. . In spiritul sarcinilor ce re­vin învățămîntului în acțiunea de încadrare în practică și pro­ducție și în municipiul Lugoj s-a trecut la punerea în apli­care a programului de pregă­tire a elevilor în întreprinderi și în atelierele școlilor. In acest sens, fiecare școală ge­nerală de 8 și 10 ani, cit și liceele, sînt patronate de în­treprinderi care și-au dat con­cursul la construirea și do­tarea atelierelor-școala în fie­care unitate din municipiu. La Școala generală nr. 3, de exem­plu, patronată de I.R.T.A., ele­vii organizați pe grupe își des­fășoară săptămînal orele de practică tehnico-productivă in­tr-un atelier de lăcătușerie, ob­­ținînd deprinderile necesare unei meserii în acest profil. Pentru eleve s-a creat un alt atelier in cadrul căruia ele execută articole de artizanat și alte obiecte care le solicită în­­demînare avînd îndrumarea prețioasă a instructoarei Gheor­­ghina Orăvițan. O atenție sporită acordată pregătirii în profil tehnic a elevilor generală se constată la Școala de 10 ani nr. 4. Vi­itorii absolvenți beneficiază ast­fel de posibilitatea învățării unei meserii sub supraveghe­rea maistrului-instructor Ion Popescu în atelierul de lăcătu­­șerie și în cele două de elec­trotehnică. La rîndul lor, ele­vele au posibilitatea să deprin­dă tainele unei meserii pen­tru încadrarea în muncă o dată cu terminarea școlii în atelie­rul de croitorie-gospodărie. Fabrica de piese de schimb și utilaje „9 Mai“, care ne patro­nează — arăta prof. Gh. Don­­cescu, directorul școlii — ne-a ajutat să ne dotăm ateliere de­­școală cu utilaje și scule. Mai mult, în prezent, elevii și ele­vele organizați pe grupe lu­crează săptămînal in această întreprindere, trecînd prin ro­tație la toate secțiile, ceea ce le permite să efectueze opera­țiuni de producție împreună cu muncitorii calificați. In ace­lași timp, această întreprin­dere dă școlii materialul nece­sar practicii elevilor în ate­liere. Nu același lucru putem însă să-l afirmăm despre I.G.C.L., care ne-a dat con­cursul în măsură prea mică, impunîndu-ne să plătim, de exemplu, o parte din lucrările efectuate de elevii noștri la construirea atelierului. La Școala generală de 10 ani nr. 5 funcționează atelie­re de lăcătușerie, tîmplărie, pentru băieți și ateliere de menaj, croitorie și artizanat pentru fete, încăpătoare și utilate cu mașini-unelte, ate­lierele dispun de condiții favo­rabile efectuării unor produse de către elevi. Cu ajutorul Șan­tierului nr. 2 construcții — ne mărturisește prof. Aurelia Dar­­vași, director adjunct, care ne-a pus la dispoziție de cu­rind și un strung — pregătirea tehnică a elevilor se face co­respunzător programei școla­re. Mai mulți absolvenți ai școlii noastre și-au desăvîrșit calificarea în meserie, lucrînd în prezent ca muncitori califi­cați la acest șantier. prof. ION GEORGESCU (Continuare în pag. a IlI-a) DUPĂ TATONĂRILE DE ÎNCEPUT •*. „Ce face tehnicianul să facă și viitorul absolvent" -w PĂMÂNTULE DRAG... Pămîntule drag, au trecut câ­teva decenii de cind le urmă­resc, să-ți cunosc puterile, vir­tuțile și intențiile. Te-am stră­bătut în lungul și latul țârii și parcă ți-am simțit,­ prin tălpi, pulsația vie. Într-o anumită mă­sură am reușit să-mi dau seama de lanțul nesfârșit de procese și de complexitatea funcțiilor pe care le îndeplinești ca să fie a­­siguri nouă, oamenilor, hrana necesară. Și totuși nu pot spu­ne că te cunosc îndeajuns fiind­că ne dovedești la tot pasul că mai ții ascunse multe taine pe care nu le arăți doar prin roa­dele tale. Pe de altă parte mi-am for­mat convingerea că știi să răs­punzi cu multă generozitate la tot ce facem noi pentru a-ți păs­tra trupul întreg, nevătămat și să­ ți asigurăm la timp și în con- INSEMNARI de dr. doc. C. V. Oprea profesor universitar emerit di­n­ optime, tot ceea ce îți­­ dă puterea de a transforma neviața in viață. Recoltele bogate obți­nute în anul trecut reprezintă și recunoștința ta pentru rea bună și fertilizarea pregăti­echili­brată ce ți-am făcut-o. în același timp îți aud adesea parcă glasul plin de mîhnire și dojana față de toți cei ce nu se străduiesc să-ți cunoască cerin­țele și să li le satisfacă. Aceștia nu vor parcă să priceapă că și tu pămîntule, ești foarte diferit și diferite sînt cerințele tale. Desigur, te întrebi deseori de ce oare nu înțeleg, cel puțin unii specialiști din agricultură, că fiecare fel de pământ reprezintă în mod concret o adevărată per­sonalitate, cu cerințe și valori distincte, când acest lucru este pus în evidență la­­ fiecare pas ? Oare cernoziomurile de la Le­­nauheim, Grabați, Lovrin, Șan­­dră ș.a. nu se deosebesc funda­mental de lăcoviștile de la Du­­deștii Vechi, Valcani, Chegle­­pici, Beba Veche ș.a. de soluri­le brune acide de la Lugoj, He­­rendești, Găvojdia ș.a., de sări­turile de la Dimaș, Sînmihaiul Român, Grăniceri ș.a. ? Unele dintre acestea cum sunt lăcoviș­tile își pun în valoare toată pu­terea de rodire numai dacă sunt afinate adânc din vară, îmbunătățirea regimului pentru aero­­termic și hidric, altele au nevoie de materie organică-gunoi de­ grajd, îngrășăminte și amenda­(Continuare în pag. a III-a)

Next