Drapelul Roşu, februarie 1973 (Anul 29, nr. 8722-8745)
1973-02-01 / nr. 8722
Anul XXX nr. 8.722 Joi, 1 februarie 1978 4 pagini, 30 baril A SA ÎNDEPLINIM exemplar hotaririle CONFERINȚEI ORGANIZAȚIEI JUDEȚENE DE PARTID! Performanțe superioare cu cheltuieli materiale tot mai reduse Reducerea sistematică a cheltuielilor de producție dă posibilitatea sporirii volumului producției cu aceleași resurse materiale și de muncă, contribuind totodată la creșterea acumulărilor bănești, condiție de bază pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii.Documentele de partid și de stat evidențiază căile principale ale reducerii cheltuielilor materiale la cota minimă , eliminarea pierderilor prin rebuturi și diminuarea volumului de deșeuri, introducerea celor mai avansate metode tehnologice în producție, reproiectarea produselor în vederea ridicării parametrilor lor funcționali și altele. Insușindu-și indicațiile conducerii superioare de partid și de stat precum și hotărîrile Conferinței județene de partid din 20 ianuarie a.c., colectivul nostru de muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari s-a angrenat cu toate forțele în acțiunea de descoperire și valorificare a rezervelor existente, inclusiv in materie de costuri de producție. De la început vreau să menționez că la produsele pe care le fabricăm — peste 36 tipuri de utilaje pentru nevoile agriculturii, 160 diferite piese de tractoare și mașini agricole și multe alte produse — ponderea materiilor prime și a materialelor în prețul de cost reprezintă circa 62 la sută, iar cea a manoperei — aproximativ 9 la sută. Este deci clar că orice procent de reducere a consumurilor specifice de materiale se transformă în economii de milioane lei iar pe de altă parte, orice noutate tehnologică diminuează consumul de manoperă cu alte sute de mii de lei. Cum este și firesc, pentru obținerea unei eficiențe maxime și imediate ne-am orientat activitatea de economisire în primul rînd spre reperele și utilajele cu pondere mare în valoarea producției marfă, spre cele care reprezintă cel puțin 10-15 la sută din planul anual. Căutările noastre au fost îndreptate cu posibil, și spre înlocuirea, pe a metalului cu mase plastice. Cutia de la trus a de verificat aparatură tehnică, bunăoară, a fost proiectată și executată la început din tablă; acum, in urma inițiativei șefului de secție Francisc Enderle, ea se confecționează în mare parte din mase plastice. Pe lingă faptul că produsul ciștigă in aspectul exterior, se economisesc 7 kg tablă de bucată așa incit numai la acest produs se recuperează anual 7 tone de tablă. Fabrica noastră a livrat pînă acum agriculturii circa 600 mașini de recoltat mazăre. In cei 3 ani de fabricație, mai multe ansamble și subansamble ale utilajului au fost supuse perfecționării iar unele piese, confecționate inițial din metal, se fac acum din mase plastice. Economia de metal față de greutatea inițială reprezintă 50 kg de bucată. Modificările constructive au afectat și performanțele mașinii așa incit pe baza realizărilor in exploatare, mașina de recoltat va fi în curind exportată. Rezultate similare s-au obținut și la produsul abatorul de păsări cu o capacitate de 6.000 bucăți prelucrate pe oră, îmbunătățirile aduse agregatului prin reproiectarea a mai ing. EMIC MOLDOVAN, directorul Uzinei mecanice a agriculturii și industriei alimentare Timișoara (Continuare în pag. a a 11-a) La Uzina mecanică a agriculturii și industriei alimentare din Timișoara — — inteligența tehnico-științifică îndreptată spre obținerea unei înalte eficiente economice Hotărîre fermă pentru realizarea și depășirea sarcinilor de plan • Adunarea generală a oamenilor muncii de la S.M.A. Variaș ® Răspuns entuziast la chemarea la întrecere pe 1973 lansată de S.M.A. Orțișoara In aceste zile, în stațiunile de mașini agricole se desfășoară adunările generale ale oamenilor muncii, pe a căror ordine de zi figurează darea de seamă asupra activității unității și organului de conducere colectivă pentru realizarea planului pe anul 1972, dezbaterea și adoptarea măsurilor pentru asigurarea condițiilor de realizare a sarcinilor de plan la nivel maximal pe anul 1973; definitivarea angajamentelor pentru depășirea indicatorilor de plan pe acest an și aprobarea măsurilor menite să asigure înfăptuirea acestor angajamente; aprobarea contractului colectiv de muncă. Totodată, adunările generale confirmă comisiile de control muncitoresc al activității economice și sociale, precum și comisiile pe domenii, care vor funcționa ca organisme obștești ale comitetelor oamenilor muncii, sub îndrumarea organizațiilor de partid din unitățile respective. La recenta adunare generală oamenilor muncii de la S.M.A. Vauriaș, de pildă, atît darea de seamă prezentată de tovarășul Bucur Ceamburu, directorul stațiunii, cit și dezbaterile purtate au bază hotărîrile Conferinței avuția Naționale a partidului, sarcinile trasate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 20-21 noiembrie 1972 precum și hotărîrile Conferinței Organizației județene de partid. Din dezbaterile adunării a reieșit că efortul depus de mecanizatorii stațiunii, lucrările de bună calitate executate în acord global, au contribuit ca unitățile cooperatiste deservite să realizeze în 1972 producții mari, in special la porumb ,și sfeclă de zahăr. De exemplu, cooperativele agricole și Satchinez — unități din Variaș deservite de stațiune — pentru recolta medie de 5.847 kg și respectiv 5.623 kg porumb boabe la hectar au fost decorate cu „Ordinul Muncii“ clasa 1. Totodată, stațiunea a depășit planul de venituri cu 335.000 tei și a redus cu 5,46 lei cheltuielile prevăzute la 1.000 tei venit. Cu cele mai bune rezultate s-au prezentat secțiile de mecanizare care deservesc cooperativele agricole din Variaș și Sînpetru Mic. Dintre mecanizatori s-au evidențiat comuniștii Petru Zaica, Andrei Cosman, Dobrivoi Gheorghe Grad, Victor Pomorischi, Cabulea, Gavril Moraru, Ion Galerian, Petru Fănățean; printre fruntași se mai numără chifor Cernea, și mecanizatorii Ni Viorel Dobîndă, Iosif Raiter, Petru Jurcan, Ion Pojar, Ion Lungher, Iosif Burgher, Ion Trifa, Sebastian Eftin. Dezbaterile au mai evidențiat, de asemenea, rezervele de care dispune unitatea în privința realizării la un nivel superior a unor indicatori de plan, fiind criticați mecanizatorii care au executat lucrări de proastă calitate și n-au întreținut și exploatat în mod corespunzător tractoarele și mașinile agricole avute în primire. Dintre tractoriștii care nu și-au realizat sarcinile de plan și au contribuit la diminuarea rezultatelor stațiunii au fost amintiți ing. A. RACHITOVAN (Continuate în pag. a ll-a) In pag ///// Din activitatea organelor și organizațiilor de partid 1 La panoul fruntașilor Sport De la o zi la alta Contraste cotidiene Ioan Bonchiș și Andrei Benvesy de la S.M.A. din )eta sunt unii dintre cei mai destonici mecanici de la linia de reparare a motoarelor de tractor. Foto : E. ROBICSEK La Uzinele mecanice Timișoara, în cadrul întrecerii socialiste, ab solvenții școlilor profesionale con tribuie cu primele lor succese. IN FOTO : Nicolae Boboiciov, strungar fruntaș în secția mecanică. FEBRUARIE LUNA CĂRȚII LA SATE Agrudu lunii februarie consemnează un eveniment de Inimă însemnătate : cultural LUNA CĂRȚII LA SATE, o sărbătoare devenită tradițională, prilej al unor susținute eforturi legate de propaganda cârții, de circulația din mediul rural. Baza materială a organizatorică este asigurată prin existenta unei rețele de biblioteci, bine dotate, in toate localitățile județului mishii. Drumul vertiginos spre civilizația materială și spirituală, în care a intrat satul românesc contemporan, solicită o intensificare a activității cu cartea, diversificarea serviciilor de bibliotecă și de difuzare a cărții. Luna cărții la sate devine, de fapt, perioada în care toate aceste acțiuni primesc o mai mare consistență pe plan județean, sub directa îndrumare a Comitetului județean de partid, comisia de organizare a acestei acțiuni — constituită din reprezentanții Comitetului județean de cultură educație socialistă, U.J.C.C., Coimitetului județean U.T.C., Consiliului județean al sindicatelor, Consiliul județean al pionierilor. Biblioteca municipală Timișoara — își propune ca suita de manifestări cultural-educative care sa contribuie la creșterea numărului de cării difuzate la sate, prin atragerea spre lectură a unor noi categorii de cititori. De asemenea, se vor iniția acțiuni pentru popularizarea cărții cial-politice, la folosirea ei sica principal mijloc de cunoaștere și studiere a istoriei poporului român și a politicii interne și externe a partidului și statului nostru, a cerințelor edificării societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Dintre acțiunile de amploare ce vor avea loc, amintim întîlniri cu scriitori, cu redactori ai editurii timișorene „Racla“, prilej cu care se vor prezenta volumele „Republica victorioasă“ și (la Făget), „Troian Vuia, pionier al aviației românești“ (comuna Troian Vuia), „Anotimp de aur“ (Tofiolovățu Mare), „Al mai tare om din lume“ (la Victor Vlad Delamarina). Ca și in ceilalți ani, editura „Ceres“, din București, va fi prezentă în județul nostru prin acțiunile intitulate „Editorii își prezintă producția de carte“. In actuala ediție a Lunii cărții la sate, consemnăm și o noutate : festivalurile literar-muzicale. Scriitori din Timișoara, actori ai teatrelor Național, german, maghiar, formațiile artistice ale caselor de cultură din Timișoara, Lugoj, Buziaș, ale culturale din Lovrin, căminelor Comloșu Mare, făget, Gutuia își vor da concursul la reușita unor interesante festivaluri ce vor fi organizate în localitățile Comloșu Mare, Boldur, Racovița, Pietroasa, Margina, Gătaia, Dumbrava, Sînpetru Mare etc. ANA TARABIC, inspector la Comitetul județean de cultură și educație socialistă (Continuare în pag. a III-a) DUPĂ PRIMA LUNA A ANULUI Rezultate la nivelul marilor sarcini au în prima lună a anului 1973, hotăritor al cincinalului, întreprinderile timișene au obținut noi succese în producție, în realizarea sarcinilor maximale ale planului. Colectivul UZINEI MECANICE TIMIȘOARA, cea mai mare întreprindere industrială a județului, a îndeplinit ieri principalii indicatori ai planului pe luna ianuarie. Menționăm că în comparație cu prima lună a anului 1972, sporul reprezintă 1* la sută la producția goblală, 17 la sută la producția marfă și 11 la sută la productivitatea muncii. La mașinile de ridicat și transportat producția comparată a crescut cu 23 la sută. Noi produse asimilate în cursul anului trecut au intrat în producția curentă printre care : poduri de peste 35 tf., macarale navale și mortostivuitoare. Vești bune am primit și de la UZINELE TEXTILE TIMIȘOARA. Masivele lucrări de investiții în curs de realizare nu au influențat realizarea integrală a planului de producție pe prima lună a anului terminat ieri atît la filatură cit și la țesătorie. CONCURS DE REPORTAJE, PORTRETE ȘI ÎNSEMNĂRI Din dorința de a stimula activitatea publicistică a corespondenților voluntari din fabrici și uzine, de pe șantierele de construcții, din unitățile agricole, din instituții etc. ín prezentarea muncii și vieții omului zilelor noastre, de a descoperi și promova talente autentice în gazetărie, ziarul nostru și filiala Uniunii ziariștilor organizează pînă la 15 februarie a.c., un concurs de reportaje, portrete și însemnări. Cele mai bune lucrări vor fi publicate, iar ciștigatorilor concursului li se vor atribui premii în obiecte, diplome și mențiuni. Decernarea premiilor va fi făcută de către un juriu alcătuit de Uniunea ziariștilor și redacția noastră. Materialele vor fi trimise la redacția ziarului .,Drapelul roșu", lv. 23 August nr. 8, Timișoara, cu mențiunea : „Pentru concurs" specificîndu-se adresa exactă a autorului, locul de muncă și vîrsta. Totodată, concursul are ca scop și o preselecție a celor dornici să candideze la concursul de admitere la Facultatea de ziaristică din cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu". In cadrul procesului de pregătire multilaterală a elevilor, cerință imperioasă a economiei moderne, constituie școala prima etapă o generală de 10 ani și liceul, unde tînărul trebuie să capete cunoștințe practice care să-i dea posibilitatea să se încadreze în muncă. Așa după cum se arăta In Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Conferința Națională a partidului din iulie 1972 „Școala trebuie să asigure cunoștințe generale mai largi în domeniul fiecărei profesii, astfel incit tînărul să poată presta munci diferite in cadrul aceleiași ramuri". Desigur, aceasta impune ca toți școlarii să fie ajutați și îndrumați să posede un larg orizont de pregătire profesională, să dobîndească o calificare în una sau două meserii pentru a putea fi încadrați, la absolvire, în producție. . In spiritul sarcinilor ce revin învățămîntului în acțiunea de încadrare în practică și producție și în municipiul Lugoj s-a trecut la punerea în aplicare a programului de pregătire a elevilor în întreprinderi și în atelierele școlilor. In acest sens, fiecare școală generală de 8 și 10 ani, cit și liceele, sînt patronate de întreprinderi care și-au dat concursul la construirea și dotarea atelierelor-școala în fiecare unitate din municipiu. La Școala generală nr. 3, de exemplu, patronată de I.R.T.A., elevii organizați pe grupe își desfășoară săptămînal orele de practică tehnico-productivă intr-un atelier de lăcătușerie, obținînd deprinderile necesare unei meserii în acest profil. Pentru eleve s-a creat un alt atelier in cadrul căruia ele execută articole de artizanat și alte obiecte care le solicită îndemînare avînd îndrumarea prețioasă a instructoarei Gheorghina Orăvițan. O atenție sporită acordată pregătirii în profil tehnic a elevilor generală se constată la Școala de 10 ani nr. 4. Viitorii absolvenți beneficiază astfel de posibilitatea învățării unei meserii sub supravegherea maistrului-instructor Ion Popescu în atelierul de lăcătușerie și în cele două de electrotehnică. La rîndul lor, elevele au posibilitatea să deprindă tainele unei meserii pentru încadrarea în muncă o dată cu terminarea școlii în atelierul de croitorie-gospodărie. Fabrica de piese de schimb și utilaje „9 Mai“, care ne patronează — arăta prof. Gh. Doncescu, directorul școlii — ne-a ajutat să ne dotăm ateliere deșcoală cu utilaje și scule. Mai mult, în prezent, elevii și elevele organizați pe grupe lucrează săptămînal in această întreprindere, trecînd prin rotație la toate secțiile, ceea ce le permite să efectueze operațiuni de producție împreună cu muncitorii calificați. In același timp, această întreprindere dă școlii materialul necesar practicii elevilor în ateliere. Nu același lucru putem însă să-l afirmăm despre I.G.C.L., care ne-a dat concursul în măsură prea mică, impunîndu-ne să plătim, de exemplu, o parte din lucrările efectuate de elevii noștri la construirea atelierului. La Școala generală de 10 ani nr. 5 funcționează ateliere de lăcătușerie, tîmplărie, pentru băieți și ateliere de menaj, croitorie și artizanat pentru fete, încăpătoare și utilate cu mașini-unelte, atelierele dispun de condiții favorabile efectuării unor produse de către elevi. Cu ajutorul Șantierului nr. 2 construcții — ne mărturisește prof. Aurelia Darvași, director adjunct, care ne-a pus la dispoziție de curind și un strung — pregătirea tehnică a elevilor se face corespunzător programei școlare. Mai mulți absolvenți ai școlii noastre și-au desăvîrșit calificarea în meserie, lucrînd în prezent ca muncitori calificați la acest șantier. prof. ION GEORGESCU (Continuare în pag. a IlI-a) DUPĂ TATONĂRILE DE ÎNCEPUT •*. „Ce face tehnicianul să facă și viitorul absolvent" -w PĂMÂNTULE DRAG... Pămîntule drag, au trecut câteva decenii de cind le urmăresc, să-ți cunosc puterile, virtuțile și intențiile. Te-am străbătut în lungul și latul țârii și parcă ți-am simțit, prin tălpi, pulsația vie. Într-o anumită măsură am reușit să-mi dau seama de lanțul nesfârșit de procese și de complexitatea funcțiilor pe care le îndeplinești ca să fie asiguri nouă, oamenilor, hrana necesară. Și totuși nu pot spune că te cunosc îndeajuns fiindcă ne dovedești la tot pasul că mai ții ascunse multe taine pe care nu le arăți doar prin roadele tale. Pe de altă parte mi-am format convingerea că știi să răspunzi cu multă generozitate la tot ce facem noi pentru a-ți păstra trupul întreg, nevătămat și să ți asigurăm la timp și în con- INSEMNARI de dr. doc. C. V. Oprea profesor universitar emerit din optime, tot ceea ce îți dă puterea de a transforma neviața in viață. Recoltele bogate obținute în anul trecut reprezintă și recunoștința ta pentru rea bună și fertilizarea pregătiechilibrată ce ți-am făcut-o. în același timp îți aud adesea parcă glasul plin de mîhnire și dojana față de toți cei ce nu se străduiesc să-ți cunoască cerințele și să li le satisfacă. Aceștia nu vor parcă să priceapă că și tu pămîntule, ești foarte diferit și diferite sînt cerințele tale. Desigur, te întrebi deseori de ce oare nu înțeleg, cel puțin unii specialiști din agricultură, că fiecare fel de pământ reprezintă în mod concret o adevărată personalitate, cu cerințe și valori distincte, când acest lucru este pus în evidență la fiecare pas ? Oare cernoziomurile de la Lenauheim, Grabați, Lovrin, Șandră ș.a. nu se deosebesc fundamental de lăcoviștile de la Dudeștii Vechi, Valcani, Cheglepici, Beba Veche ș.a. de solurile brune acide de la Lugoj, Herendești, Găvojdia ș.a., de săriturile de la Dimaș, Sînmihaiul Român, Grăniceri ș.a. ? Unele dintre acestea cum sunt lăcoviștile își pun în valoare toată puterea de rodire numai dacă sunt afinate adânc din vară, îmbunătățirea regimului pentru aerotermic și hidric, altele au nevoie de materie organică-gunoi de grajd, îngrășăminte și amenda(Continuare în pag. a III-a)