Drapelul Roşu, martie 1973 (Anul 29, nr. 8746-8772)

1973-03-01 / nr. 8746

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE! UNIȚI-VA! Anul XXX nr. 8,746 9 Joi, 1 martie 1973 :9­4 pagini, 30 Dam Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU LA DESCHIDEREA LUCRĂRILOR PLENAREI C. C. aL P. C. R. Stimați tovarăși. Plenara Comitetului Central are loc la cîteva zile de la împlinirea unui sfert de veac de la unul din marile momente ale istoriei noastre revoluționare : realizarea unității organizatorice și politice a clasei muncitoare și crearea partidului ei unic, marxist-leninist. Țintem seama de importanța excepțională pe care a avut-o pentru lupta po­litică a proletariatului, a întregu­lui nostru popor, pentru transfor­marea revoluționară a societății și victoria socialismului în România, consider potrivit să evocăm acest eveniment, în mod solemn, in ca­drul plenarei de astăzi. Crearea Partidului Comunist Ro­mân a fost rezultatul unui proces istoric obiectiv, al particularități­lor dezvoltării noastre sociale, al luptei revoluționare a celor ce muncesc din România, al maturi­zării politico-ideologice a clasei muncitoare și al creșterii rolului ei în viața politică a țării. Lichidarea sciziunii din rândurile mișcării muncitorești, realizarea unității politice și organizatorice a proleta­riatului, crearea unui puternic partid politic de avangardă în sta­re să conducă lupta tuturor celor ce muncesc împotriva exploatării și asupririi, pentru libertate și drep­tate socială, a fost un vechi dezide­rat al militanților revoluționari, al luptătorilor pentru progres so­cial din România. Intrînd in arena luptelor sociale împotriva regimu­lui burghezo-moșieresc, clasa mun­citoare a simțit încă de la înce­put nevoia de a-și strînge rîndurile și de a acționa țnită pentru îm­plinirea misiunii istorice ce-i re­venea în crearea noului destin al poporului român. Aspirația spre unitate s-a afirmat cu deosebită tărie, în special în momentele gre­le ale luptei revoluționare, în pe­rioadele de înfruntare deschisă cu clasele exploatatoare, pentru salv­gardarea libertăților și drepturilor vitale ale celor ce muncesc, pentru interesele supreme ale națiunii. In numeroase acțiuni de clasă, în marile lupte sociale și politice îm­potriva patronilor, a regimului burghezo-moșieresc s-a înfăptuit frontul unic de jos, s-a realizat colaborare strînsă între comuniști­­ și socialiști, între organizațiile sin­dicale, pe o platformă politică co­mună. Această colaborare s-a ac­centuat în preajma celui de-al doi­lea război mondial, în lupta anti­fascistă, împotriva dictaturii anto­­nesciene, a înrobirii țării de către Germania nazistă și a războiului antisovietic. Lupta împotriva răz­boiului, rezistența împotriva poli­ticii fasciste au impus dezvoltarea tot mai largă a acțiunilor unite ale mișcării muncitorești, conlucrarea tot mai strînsă a Partidului Comu­nist cu Partidul Socialist și Social- Democrat. In condițiile dezvoltării activității revoluționare, ale luptei patriotice, antifasciste, din România, în mo­mentul în care se punea problema unor schimbări radicale, de impor­tanță istorică in viața poporului nostru, cînd erau la ordinea zilei pregătirea și organizarea insurec­ției armate naționale antifasciste în vederea răsturnării dictaturii mi­­litaro-fasciste, pentru ieșirea Ro­mâniei din războiul antisovietic, întoarcerea armelor împotriva Ger­maniei fasciste și alăturarea țarii de forțele aliate antifasciste s-a pus cu o deosebită stringență rea­lizarea mai fermă a unității de ac­țiune a clasei muncitoare. Tocmai această necesitate imperioasă a fă­­cut ca în aprilie 1944 să fie reali­zat Frontul Unic Muncitoresc între Partidul Comunist Român și Parti­dul Social-Democrat, in jurul că­ruia s-au coalizat apoi, intr-un timp extrem de scurt, toate forțele democratice, patriotice, antifasciste ale întregului popor, in vederea asaltului decisiv împotriva dictatu­rii militaro-fasciste și a cotropito­rilor germani, pentru salvarea na­țională. Realizarea acestui front larg, al cărui nucleu l-a constituit clasa muncitoare unită, a fost con­diția sine qua non a victoriei ac­tului istoric de la 23 August 1944 premisa eliberării țarii în condi­țiile favorabile ale victoriilor stră­lucite obținute de Armata Sovieti­că, de celelalte forțe ale coaliției antihitleriste. Frontul Unic Muncitoresc a con­tinuat să joace un rol esențial și în perioada care a urmat eliberării țării, în unirea eforturilor clasei muncitoare, ale întregului popor pentru participarea la războiul an­tihitlerist, în vederea eliberării to­tale a României și zdrobirii defi­nitive a Germaniei hitleriste, pen­tru desfășurarea victorioasă a ma­rilor bătălii politice în vederea de­mocratizării țării, înfrîngerii împo­trivirii claselor exploatatoare izolării partidelor politice reacțio­și­nare, pentru cucerirea puterii in stat și transformarea pe cale revo­luționară a societății românești. In focul acestor lupte aprige s-a întă­rit și consolidat tot mai puternic unitatea de acțiune a clasei mun­citoare, a comuniștilor și social­­democraților. Această unitate se manifesta atît în marile acțiuni po­litice de masă care au avut loc in perioada respectivă, cit și în ca­drul guvernului democratic instau­rat la 6 Martie 1945, in care clasa muncitoare avea rolul conducător. Pe măsura adîncirii procesului revoluționar, a cuceririi de noi po­ziții de către masele populare, de către forțele democratice, a deve­nit tot mai imperioasă necesitatea realizării unității organizatorice politice a clasei muncitoare — for­mi­ta socială de bază a societății. A­­ceasta condiționa însăși îndeplini­rea de către clasa muncitoare a mă­rețului rol pe care era chemată să-l joace în România, rolul de cla­să conducătoare în lupta pentru li­chidarea definitivă a exploatării o­­mului de către om, în marea operă de edificare a noii orînduiri sociale — orînduirea socialistă. Mersul ferm al poporului pe acest drum făcea absolut necesară crearea u­­nui partid unic al clasei muncitoa­re, ca detașament de avangardă, revoluționar, capabil să unească in jurul său toate forțele națiunii în noua perioadă istorică in care avea să intre România. După cum se cunoaște, în proce­sul desfășurării luptei revoluționa­re, al conlucrării dintre partidele comunist și social-democrat, dintre reprezentanții acestora, au avut loc largi contacte și, in practică, s-a trecut la constituirea și realizarea unor organizații politice unice ale clasei muncitoare, cu conducere unică. Aceasta s-a concretizat pină la urmă într-o hotărîre comună a conducerii celor două partide și in elaborarea unei platforme care a fost dezbătută și adoptată în ca­drul organizațiilor partidelor res­pective și în procesul constituirii, jos, în organizațiile unice. In aceste condițiuni, a avut loc, la 21 februarie 194» Congresul de unificare, care a consfințit de fapt realitatea din țară, revenindu-i sarcina de a proclama în mod pu­blic și solemn unificarea celor doua partide într-un partid unic, pe ba­za concepției revoluționare mate­­rialist-dialectice despre lume și viață, creîndu-se astfel parti­dul unic al clasei muncitoa­re, căruia i-a revenit sarcina conducerii luptei poporului român de transformare socialistă a țării. Aceasta a constituit o măreață vic­torie politică a proletariatului, a maselor muncitoare din România, care a avut repercusiuni profunde asupra întregii desfășurări ulterioa­re a evenimentelor, a luptei pentru înfăptuirea mărețelor transformări revoluționare. In cei 25 de ani care au trecut de la unificare, partidul nostru și-a îndeplinit cu cinste misiunea pe care și-a asumat-o în fața clasei muncitoare a întregului nostru popor. Călăuzindu-se neabătut de principiile fundamentale ale teoriei revoluționare a proletariatului, a­­plicînd in mod creator adevărurile generale ale socialismului la con­dițiile concrete ale țării noastre, punînd mai presus de orice intere­sele vitale ale întregului popor, aspirațiile sale de libertate, drep­tate socială, independență, bunăsta­re și fericire, Partidul Comunist Român a desfășurat o vastă acti­vitate organizatorică, politică și ideologică, asigurînd înfăptuirea, pas cu pas, a țelurilor refacerii și modernizării economiei naționale, așezării ei pe baze socialiste, fău­ririi relațiilor socialiste de pro­ducție, organizării întregii societăți pe principii noi, ridicării continue a nivelului de trai material și cul­tural al tuturor celor ce muncesc. Convingându­-se prin propria expe­riență că politica Partidului Comu­nist este expresia fidelă a intere­selor sale supreme, poporul a ur­mat neabătut partidul nostru, în­făptuind cu devotament și abnega­ție programul său de zidire a so­cialismului pe pămîntul României. •Justețea politicii partidului este demonstrată în modul cel mai e­­locvent de marile victorii obținute în acest sfert de veac de România în toate domeniile vieții economice și sociale, de succesele istorice do­­bindite pe calea progresului și ci­vilizației noi, socialiste. Luptînd fără preget pentru dez­voltarea patriei, pentru multilaterală a societății înflorirea noastre socialiste, Partidul Comunist Ro­mân a dezvoltat și întărit neconte­nit solidaritatea internaționalistă cu celelalte partide comuniste și muncitorești, și-a făcut întotdea­una, cu cinste, datoria de detașa­ment activ al mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Bucu­­rîndu-se de sprijinul și încuraja­rea celorlalte partide, el și-a mani­festat la rîndu-i, sprijinul nepre­cupețit față de celelalte detașa­mente ale clasei muncitoare, față de partidele care luptă pentru li­bertate și progres social, pentru cauza socialismului și comunismu­lui. In același timp, partidul nos­tru a dezvoltat larg contactele cu celelalte forțe socialiste și progre­siste, cu mișcările de eliberare na­țională, contribuind activ la întă­rirea și dezvoltarea marelui front antiimperialist, în lupta pentru co­laborare și pace în lume. Invățind din propria sa experien­ță revoluționară, din vasta expe­riență a poporului român, construc­tor al socialismului, partidul nostru a studiat și studiază totodată cu atenție experiența celorlalte parti­de, a tuturor popoarelor care fău­resc noua orînduire socială, lăr­gind și intensificind colaborarea și întrajutorarea cu acestea in lupta pentru triumful socialismului și co­munismului Făurirea partidului revoluționar unic al clasei muncitoare din Ro­mânia a reprezentat, putem spune, și un eveniment important în miș­carea muncitorească internațională. România a fost prima țară in care s-a realizat fuziunea organizatorică și politică a partidelor politice ale clasei muncitoare într-un partid u­­nic, ca rezultat al unui proces is­toric obiectiv, al evoluției luptei politice de clasă, al dezvoltării so­ciale, al trecerii la transformarea revoluționară a societății românești pe calea socialismului. Prin origi­nalitatea căii pe care s-a produs și a formelor pe care le-a îmbrăcat acest proces de unificare, experien­ța clasei muncitoare din România constituie o contribuție însemnată la îmbogățirea tezaurului teoretic și practic al mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Istoria noastră revoluționară demonstrat cu puterea faptelor că a lichidarea sciziunii și realizarea unității politico-organizatorice a clasei muncitoare, crearea unui partid unic — stat major politic de luptă al celor ce muncesc — este o necesitate obiectivă pentru asi­gurarea victoriei, atît in revoluția socialistă, cit și în opera de edifi­care a noii orînduiri. Fără un asemenea partid, unit, înarmat cu ideologia marxist-leninistă, cu cu­noașterea legilor dezvoltării socia­le, capabil să unească și sa orga­nizeze forțele poporului, nu este de imaginat înfăptuirea sarcinilor de uriașă complexitate pe care le pune transformarea revoluționară a societății pe calea socialismului. Partidul Comunist Rom­ân, încer­cat și călit în nenumărate bătălii revoluționare de-a lungul unei is­torii glorioase de peste o jumătate de secol, continuatorul direct al mișcării muncitorești revoluționare, socialiste din România, cu o ve­chime de aproape un secol, este as­tăzi mai puternic și mai unit ca pricind. Inmănunchind în rîndurile sale aproape 2.300.000 din cei mai buni fii ai țării — muncitori, țărani și intelectuali, oameni ai muncii de diferite naționalități și din toate generațiile, bărbați și femei — par­tidul nostru își îndeplinește cu cinste rolul de forță politică con­ducătoare a întregii societăți româ­nești. Acum, cînd evocăm împlinirea a 25 de ani de la crearea partidului revoluționar unic al clasei munci­toare din România, este bine să subliniem învățămintele principale pe care le oferă bogata experiență de luptă a comuniștilor români de care depinde continuarea cu suc­și­ces a transformării revoluționare a societății românești, cucerirea de noi și noi victorii, pe drumul mă­reț al socialismului și comunismu­lui. Principala concluzie care se desprinde din această experiență este că marile aspirații de libertate și fericire ale poporului se pot realiza numai în condițiile în care clasa muncitoare — clasa cea mai avansată a societății — își strînge rîndurile, acționează unită în lupta revoluționară și în fruntea ei se gă­sește un partid puternic, înarmat cu concepția științifică a materia­lismului dialectic și istoric, strâns legat de mase, de popor, exponent fidel al intereselor fundamentale ale celor ce muncesc, ale întregii națiuni. (Vii aplauze). Iată de ce este necesar să facem totul, și de acum înainte, pentru întărirea continuă a partidului nos­tru, pentru cimentarea unității sale de monolit, pentru ridicarea nive­lului său politic și ideologic și in­tensificarea activității sale organi­zatorice. Este necesar să acționăm și în continuare cu cea mai mare răspundere pentru asigurarea unei linii politice juste a partidului nos­tru, elaborată pe baza aplicării creatoare a legităților generale la condițiile concrete ale fiecărei eta­pe istorice de dezvoltare a țării noastre. întărirea continuă a partidului cere, de asemenea, promovarea cu tot mai multă consecvență în viața de fiecare zi a principiilor muncii colective, dezvoltarea democrației de partid, creșterea spiritului cri­tic și autocritic, a răspunderii în muncă a fiecărui activist și mem­bru de partid, dezbaterea tuturor problemelor cu masa activiștilor și membrilor de partid, sporirea for­ței combative și eficienței fiecărei organizații a partidului nostru în cadrul colectivului în care își des­fășoară activitatea, promovarea cu curaj în întreaga viață socială noului, a tot ceea ce contribuie la a accelerarea mersului înainte pe drumul socialismului și comunis­mului. O condiție esențială a succesului în întreaga activitate a partidului este legarea tot mai strînsă de ma­se, dialogul viu, neîncetat, cu clasa muncitoare, țărănimea și intelec­tualitatea, cu toți cei ce muncesc, consultarea largă a întregului po­por asupra problemelor care pri­vesc soarta națiunii noastre. Nu­mai astfel Partidul Comunist Ro­mân va putea asigura mobilizarea și unirea într-un singur torent energiilor creatoare ale națiunii, a a elanului revoluționar al claselor și păturilor sociale. tuturor Nu­mai în felul acesta partidul își va putea îndeplini și în viitor în mod exemplar înalta răspundere ce-i revine față de popor, misiunea is­torică de forță politică conducă­toare a țării pe calea bunăstării și fericirii. Numai așa partidul își va îndeplini în continuare, în cele mai bune condițiuni, îndatoririle ce-i revin ca detașament activ al miș­cării comuniste și muncitorești in­ternaționale, întărind continuu prie­­tenia și solidaritatea cu celelalte partide comuniste și muncitorești, cu toate forțele ce luptă în zilele noastre pentru libertate și progres social, pentru pace și prietenie in­tre popoare. Iată de ce, tovarăși, trebuie să nu precupețim nimic pentru a face să sporească și mai mult forța și unitatea de fier a partidului nos­tru comunist, combativitatea revo­luționară și capacitatea sa organi­zatorică. Aceasta este chezășia că Partidul Comunist Român va asi­gura înfăptuirea cu succes pe pă­mîntul României a societății socia­liste multilateral dezvoltate și tre­cerea la făurirea societății comu­niste, va asigura dezvoltarea liberă și independentă a României socia­liste, creșterea rolului ei în lupta pentru victoria cauzei socialismului, pentru pace și destindere, pentru colaborare fructuoasă între toate națiunile lumii. Am ferma convingere că, sub con­ducerea eroicului nostru care nu cunoaște azi alt­fel partid, mai nobil decit slujirea intereselor po­porului, patria noastră va urca tot mai sus pe treptele progresului și civilizației, va păși neabătut îna­inte spre piscurile luminoase ale comunismului, ocupînd un loc de cinste in marea familie a națiuni­lor socialiste, a tuturor națiunilor lumii. (Aplauze puternice). Trăiască Partidul Comunist Ro­mân, conducătorul încercat al po­porului pe calea bunăstării și fe­ricirii, a înfloririi României socia­liste, libere și independente. (A­­plauze puternice). Trăiască eroicul popor român, constructor al socialismului și co­munismului­­ (Aplauze prelungite). Trăiască unitatea țărilor socialis­te, a mișcării comuniste și munci­torești, a tuturor forțelor antiimpe­­rialiste ! Trăiască ideile atotbirui­toare ale comunismului! (Aplauze puternice, prelungite). PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Miercuri, 28 februarie 1973, au început lucrările Plenarei Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Român. Deschizînd lucrările ședinței, to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al P.C.R., a propus următoarea ordine de zi, care a fost adoptată în unanimitate : 1. Informări privind aplicarea măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, refe­ritoare la pregătirea condițiilor ne­cesare îndeplinirii și depășirii pla­nului pe 1973. Vor prezenta infor­mări : Consiliul de Miniștri, Secre­tariatul C.C. al P.C.R., precum și o serie de ministere și comitete județene de partid. 2. Proiectul de Lege privind în­ființarea, organizarea și funcționa­rea Consiliului Suprem al Dezvol­tării Economice și Sociale a Româ­niei. 3. Proiectul de Lege cu privire la înființarea, organizarea și funcțio­narea Curții Superioare de Control Financiar. 4. Proiectul de Decret privind în­ființarea și funcționarea Consiliu­lui pentru problemele organizării economico-sociale. 5. Propuneri de modificare a Legii nr. 9/1968 pentru dezvoltarea con­strucției de locuințe, vînzarea de locuințe din fondul de stat către populație și construirea de case proprietate personală de odihnă sau turism. 6. Propuneri de modificare a Le­gii nr. 10/1968 privind administra­rea fondului locativ și reglemen­tarea raporturilor dintre proprie­tari și chiriași. 7. Proiect de hotărîre cu privire la îmbunătățirea organizării și re­tribuirii muncii in agricultură. 8. Măsuri privind reducerea nu­mărului cadrelor de conducere și îmbunătățirea structurii organizato­rice la ministere, centrale și or­ganizații economice. 9. Proiectul de Hotărîre cu pri­vire la dezvoltarea continuă educației fizice și sportului , infor­a­mare cu privire la principalele concluzii asupra activității de edu­cație fizică și sport. 10. Informare cu privire la acti­vitatea internațională desfășurată de Partidul Comunist Român și sta­tul român in anul 1972. Prezintă informări Secretariatul C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri. Potrivit hotărîrii plenarei din noiembrie 1972, reconfirmată de actuala plenară, la lucrări participă ca invitați , membrii guvernului și conducători ai organelor centrale de stat și obștești ; secretarii pen­tru problemele economice ai comi­tetelor județene de partid ; prim­­vicepreședinții consiliilor populare județene ; directori ai centralelor economice ; directori și secretari ai comitetelor de partid din mari în­treprinderi industriale; directori ai institutelor de cercetări și proiec­tări ; directori ai întreprinderilor de comerț exterior ; redactori-șefi ai presei centrale. Problemele supuse spre dezbatere Plenarei au fost analizate și de ur­mătoarele comisii permanente ale Comitetului Central al P.C.R. ; Co­misia pentru problemele economi­ce ; Comisia pentru problemele muncii organizatorice, de cadre, activității organelor de stat și for­melor obștești de participare a ma­selor la conducerea societății ; Co­misia pentru problemele de agri­cultură, silvicultură și industria a­­limentară . Comisia pentru relații internaționale. In legătură cu împlinirea unui sfert de veac de la realizarea uni­tății organizatorice și politice a clasei muncitoare din România, Comitetul Central a consacrat șe­dința plenară de ieri sărbătoririi solemne a acestui eveniment de în­semnătate istorică pentru edifica­rea socialismului in țara noastră. In acest cadru, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al partidului Co­munist Român. Plenara Comitetului Central își continuă lucrările joi, 1 martie. Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste Miercuri, 28 februarie 1973, avut loc Plenara Consiliului Na­­­țional al Frontului Unității Socia­liste, prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al P.C.R., președintele Con­siliului Național al F.U.S. Plenara a dezbătut și aprobat ho­­tărirea privind perfecționarea acti­vității și creșterea rolului consili­ilor Frontului Unității Socialiste în viața social-economică a țării. Ho­­tărârea adoptată va fi dată publici­tății. Plenara a aprobat cererile de a­­derare la Frontul Unității Socialiste a Consiliului Național pentru Apă­rarea Păcii, Asociației generale sunătorilor și pescarilor sportivi și a Asociației crescătorilor de albine. Ca urmare a modificărilor in­ conducerea unor organizații care alcătuiesc Frontul Unității Socia­liste, pe baza recomandărilor făcu­te de organizațiile respective, ple­nara a aprobat următoarele schim­bări în componența Consiliului Na­țional al Frontului Unității Socia­liste și a Biroului Executiv :­­ Au fost cooptați ca membri ai Consiliului Național următorii to­varăși : Dumitru Bălan, președin­tele Consiliului județean Brăila al Frontului Unității Socialiste, Ște­fan Mocuța președintele Consiliu­lui județean Cluj al Frontului Uni­tății Socialiste, Iulian Ploștinaru, președintele Consiliului județean Mehedinți al Frontului Unității So­cialiste, Ion Catrinescu, președinte­le Consiliului județean Prahova al Frontului Unității Socialiste, Aldea Militaru, președintele Uniunii Na­ționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Corneliu Mănescu, președintele Grupului român al Uniunii Interparlamentare.­­ Plenara a hotărît eliberarea tovarășilor Ilie Alexe, Dan Mar­țian, Gheorghe Petrescu și Miu Do­­brescu din Biroul Executiv, care au primit alte sarcini. — Tovarășul Mihai Dalea a fost eliberat din funcția de secretar al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, în urma alegerii sale ca președinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sin­dicatelor din România.­­ Plenaru a ales în Biroul Exe­cutiv pe următorii tovarăși : Flo­rian Dăbălache, președintele UCE­­COM, Oliviu Rusu, președintele Consiliului Național al Inginerilor și Tehnicienilor, Aurel Duca, șeful Secției propagandă a C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu și Aldea Milita­ru. — Avînd în vedere aderarea la Frontul Unității Socialiste a Comi­tetului Național pentru Apărarea Păcii, Asociației generale a vînăto­­rilor și pescarilor sportivi și Aso­ciației crescătorilor de albine, Ple­nara a hotărît ca reprezentanții a­­cestor organizații — tovarășa Sanda Rangheț, secretar al C.N.A.P., Tiță Florea, președintele A G.V.P.S., și Viaceslav Harnaj, președintele A.C.A., să fie cooptați în Consiliul Național și aleși în Biroul Execu­tiv.­­ Tovarășul Corneliu Mănescu a fost ales în funcția de vicepre­ședinte­ al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. La discuții, în cadrul Plenarei, au participat tovarășii președintele Consiliului Ion Ichim, municipal Bacău al­­ U.S., Ludovic Fazekas, președintele Consiliului județean Harghita al F.U.S., Eleonora Măr­­culescu, membră a Biroului Exe­cutiv al Consiliului județean Galați al F.U.S., președinta Comitetului județean al femeilor, Marin Ena­­che, președintele Consiliului F.U.S. al sectorului III din municipiul București, Constantin Drăgoescu, membru al Biroului Executiv al Consiliului județean Gorj al F.U.S. In încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntul NICOLAE tovarășului CEAUȘESCU După cum este cunoscut, de la constituirea Frontului Unității So­cialiste au fost luate un șir de mă­suri în vederea lărgirii atribuțiilor organismelor sale, astfel incit con­siliile Frontului să-și poată înde­plini în condițiuni cât mai bune ro­lul și sarcinile ce le revin în viața noastră socială și politică. S-au obținut, desigur, o serie de rezultate bune în activitatea desfă­șurată de F.U.S. Dar, trebuie să spunem deschis că aceste rezultate nu sunt încă pe măsura așteptărilor și a posibilităților pe care le au consiliile Frontului Unității Socia­liste. Consiliile reușesc încă in in­suficientă măsură să coordoneze și să unească eforturile tuturor orga­nizațiilor componente. Din această cauză există încă multe paralelis­me, se desfășoară aceleași activi­tăți pe diferite linii, în timp ce unele probleme rămîn nesoluționa­te. De aceea, în proiectul de ho­­tărire prezentat Plenarei Consiliului Național al Frontului Unității So­cialiste se are în vedere lărgirea în continuare a atribuțiilor și creș­terea rolului Consiliului Național, al consiliilor Frontului Unității So­cialiste de la toate nivelele. In pri­mul rînd, se are în vedere crește­rea acestui rol în direcția coordo­nării, pe diferite domenii, a activi­tății desfășurate de organizațiile componente ale Frontului. In mo­­mentul de față trebuie să punem îndeosebi accentul pe soluționarea unor probleme obștești, a unor pro­bleme edilitare, a problemelor le­gate de ridicarea­ nivelului de trai. Se impune o folosire mai bună a forțelor organizațiilor componente pentru înfăptuirea programului tra­sat de Conferința Națională a par­tidului în vederea dezvoltării ge­nerale a economiei și ridicării bu­năstării materiale și spirituale a oamenilor muncii. In al doilea rnd, se are în vede­re o mai bună coordonare a contro­lului obștesc. Există acum, în a­­ceastă privință, o hotărîre, s-au constituit și comisii care și-au în­ceput activitatea. Probabil, în cursul acestui an va trebui să fa­cem o analiză a rezultatelor obți­nute în această privință, stabilind ce trebuie făcut în continuare pen­tru ca organismele din domeniul controlului obștesc să-și îndepli­nească în mai bune condițiuni ro­lul pe care-l au. Punem un accent deosebit pe co­ordonarea activității educative și culturale de masă, ținînd seama că, practic, toate organismele și orga­nizațiile din cadrul Frontului Unit (Continuan în pan. a IV-a) (Continuare in pag. a IIa) PUTEREA IDEILOR PORNITE DE LA LOCUL DE MUNCĂ Anchetă in patru unități timișene care demonstrează că autoutilarea oglindește in mare măsură eficiența economică a întreprinderii Este cunoscută permanenta preo­cupare a conducerii superioare de partid pentru modernizarea între­prinderilor industriale, a proce­selor și procedeelor tehnologice în vederea realizării exemplare, într-un ritm susținut, a sarcinilor planului cincinal. In acest context, autoutilarea este chemată să joace un rol însemnat in sporirea „zes­trei tehnice“ a unităților și în a­­cest fel, să stimuleze creșterea productivității muncii, să contribu­ie la reducerea importurilor de mașini și utilaje, dispozitive și piese de schimb. Ancheta între­prinsă de ziarul „Drapelul roșu“ își propune să analizeze în cîteva întreprinderi ale județului modul în care se materializează această acțiune, măsurile care trebuiesc în­treprinse în continuare pentru fo­losirea forței proprii la adevăratul ei potențial. Un prim popas l-am făcut la Filatura de mătase naturală din Lugoj. Numai în anul 1972 aici s-au obținut, prin autoutilaje, economii estimate la peste 80.000 lei. Pen­tru 1973 se prevede realizarea unei economii de aproape 50.000 lei, prin extinderea utilării cu forțe proprii a secțiilor și­­ sectoarelor de producție. Dintre cele mai sem­nificative realizări ale atelierului mecanic al fabricii am notat: forjă electrică de înaltă produc­­­tivitate, o rampă de metral și, du­blat țesături destinată serviciului C.T.C.,­ mașina de îndoit și rotun­jit tablă, dispozitive de tipuri pentru utilajele din diverse secția țesătorie. In luna ianuarie a aces­tui an s-a terminat construcția cubi­oului pentru fontă, precum și a compresorului mobil destinat turnătoriei — instalații care vor putea satisface necesarul de piese de schimb pentru toate întreprin­derile de industrie textilă din ju­deț. Prin această măsură se obți­ne un beneficiu antecalculat de circa 1,5 milioane lei. In discuția cu inginerul Dan Sarmeș am reți­nut însă și unele rezerve existente în secțiile de producție care n-au fost însă suficient valorificate. Toate își așteaptă materializarea în acest an hotărîtor pentru de­vansarea cincinalului. „Corelarea dintre diferite sec­­toare productive cu serviciul­ me­canic șef, ne-a relatat ing. loa ing. CORNELIU POPOVI­CI TRAIAN TÂRZIU

Next