Drapelul Roşu, martie 1973 (Anul 29, nr. 8746-8772)
1973-03-22 / nr. 8764
„OCHIUL GOSPODARULUI ÎNGRAȘĂ ANIMALULM M Neutilizarea bucătăriei furajere duce la pierderi de producție La cooperativa agricolă din Remetea Mare se „irosesc" zilnic cite 153 litri lapte In planul de măsuri privind îmbunătățirea activității în sectorul creșterii animalelor, adoptat de Plenara Comitetului județean de partid din iulie anul trecut s-a stabilit ca, pina la 30 noiembrie 1972, in toate cooperativele agricole cu ferme de taurine, să fie create condiții corespunzătoare pentru prepararea furajelor de volum. Tot pină la data respectivă unitățile S.M.A. aveau obligația să construiască și să instaleze 94 agregate de tocat și defilrat furaje grosiere, iar Uzina Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor (fosta U.F.A.M.A.) trebuia să execute 50 de asemenea agregate, încheindu-se în acest fel acțiunea de organizare a bucătăriilor furajere în cooperativele agricole. Cu toate acestea, însă, la cooperativa agricolă din Remetea Mare bucătăria furajeră încă nu este instalată. Agregatul de tocat și defibrat furaje grosiere, tip Orțișoara, a fost adus de la U.M.A.I.A. abia la începutul lunii martie și stă încă nemontat. Din declarațiile președintelui cooperativei agricole, Ilie Gonea, reiese că: „Comanda am depus-o in toamnă și a fost înaintată prin S.M.A. Remetea Mare, iar agregatul l-am adus cind ni s-a spus că este gata. Ne mai lipsește instalația pentru amestecarea furajelor cu melasă". La rîndul său, inginerul Octavian Bobeica, de la S.M.A. Remetea Marea, mărturisea ca U.M.A.I.A.Timișoara a terminat utilajul pentru bucătăria furajeră încă la sfîrșitul anului trecut, dar conducerea cooperativei agricole a tărăgănat aducerea agregatului invocând diferite motive neîntemeiate. Tot dânsul ne-a asigurat că ia cel mult 7—S zile agregatul va fi pus în funcțiune prin acționare mecanică, adaptîndu-se o șaibă, pină cînd specialiștii de la I.R.E.T. vor introduce curentul electric în clădirea destinată pentru instalarea bucutăriei furajere. Asemenea inadvertențe au, desigur, repercusiuni negative asupra producției de lapte , animalele cooperativei agricole folosind furajele grosiere doar tocate însă nepreparate, fapt care face ca producția de lapte să se mențină la un nivel scăzut. De pildă, de la cele 153 vaci se mulge zilnic, în medie, numai 3,3 litri lapte. Tovarășa inginerii Maria Cherciu, șefa fermei zootehnice, recunoaște că dacă ar funcționa bucătăria furajeră, cu bazinele necesare, iar nutrețurile s-ar trata cu melasă și uree, producția medie zilnică de lapte ar crește cu cel puțin un litru de fiecare vacă furajată Deci, de la aceeași cantitate de furaje s-ar obține zilnic cite 153 litri lapte în plus. Un calcul sumar dovedește că numai in primul trimestru al acestui an cooperatorii de la Remetea Mare au pierdut peste 13.500 litri lapte fiindcă nu s-a instalat la timp bucătăria furajeră. De aceea rămâne de datoria consiliului de conducere al cooperativei agricole, cu sprijinul S.M.A. și I.R.E.T. să treacă de urgență la punerea în funcțiune a acesteia. Pajiștile - un patrimoniu care se cere mai deplin valorificat Documentele partidului nostru au accentuat, în repetate rânduri, importanța valorificării depline a acestui patrimoniu național — pajiștile — în scopul sporirii producției de furaje pentru dezvoltarea, cit mai rapidă a zootehniei. La Plenara C.C. al P.C.R din noiembrie 1972, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia: „Trebuie larg promovată experiența de sute de ani a țărănimii noastre privind creșterea bovinelor și ovinelor pe pășuni bine organizate, unde animalele se dezvoltă bine, iar furajarea este mult mai ieftină“. Practic, prin lucrările de îmbunătățire, pajiștile își pot mări potențialul pina la 20—30 tone masă verde la hectar. La acest nivel de producție, prețul de cost al unei tone de masă verde, potrivit calculelor făcute, revine la circa 35 lei, adică 0,17—0,21 lei pentru fiecare unitate nutritivă, față de 0,4S lei la lucerna în condiții de irigare, 0,45 la porumb siloz, 0,75 lei la borceag masă verde. Ținind cont de faptul că prin complexa compoziție florii- ■ [UNK] [UNK]............ ■" lică, iarba pășunilor și finețelor constituie un nutreț echilibrat din punct de vedere al conținutului în substanțe energetice și proteine, în vitamine și săruri minerale, necesitatea și importanța utilizării acesteia pentru punerea în valoare a potențialului biologic al animalelor, sunt elemente indiscutabile. In sprijinul acestor afirmații putem aminti faptul că executînd lucrări de îmbunătățire pe pășunile comunale din Făget, Periam, Traian Vuia, Topolovățu Mare, Găvojdia am reușit să sporim producția de masă verde la 30—40.000 kg la ha. Numai executarea lucrărilor de întreținere și prin fertilizarea cu îngrășăminte chimice pe pășunile din lișag, Curtea, Dumbrava, altele, producția de masă verde și depășit 10.000 kg la hectar. Rezulatate asemănătoare s-au obținut și de către cooperativele agricole din Sinnicolaru Mare, Cenad, Ciacova, Chizătău, Coștei, Zgribești, Tormac, Ivanna, Recaș, Valcani și altele, care au executat lucrări de îmbunătățire în complex, sau numai de întreținere și fertilizare. Așadar, avantajele îmbunătățirii, îngrijirii și exploatării raționale a pajiștilor sunt evidente. Și totuși, in multe unități această mare bogăție a fost neglijată. Ca urmare, în anul 1972 pajiștile naturale, folosite de cooperație ele agricole din Belinț, Șanovița, Cutina, Hitiaș, Mehala, Chișoda, Jebel, Clopodia, Igriș, Beregsău Mare și altele nu și-au adus, decit in foarte mică măsură, contribuția la formarea fondului de furaje. De aici și concluzia că este timpul să se treacă de la stadiul de experiment de la acțiuni izolate, la lucrări de amploare, care să asigure punerea în valoare a întregii suprafețe de pajiști. In planul de măsuri al Plenarei Comitetului județean de partid din iulie 1972, precum și în hotărârea Conferinței Organizației județene sunt trasate sarcini precise și in acest domeniu. Pentru valorificarea superioară a toridului pastoral, se impun în primul rînd lucrări simple, de igienă a terenului, prevăzute, de altfel, a se efectua în acest an pe mai bine de 50.000 de hectare. Avem în vedere parcurgerea întregii suprafețe de pășune și finețe pentru împrăștierea, cu sapa sau grebla, a. mușuroaielor, adunarea resturilor de plante uscate, pentru a fi arse sau transportate la marginea terenului în ravene și ogașe, tăierea din rădăcini — pentru a se scoate și coletul — a tufelor de Porumbar, murmăceș și diferite lăstărișuri de arbori. Tot în cadrul acestor lucrări se despotmolesc canalele de scurgere a apei și se fac altele noi acolo unde sunt necesare. Defrișar ca de arboret, în scopul măririi suprafețelor pășunabile sau pentru cosit este o lucrare de mare importanță mai ales în zona păduroasă, unde se găsesc mari întinderi de pajiști acoperite de tufișuri, care sustrag de la producție intunse suprafețe de teren. In silanul de ameliorare întocmit s-a prevăzut creșterea, în 1973, pe această cale, a suprafeței pășunilor cu peste 1.800 de hectare. Fertilizarea este acțiunea prin care se poate pune cel mai bine în valoare potențialul de producție al pajiștilor. De altfel, acest lucru rezultă și din faptul că, în cadrul programului de ameliorare a patrimoniului pastoral, planul pe 1973 prevede fertilizarea, cu îngrășăminte chimice și naturale, a unei suprafețe de aproape 45.000 de hectare. Realizarea acestei importante acțiuni solicită, în primul rînd, utilizarea judicioasă a îngrășămintelor chimice și naturale ce există în unități. Subliniem aceasta avînd în vedere că, în anul ' ■ ...... 1972, datorită unor deficiențe organizatorice și tehnice, în multe Unități planurile de fertilizare a pajiștilor au rămas nerealizate. Dacă pentru zonele de deal fer .........................tilizarea constituie principalul mijloc de sporire a producției de masă verde și fin la șes, așa cum au dovedit experiențele făcute, regenerarea pășunilor existente, crearea de pajiști semănate, concomitent cu fertilizarea, este una din acțiunile de bază stabilite în programul de ameliorare. In 1972 s-au creat pajiști semănate pe 1.983 de hectare, dar acestea reprezintă mult prea puțin util față de necesități cât și de posibilități. Pentru anul în curs se prevede crearea de pajiști semănate pe 4.512 hectare. Multe din acțiunile la care ne-am referit au fost demarate, remarcîndu-se, în această direcție, preocuparea unor comitete executive ale consiliilor populare comunale, cum sînt cele din Coștei, Darova, Tomești, Liebling sau a unor conduceri de cooperative agricole ca cele din Tipări, Urseni, Sînmihaiul Român, Darova, Obloc și altele. Dar, așa cum se subliniază în recenta Chemare a Conferinței județene a secretarilor comitetelor comunale de partid și a președinților consiliilor populare comunale se cere acordată mai multă atenție acestor acțiuni, spre a se asigura în toate localitățile realizarea integrală a lucrărilor prevăzute și utilizarea mijloacelor materiale și bănești stabilite. Unitățile ce nu pot efectua asemenea lucrări cu mijloace proprii pot încheia contracte cu întreprinderea județeană de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor, care are posibilitatea să execute întreaga gamă de lucrări prevăzute, întreținerea pășunilor naturale, a izlazurilor comunale și cea continuă a acestora, îmbunătățicreșterea producției de masă verde și fin, aplicarea riguroasă a prevederilor Legii nr 8 din 1971, reprezintă importante obligații ale consiliilor populare comunale, ale conducerilor cooperativelor agricole, ale tuturor oamenilor muncii din agricultură, angajați plenar, încă din primele zile ale anului, în acțiunea de depășire a planului pe 1973, an hotărîtor în realizarea înainte de termen a sarcinilor actualului cincinal. ing DUMITRU OLTEANU Directorul Întreprinderii pentru execuția lucrărilor de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor importante surse de sporire a producției de masă verde și fin Cum folosim „ziua-lumină (Urmare din pag. I) prevăzute pentru 1973 și să ne onorăm angajamentele asumate. Intr-adevăr, pentru realizarea în medie a cîte 4.000 kg fin sau 30.000 kg masă verde de la hectarul de borceag se cere respectarea întocmai a complexului de măsuri agrotehnice. De aceea, pe aceste suprafețele s-a mai aplicat 200 kg superfosfat și 150 kg azotat de amoniu. De pe solele unde se insămînțează , ghizdei s-a prevăzut ca, in acest an, să se realizeze cite 2.000 kg fin la hectar, în care scop s-au administrat 300 kg superfosfat și 200 kg azotat de amoniu. Pentru a avea certitudinea unei producții medii de cel puțin 5.000 kg mazăre păstăi, această cultură a fost fertilizată cu cete 300 kg superfosfat la fiecare hectar. Măsurile prezentate de specialiștii întreprinderii prevăd tehnologii adecvate fiecărei culturi în parte. In același timp, unitatea și-a asigurat întreg necesarul de semințe pentru culturile ce se insămințează in această primăvară, care au buletine de analiză ce le atestă buna lor calitate. Mai sintem informați că Incepînd cu acest an I.A.S. Recaș își asigură din producție proprie întreg necesarul de fin, furaje grosiere și nutrețuri suculente, nemaifiind nevoie să apeleze la sprijinul altor unități. Dimpotrivă, in această perioadă, vinde importante cantități de siloz. In acest scop, se vor mai însămînța în următoarele zile 250 hectare lucerna, 79 hectare trifoi, 150 hectare sfeclă furajeră, culturi pentru care se pregătește foarte atent terenul, folosindu-se și nivelatorul. De asemenea, cînd temperatura solului va permite, se vor mai pune 241 hectare cu porumb pentru masă verde, 200 hectare porumb pentru siloz și 17 hectare sorg de Sudan. La toate acțiunile amintite își aduc contribuția din plin, prin lucrări de foarte bună calitate, mecanizatorii : Emil Stoica, Iosif Filöp, Trăilă Marcu, la semănat, Vasile Roșea, Teodor Cătană la discuit, și Alexandru Zubor la nivelarea terenului. Muncitorii de la întreprinderea agricolă de stat Recaș sunt hotăriți ca prin activitatea desfășurată să-și aducă aportul la realizările lucrătorilor ogoarelor timișene, pentru ca județul nostru să se mențină pe un loc fruntaș. // In cadrul acțiunii de autoutilare, meseriașii de la Filatura de mătase din Lugoj au executat și această rampă de metral și dublat țesătură. (Foto : E. ROBICSEK) Pe scene și ecrane JOI, 22 MARTIE □ Teatrul maghiar de stat : NU NUMAI PENTRU TINERI (19,30). CINEMATOGRAFE :~1 Modern : ANUL CARBONARILOR (8, 14,30, 16,45, 19, 21); □ Arta : CUPA GLORIEI (9, 11, 14,30, 16,45, 19 21) ; □ Parc , FRUMOS. ONEST, EMIGRAT IN AUSTRALIA (10, 14, 18, 20); □ Studio : ANONIMUL VENETIAN (9, 11, 14, 16, 18, 20); r~1 Melodia : SAGEATA CĂPITANULUI ION (9, 11, 15, 17, 19, 21); □ Victoria : FERMA DIN ARIZONA (10, 16, 19); 1~1 Muncitoresc — Fratelia : AVENTURI LA MAREA NEAGRA (15, 18); r~1 Steaua roșie — Mehala : AVENTURI MONTARIO (17, 19); 1—1 Muncitoresc — Freidori : ÎNCREDEREA (17, 19); LUGOJ □ 23 August : ZESTREA. BUZIAȘ □ Dinamo : UN ADEVAR PE JUMĂTATE. SIMIGOL AUn MARFO Arta : SECERA VINTUL SĂLBATIC. JIMBOLIA 1~1 Flacăra : EXPLOZIE. UITA □ Parc : CREIERUL Pronoexpres La tragerea din 21 martie au ieșit cîștigătoare următoarele numere : Extragerea I : 36, 13, 23, 44, 4, 26. Fond de premii : 584.102 lei. Extragerea a II a: 21, 27, 32, 45, 38. Fond de premii : 556.825 lei. DRAPELUL ROȘU 8.764 ÎN DEZBATERE PUBLICĂ: PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ÎNFIINȚAREA, ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI SOCIALE A ROMÂNIEI Un organism specializat, de o deosebită importanță Asigurarea perfecționării continue a conducerii planificate a întregii dezvoltări economico-sociale, îmbunătățirea metodelor și a mijloacelor de fundamentare și elaborare a opțiunilor cu caracter strategic privind evoluția țării. Îmbinarea organică a prognozelor pe termen lung cu planurile cincinale și anuale, reclamă — neîndoios — înființarea unui organism specializat. Acesta va fi — potrivit hotărîrii recentei Plenare a C.C. al P.C.R. — Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României, ale cărui atribuțiuni se vor axa, in principal, pe activitatea de elaborare a prognozelor și a planurilor, pe analize și studii. Investit cu largi atribuții și răspunderi, avînd în componența sa cadre de conducere din aparatul de partid și de stat, reprezentanți ai oamenilor muncii care lucrează direct în producție, specialiști cu înaltă calificare din toate domeniile vieții economice, tehnice și științifice, Consiliul Suprem — prin acțiunile și activitățile sale — va contribui, fără îndoială, la amplificarea rolului factorului conștient in întreaga dezvoltare economică și socială a patriei noastre socialiste. Profitînd de faptul că proiectul Legii este supus dezbaterii publice, ca și — de altfel — proiectele tuturor legilor care se supun aprobării Marii Adunări Naționale, doresc să fac unele sugestii. Astfel, la art. 12 din cap. II se precizează : „Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale poate (subl. ns.) organiza sondaje ale opiniei publice cu privire principalele orientări ale dezvoltatării economico-sociale ale țării...“. Personal, cred că — în situațiile stipulate la articolul menționat — Consiliul va trebui să organizeze asemenea sondaje. în acest caz, articolul ar putea avea următoarea formulare : „Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale va (subl. ns.) organiza sondaje ale opiniei publice cu privire la principalele orientări ale dezvoltării economico-sociale a țării, precum și la alte probleme care prezintă un interes deosebit pentru progresul construcției socialiste în țara noastră“. Avînd în vedere faptul că problemei dezvoltării economice și sociale în profil teritorial i se acordă o atenție din ce în ce mai mare, propun ca din cei 250-260 membri care vor alcătui Consiliul 80-120 să reprezinte cele 40 unități administrativ-teritoriale ale țării (cite 2-3 din fiecare județ, respectiv din municipiul București). In sfîrșit, apreciind drept judicioasă prevederea cu privire la desfășurarea lucrărilor Consiliului Suprem și pe secțiuni de specialitate, ca și acea care oferă posibilitatea constituirii unor comisii temporare de lucru, consider că ar fi deosebit de utilă crearea secțiunii pentru studiul eficienței economice, îmi bazez propunerea pe considerentul că eficiența economică reprezentînd obiectivul principal al planurilor noastre cincinale, ca și al prognozelor pe termen mijlociu sau lung, ar trebui analizată și studiată sub multiple aspecte și unghiuri. In primul rînd — sub prisma optimului pentru economia națională. După opinia mea, din această secțiune ar trebui să facă parte — cu precădere — reprezentanți ai Comitetului de Stat al Planificării, Direcției Centrale de Statistică și ai celorlalte organe de sinteză economică și socială. VASILE NINI economi** Vremea PENTRU 22 MARTIE : Vreme relativ frumoasă, cu cerul noros. Izolat in munți vor cădea precipitații. Vîntul va sufla moderat din sud-vest și vest. Temperatura va crește ușor, minimele, noaptea, vor fi cuprinse între minus 3 și plus 1 grade, iar maximele, ziua, între 6 și 11 grade. Dimineața ceață locală. PENTRU 23 ȘI 24 MARTIE : Vreme frumoasă, cu cerul temporar noros ziua și cu nopțile reci. Dimineața se va semnala ceață. LA MUNTE : Vreme relativ frumoasă, cu cerul temporar noros ziua. Izolat vor cădea precipitații temporare. Noul orar al curselor aeriene Incepînd cu 1 aprilie a.c. pe ruta Timișoara—București vor circula în direct trei curse aeriene pe folosindu-se avioane AN, 24 de cazipacitate și viteză sporită. Prima cursă va decola din Timișoara la ora 6,30 și va ateriza la București— Băneasa la ora 7,45. A doua cursă va decola la 11,15 și va ateriza la 12,30, iar a treia va decola la 17,15 și va ateriza la București—Băneasa la 18,30. Menționăm că cea de-a treia cursă pe perioada 1 iunie — 30 august va decola din Timișoara la 21,15 și va ateriza la București— Băneasa la 22,30. Pe perioada 1 iunie — 30 august va mai circula un avion AN 24 în direct de la Timișoara la Constanța. Acesta va decola din Timișoara la ora 12,05 și va ateriza pe aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța la ora 13,50. Noul orar al curselor aeriene va asigura legături extrem de bune cu Tulcea, Bacău, Iași și Suceava unde se va ajunge în 2—3 ore de la plecarea din Timișoara. (Urmare din pag. 1) treptat pe cele didactice din laboratoarele facultăților. Relingă dezbaterile sistematice de pină acum a unor aspecte ale integrării la nivel de comitete, birouri, organizații de bază, plenara comitetului de partid pe institut, din această lună, are în vedere analiza felului în care programul de integrare a fost finalizat pină acum, și totodată, perspectivele de îmbunătățire. In pofida situației prezentate de secretarul Comitetului de partid al Institutului politehnic Traian Vuia, nici o catedră din cele planificate nu și-a deplasat, încă, total activitatea pe platforme industriale. Interlocutorii noștri de la Facultatea de zootehnie, conf. dr. Ion Vintilă, prorector al Institutului agronomic, și șef de lucrări Petru Hălmăgean, secretar al comitetului de partid pe facultate, ne confirmă cu numeroase exemple concrete că măsurile de integrare a învățământului, au avut menirea de a angaja plenar pe toți comuniștii din facultate — cadre didactice și studenți — în transpunerea lor în viață. Mai multe prelegeri se susțin direct în combinate, unități agricole și stațiunea didactică experimentală, fiind urmate de lucrări practice. încă din anul trecut, din inițiativa comitetului de partid, studenții anului W sînt împărțiți in grupe de specializare, măsura avînd ca scop integrarea imediată, la un nivel corespunzător, a absolvenților in producție, înainte de recenta sesiune de examene se prevedea că susținerea de cursuri în combinatele zootehnice se va repercuta pozitiv, cum era de altfel și firesc, în rezultatele la examene. Intr-adevăr, după cum ne confirma conf. dr. Nicolae Crista, decanul facultății, grupele anului V de specializare, de la bovine și agricultură, de exemplu, au obținut pe linie note maxime la disciplinele in acest profil. „Rezultate bune obținem și în cercetarea științifică, pe care o direcționăm exclusiv spre teme de interes stringent pentru producție. Dintre realizări amintim produsul de mare valoare nutritivă — „7 am-30“ — introdus cu succes în producție și cu perspective de generalizare în întreaga țară. De asemenea, este necesar să evidențiem și pe cele 18 colective complexe — din producție și facultate — care lucrează în prezent la 10 teme și 22 de experimente" (conf.dr. Ion Vintilă). Am notat cu plăcere rezultatele frumoase obținute la zootehnie ; cu toate acestea, nu toate obiectivele propuse aici au devenit realitate. Deși ultimul termen a fost începutul semestrului al lilei, nici până acum Facultatea de zootehnie nu are o catedră care să-și fi deplasat total activitatea in stațiunea didactică experimentală. „Sînt in curs de mutare, cu perspective imediate fiind agricultura. Singurul vinovat pentru întîrziere este constructorul“. (Petru Hălmăgean). „Situația specifică a facultății noastre — ne declara lect. univ. Mihai Epuran, secretarul comitetului de partid de la Facultatea de studii economice — ne-a determinat ca, în urma unor analize privind contribuția comuniștilor la elaborarea și realizarea planului de integrare, să stabilim unele măsuri menite să aducă îmbunătățiri în abordarea practicii studenților. Așa sunt: folosirea mai adecvată a atelierului-școală pentru tehnologie, a laboratorului de mașini de calcul și contabilizat (a cărui dotare se mai poate îmbunătăți), crearea în viitor a unui laborator de contabilitate și analiză economică". Alte obiective vizează creșterea activității aplicative legate de nevoile producției. Și Facultatea de medicină generală se circumscrie acțiunii de intensificare la nivel de centru universitar a procesului integrării. „Practica de vară a studenților noștri se va desfășura în mediul rural, în județele Timiș, Caraș Severin, Mehedinți și Hunedoara unde studenții vor lucra sub îndrumarea medicului de circumscripție, venind în contact cu cazuistica specifică viitorului loc de muncă, ne mărturisea prof. dr. Mircea Ancușa, secretarul comitetului de partid pe facultate. Noi dorim să-l integrăm pe student și în viața socială a comunei ; ar fi util și un program comun în această direcție cu practicanții de la Agronomie și Universitate, fiindcă practica fără o implicare socială este incompletă, înseamnă exclusiv profesionalism". Desigur, discuțiile și constatările noastre nu au putut cuprinde decit o parte din activitatea de îndrumare și control pe care organizațiile și comitetele de partid o desfășoară în institutele și facultățile din centrul universitar Timișoara, pe linia îndeplinirii obiectivelor majore ale învățământului superior. Putem însă concluziona că rezultatele obținute până în prezent de catedre în acțiunea de apropiere și integrare a procesului instructiv educativ cu producția și cercetarea reprezintă materializarea măsurilor luate de comuniști în acest scop. In același timp, trebuie să precizăm că pentru înlăturarea întîrzierilor, precum și a altor lipsuri manifestate în ampla acțiune de integrare, atît comitetul de partid pe centru cit și cele pe institute universitar, și facultăți trebuie să-și exercite mai pregnant rolul de control și îndrumare, de urmărire a modului in care obiectivele propuse pentru acest an universitar devin fapte revelatoare pentru etapa actuală, și firește, pentru cea următorit e. ÎMPLINIRI Sunt necesare câteva precizări și reformulări înființarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României, organism democratic larg reprezentativ, menit să asigure elaborarea într-o concepție științifică unitară a prognozelor economico-sociale și îmbinarea organică a acestora cu planurile cincinale și anuale constituie un act de necesitate pe linia perfecționării continue a conducerii planificate a întregii dezvoltări economico-sociale a țării. Am citit cu interes și multă atenție acest document care consider că, în linii generale, exprimă clar atribuțiile și principiile de organizare — funcționare ale Consiliului ; sunt însă, după părerea mea, și unele aspecte de conținut și formă care ar trebui mai bine precizate și, eventual, redactate. Astfel, propun ca articolul 3 să aibă următorul conținut : „In îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, Consiliul prezintă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Marii Adunări Naționale, studii, proiecte și rapoarte cu privire la dezvoltarea economică și socială a țării“. Propun o astfel de formulare pornind de la ideea că orice studiu, proiect sau raport de o asemenea anvergură cuprinde în mod firesc propuneri și, ca urmare, precizarea din lege cuprinzînd propuneri poate lipsi. In ceea ce privește articolul 10, consider că formularea propusă poate fi îmbunătățită, scop în care sugerez formularea : „Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și sociale efectuează analize, elaborează studii și organizează dezbateri privind: a) Căile și soluțiile pentru dezvoltarea pe baza cuceririlor revoluționare tehnico-științifice... Totodată, propun să se renunțe la calificativele de analize multilaterale și soluții eficiente, deoarece caracterul acestora de multilateral și eficient se subînțelege din natura problemelor pe care le analizează și le soluționează Consiliul sau din conținutul paragrafului „a“. De asemenea, cred că e bine să se renunțe la paragraful „b“ de la articolul 10, întrucît ridicarea eficienței economice în toate domeniile de activitate este exprimată în conținutul paragrafului „e“, cum ar trebui să se revadă și conținutul articolelor 9 și 11, din care nu rezultă suficient de clar atribuțiile Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale în raport cu atribuțiile Consiliului de Miniștri, Comitetului de Stat al Planificării și alte organe centrale în domeniul planificării. Nu rezultă destul de clar nici raporturile de acțiune dintre aceste organisme. Consider că formulările mai exacte, întregirea acestora sunt de natură să confere noului organism posibilitatea rezolvării în deplină folosință de cauză și drept a problemelor ce-i stau în față. ing. ALEXANDRU PAPAVA director general al Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului — Timișoara Televiziune JOI, 22 MARTIE 9,00 Curs de limba franceză. Secția a 47-a. 9,30 Prietenii lui Așchiuță. 10,OC Telex. 10,05 Publicitate. 10,10 Steaua polară — emisiune de orientare școlară și profesională „Subinginerii“. 10,40 Meridiane literare. 11,00 Telecinemateca. Ciclul „Ingrid Bergman“ — „Vă Brahms?“ 13,00 Telejurnal. place 16,00 —17,25 Teleșcoală. 17,30 Emisiune în limba maghiară. 18,30 Telex. 18,35 Publicitate. 18,40 Muzica — emisiune de actualitate muzicală 19,05 Artă plastică. Itinerar de artă populară vîlceană. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen — Cauză a întregului popor. 20,00 Cîntecul săptămînii i ..Imi place să trăiesc cu fruntea sus“. 20,50 Concertul orchestrei simfonice și al Corului Radioteleviziunii „Simfonia a IX-a“ de L. v. Beethoven. 21,20 Tinerii despre ei înșiși. „Catedra nu este amvon“. 22,0024 de ore. Din țările socialiste. 22,30 Hochei pe gheață . România — Austria. Campionatul mondial — grupa B. înregistrare de la Graz,