Drapelul Roşu, martie 1973 (Anul 29, nr. 8746-8772)

1973-03-22 / nr. 8764

„OCHIUL GOSPODARULUI ÎNGRAȘĂ ANIMALULM M Neutilizarea bucătăriei furajere duce la pierderi de producție La cooperativa agricolă din Remetea Mare se „irosesc" zilnic cite 153 litri lapte In planul de măsuri privind îm­bunătățirea­ activității în sectorul creșterii animalelor, adoptat de Ple­nara Comitetului județean de partid­­ din iulie anul trecut s-a stabilit ca, pina la 30 noiembrie 1972, in toate cooperativele agricole cu ferme de taurine, să fie create condiții cores­punzătoare pentru prepararea fura­jelor de volum. Tot pină la data respectivă unitățile S.M.A. aveau o­­bligația să construiască și să instale­ze 94 agregate de tocat și defilrat furaje grosiere, iar Uzina Ministe­rului Agriculturii, Industriei Ali­mentare și Apelor (fosta U.F.A.M.A.) trebuia să execute 50 de asemenea agregate, încheindu-se în acest fel acțiunea de organizare a bucătă­riilor furajere în cooperativele agri­cole. Cu toate acestea, însă, la coopera­tiva agricolă din Remetea Mare bucătăria furajeră încă nu este ins­talată. Agregatul de tocat și defi­­brat furaje grosiere, tip Orțișoara, a fost adus de la U.M.A.I.A. abia la începutul lunii martie și stă încă nemontat. Din declarațiile președinte­lui cooperativei agricole, Ilie Gon­ea, reiese că: „Comanda am de­pus-o in toamnă și a fost înaintată prin S.M.A. Remetea Mare, iar a­­gregatul l-am adus cind ni s-a spus că este gata. Ne mai lipsește insta­lația pentru amestecarea furajelor cu melasă". La rîndul său, inginerul Octavian Bobeica, de la S.M.A. Remetea Ma­rea, mărturisea ca U.M.A.I.A.­­Ti­mișoara a terminat utilajul pentru bucătăria furajeră încă la sfîrșitul anului trecut, dar conducerea coope­rativei agricole a tărăgănat aduce­rea agregatului invocând diferite motive neîntemeiate. Tot dânsul ne-a asigurat că ia cel mult 7—S zile a­­gregatul va fi pus în funcțiune prin acționare mecanică, adaptîndu-se o șaibă, pină cînd specialiștii de la I.R.E.T. vor introduce curentul elec­tric în clădirea destinată pentru in­stalarea bucutăriei furajere. Aseme­nea inadvertențe au, desigur, reper­cusiuni negative asupra producției de lapte , animalele cooperativei a­­gricole folosind furajele grosiere doar tocate însă nepreparate, fapt care face ca producția de lapte să se mențină la un nivel scăzut. De pildă, de la cele 153 vaci se mulge zilnic, în medie, numai 3,3 litri lap­te. Tovarășa inginerii Maria Cher­­ciu, șefa fermei zootehnice, recunoaș­te că dacă ar funcționa bucătăria furajeră, cu bazinele necesare, iar nutrețurile s-ar trata cu melasă și uree, producția medie zilnică de lap­te ar crește cu cel puțin un litru de fiecare vacă furajată Deci, de la aceeași cantitate de furaje s-ar ob­ține zilnic cite 153 litri lapte în plus. Un calcul sumar dovedește că numai in primul trimestru al aces­tui an cooperatorii de la Remetea Mare au pierdut peste 13.500 litri lapte fiindcă nu s-a instalat la timp bucătăria furajeră. De aceea rămâne de datoria consiliului de conducere al cooperativei agricole, cu sprijinul S.M.A. și I.R.E.T. să treacă de ur­gență la punerea în funcțiune a acesteia. Pajiștile - un patrimoniu care se cere mai deplin valorificat Documentele partidului nostru au accentuat, în repetate rânduri, impor­tanța valorificării depline a acestui patrimoniu național — pajiștile — în scopul sporirii producției de fu­raje pentru dezvoltarea, cit mai ra­pidă a zootehniei. La Plenara C.C. al P.C.R din noiembrie 1972, tova­rășul Nicolae Ceaușescu sublinia: „Trebuie larg promovată experien­ța de sute de ani a țărănimii noastre privind creșterea bovinelor și ovi­nelor pe pășuni bine organizate, un­de animalele se dezvoltă bine, iar furajarea este mult mai ieftină“. Practic, prin lucrările de îmbună­tățire, pajiștile își pot mări poten­țialul pina la 20—30 tone masă ver­de la hectar. La­ acest nivel de pro­ducție, prețul de cost al unei tone de masă verde, potrivit calculelor făcute, revine la circa 35 lei, adică 0,17—0,21 lei pentru fiecare unitate nutritivă, față de 0,4S lei la lucer­na în condiții de irigare, 0,45 la porumb siloz, 0,75 lei la borceag masă verde. Ținind cont de faptul că prin complexa compoziție florii- ■ [UNK] [UNK]............ ■" lică, iarba pășunilor și finețelor consti­tuie un nutreț echi­librat din punct de vedere al conținutu­lui în substanțe e­­nergetice și proteine, în vitamine și săruri minerale, necesi­tatea și importanța utilizării acesteia pentru punerea în valoare a poten­țialului biologic al animalelor, sunt elemente indiscutabile. In sprijinul acestor afirmații pu­tem aminti faptul că executînd lu­crări de îmbunătățire pe pășunile comunale din Făget, Periam, Tra­ian Vuia, Topolovățu Mare, Găvoj­­dia am reușit să sporim producția de masă verde la 30—40.000 kg la ha. Numai executarea lucrărilor de întreținere și prin fertilizarea cu îngrășăminte chimice pe pășunile din l­ișag, Curtea, Dumbrava, altele, producția de masă verde și depășit 10.000 kg la hectar. Rezul­a­tate asemănătoare s-au obținut și de către cooperativele agricole din Sin­­nicolaru Mare, Cenad, Ciacova, Chi­­zătău, Coștei, Zgribești, Tormac, Ivanna, Recaș, Valcani și altele, care au executat lucrări de îmbună­tățire în complex, sau numai de în­treținere și fertilizare. Așadar, avantajele îmbunătățirii, îngrijirii și exploatării­ raționale a pajiștilor sunt evidente. Și totuși, in multe unități această mare bogă­ție a fost neglijată. Ca urmare, în anul 1972 pajiștile naturale, folosite de cooperație ele agricole din Be­­linț, Șanovița, Cutina, Hitiaș, Meha­­la, Chișoda, Jebel, Clopodia, Igriș, Beregsău Mare și altele nu și-au adus, decit in foarte mică măsură, contribuția la formarea fondului de furaje. De aici și concluzia că este tim­pul să se treacă de la stadiul de ex­periment de la acțiuni izolate, la lucrări de amploare, care să asigure punerea în valoare a întregii supra­fețe de pajiști. In planul de măsuri al Plenarei Comitetului județean de partid din iulie 1972, precum și în hotărârea Conferinței Organizației județene sunt trasate sarcini preci­se și in acest domeniu. Pentru valorificarea superioară a toridului pastoral, se impun în pri­mul rînd lucrări simple, de igienă a terenului, prevăzute, de altfel, a se efectua în acest an pe mai bine de 50.000 de hectare. Avem în ve­dere parcurgerea întregii suprafețe de pășune și finețe pentru împrăștie­­rea, cu sapa sau grebla, a. mușuroa­ielor, adunarea resturilor de plante uscate, pentru a fi arse sau trans­portate la marginea terenului în ra­­vene și ogașe, tăierea din rădăcini — pentru a se scoate și coletul — a tufelor de Porumbar, mur­­măceș și diferite lăstărișuri de arbori. Tot în cadrul acestor lucrări se despot­­m­olesc canalele de scurgere a apei și se fac altele noi acolo unde sunt ne­cesare. Defrișar ca de arboret, în sco­pul măririi suprafețelor pășunabile sau pentru cosit este o lucrare de mare importanță mai ales în zona păduroasă, unde se găsesc mari în­tinderi de pajiști acoperite de tufi­șuri, care sustrag de la producție in­tunse suprafețe de teren. In silanul de ameliorare întocmit s-a prevăzut creșterea, în 1973, pe această cale, a suprafeței pășunilor cu peste 1.800 de hectare. Fertilizar­ea este acțiunea prin care se poate pune cel mai bine în va­loare potențialul de producție al pa­jiștilor. De altfel, acest lucru re­zultă și din faptul că, în cadrul pro­gramului de ameliorare a patrimo­niului pastoral, planul pe 1973 pre­vede fertilizarea, cu îngrășăminte chimice și naturale, a unei suprafe­țe de aproape 45.000 de hectare. Realizarea acestei importante ac­țiuni solicită, în primul rînd, uti­lizarea judicioasă a îngrășăminte­lor chimice și naturale ce există în unități. Subliniem aceasta avînd în vedere că, în anul ' ■ ...... 1972, datorită unor deficiențe organiza­torice și tehnice, în multe Unități planu­rile de fertilizare a pajiștilor au rămas nerealizate. Dacă pentru zo­nele de deal fer­ .........................­tilizarea constitu­ie principalul mijloc de sporire a producției de masă verde și fin la șes, așa cum au do­vedit experiențele făcute, regenera­rea pășunilor existente, crearea de pajiști semănate, concomitent cu fertilizarea, este una din acțiunile de bază stabilite în programul de ameliorare. In 1972 s-au creat pa­jiști semănate pe 1.983 de hectare, dar acestea reprezintă mult prea pu­țin util față de necesități cât și de posibilități. Pentru anul în curs se prevede crearea de pajiști semă­nate pe 4.512 hectare. Multe din acțiunile la care ne-am referit au fost demarate, remarcîn­­du-se, în această direcție, preocu­parea unor comitete executive ale consiliilor populare comunale, cum sînt cele din Coștei, Darova, To­­mești, Liebling sau a unor conduceri de cooperative agricole ca cele din­­ Tipări, Urseni, Sînmihaiul Român, Darova, Ob­loc și altele. Dar, așa cum se subliniază în recenta Che­mare a Conferinței județene a secre­tarilor comitetelor comunale de partid și a președinților consiliilor populare comunale se cere acordată mai multă atenție acestor acțiuni, spre a se asigura în toate localități­le realizarea integrală a lucrărilor prevăzute și utilizarea mijloacelor materiale și bănești stabilite. Unitățile ce nu pot efectua ase­menea lucrări cu mijloace proprii pot încheia contracte cu întreprin­derea județeană de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor, care are po­sibilitatea să execute întreaga gamă de lucrări prevăzute, întreținerea pășunilor naturale, a izlazurilor comunale și cea continuă a acestora, îmbunătăți­creșterea producției de masă verde și fin, a­­plicarea riguroasă a prevederilor Legii nr 8 din 1971, reprezintă im­portante obligații ale consiliilor populare comunale, ale conducerilor cooperativelor agricole, ale tuturor oamenilor muncii din agricultură, angajați plenar, încă din primele zile ale anului, în acțiunea de de­pășire a planului pe 1973, an ho­­tărîtor în realizarea înainte de ter­men a sarcinilor actualului cincinal. ing DUMITRU OLTEANU Directorul Întreprinderii pentru execuția lucrărilor de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor importante surse de sporire a producției de masă verde și fin Cum folosim „ziua-lumină (Urmare din pag. I) prevăzute pentru 1973 și să ne onorăm angajamentele asumate. Intr-adevăr, pentru realizarea în medie a cîte 4.000 kg fin sau 30.000 kg masă verde de la hec­tarul de borceag se cere respec­tarea întocmai a complexului de măsuri agrotehnice. De aceea, pe aceste suprafețele s-a mai aplicat 200 kg superfosfat și 150 kg azotat de amoniu. De pe so­lele unde se insămînțează , ghiz­­dei s-a prevăzut ca, in acest an, să se realizeze cite 2.000 kg fin la hectar, în care scop s-au ad­ministrat 300 kg superfosfat și 200 kg azotat de amoniu. Pentru a avea certitudinea unei produc­ții medii de cel puțin 5.000 kg mazăre păstăi, această cultură a fost fertilizată cu cete 300 kg superfosfat la fiecare hectar. Măsurile prezentate de specia­liștii întreprinderii prevăd teh­­nologii adecvate fiecărei culturi în parte. In același timp, unita­tea și-a asigurat întreg necesa­rul de semințe pentru culturile ce se insăm­ințează in această primăvară, care au buletine de analiză ce le atestă buna lor ca­litate. Mai sintem­ informați că Incepînd cu acest an I.A.S. Re­caș își asigură din producție proprie întreg necesarul de fin, furaje grosiere și nutrețuri su­culente, nemaifiind nevoie să a­­peleze la sprijinul altor unități. Dimpotrivă, in această perioadă, vinde importante cantități de siloz. In acest scop, se vor mai însămînța în următoarele zile 250 hectare lucerna, 79 hectare trifoi, 150 hectare sfeclă furaje­ră, culturi pentru care se pre­gătește foarte atent terenul, fo­losindu-se și nivelatorul. De ase­menea, cînd temperatura solului va permite, se vor mai pune 241 hectare cu porumb pentru masă verde, 200 hectare porumb pen­tru siloz și 17 hectare sorg de Sudan. La toate acțiunile amintite își aduc contribuția din plin, prin lucrări de foarte bună calitate, mecanizatorii : Emil Stoica, Io­sif Fi­löp, Trăilă Marcu, la se­mănat, Vasile Roșea, Teodor Că­­tană la discuit, și Alexandru Zubor la nivelarea terenului. Muncitorii de la întreprinderea agricolă de stat Recaș sunt hotă­­riți ca prin activitatea desfășu­rată să-și aducă aportul la rea­lizările lucrătorilor ogoarelor ti­­mișene, pentru ca județul nos­tru să se mențină pe un loc fruntaș. // In cadrul acțiunii de autoutilare, meseriașii de la Filatura de mătase din Lugoj au executat și această rampă de metral și dublat țesătură. (Foto : E. ROBICSEK) Pe scene și ecrane JOI, 22 MARTIE □ Teatrul maghiar de stat : NU NUMAI PENTRU TINERI (19,30). CINEMATOGRAFE :~1 Modern : ANUL CARBO­NARILOR (8, 14,30, 16,45, 19, 21); □ Arta : CUPA GLORIEI (9, 11, 14,30, 16,45, 19 21) ; □ Parc , FRUMOS. ONEST, EMIGRAT IN AUSTRALIA (10, 14, 18, 20); □ Studio : ANONIMUL VE­NETIAN (9, 11, 14, 16, 18, 20); r~1 Melodia : SAGEATA CĂ­PITANULUI ION (9, 11, 15, 17, 19, 21); □ Victoria : FERMA DIN A­­RIZONA (10, 16, 19); 1~1 Muncitoresc — Fratelia : AVENTURI LA MAREA NEA­GRA (15, 18); r~1 Steaua roșie — Mehala : AVENTURI M­­ONTARIO (17, 19); 1—1 Muncitoresc — Frei­dori : ÎNCREDEREA (17, 19); LUGOJ □ 23 August : ZESTREA. BUZI­AȘ □ Dinamo : UN ADEVAR PE JUMĂTATE. SIM­IGOL AUn M­­ARF­O Arta : SECERA VINTUL SĂLBATIC. JIMBOLIA 1~1 Flacăra : EXPLOZIE. UITA □ Parc : CREIERUL Pronoexpres La tragerea din 21 martie au ieșit cîștigătoare următoarele numere : Extragerea I : 36, 13, 23, 44, 4, 26. Fond de premii : 584.102 lei. Extragerea a II a: 21, 27, 32, 45, 38. Fond de premii : 556.825 lei. DRAPELUL ROȘU 8.764 ÎN DEZBATERE PUBLICĂ: PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ÎNFIINȚAREA, ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI SOCIALE A ROMÂNIEI Un organism specializat, de o deosebită importanță Asigurarea perfecționării conti­nue a conducerii planificate a în­tregii dezvoltări economico-sociale, îmbunătățirea metodelor și a mij­loacelor de fundamentare și elabo­rare a opțiunilor cu caracter stra­tegic privind evoluția țării. Îmbina­rea organică a prognozelor pe ter­men lung cu planurile cincinale și anuale, reclamă — neîndoios — în­ființarea unui organism speciali­zat. Acesta va fi — potrivit hotărî­­rii recentei Plenare a C.C. al P.C.R. — Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României, ale cărui atribuțiuni se vor axa, in principal, pe activitatea de elabo­rare a prognozelor și a planurilor, pe analize și studii. Investit cu largi atribuții și răs­punderi, avînd în componența sa cadre de conducere din aparatul de partid și de stat, reprezentanți ai oamenilor muncii care lucrează di­rect în producție, specialiști cu înaltă­­ calificare din toate domeni­ile vieții economice, tehnice și ști­ințifice, Consiliul Suprem — prin acțiunile și activitățile sale — va contribui, fără îndoială, la amplifi­carea rolului factorului conștient in întreaga dezvoltare economică și socială a patriei noastre socialiste. Profitînd de faptul că proiectul Legii este supus dezbaterii publi­ce, ca și — de altfel — proiectele tuturor legilor care se supun apro­bării Marii Adunări Naționale, do­resc să fac unele sugestii. Astfel, la art. 12 din cap. II se precizează : „Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale poate (subl. ns.) organiza sondaje ale opiniei publice cu privire principalele orientări ale dezvol­ta­tării economico-sociale ale țării...“. Personal, cred că — în situațiile stipulate la articolul menționat — Consiliul va trebui să organizeze a­­semenea sondaje. în acest caz, ar­ticolul ar putea avea următoarea formulare : „Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale va (subl. ns.) organiza sondaje ale opiniei publi­ce cu privire la principalele orien­tări ale dezvoltării economico-so­ciale a țării, precum și la alte pro­bleme care prezintă un interes deo­sebit pentru progresul construcției socialiste în țara noastră“. Avînd în vedere faptul că pro­blemei dezvoltării economice și so­ciale în profil teritorial i se acor­dă o atenție din ce în ce mai mare, propun ca din cei 250-260 membri care vor alcătui Consiliul­ 80-120 să reprezinte cele 40 unități adminis­­trativ-teritoriale ale țării (cite 2-3 din fiecare județ, respectiv din mu­nicipiul București). In sfîrșit, apreciind drept judici­oasă prevederea cu privire la des­fășurarea lucrărilor Consiliului Suprem și pe secțiuni de speciali­tate, ca și acea care oferă posibili­tatea constituirii unor comisii tem­porare de lucru, consider că ar fi deosebit de utilă crearea secțiunii pentru studiul eficienței economice, îmi bazez propunerea pe conside­rentul că eficiența economică re­­prezentînd obiectivul principal al planurilor noastre cincinale, ca și al prognozelor pe termen mijlociu sau lung, ar trebui analizată și stu­diată sub multiple aspecte și un­ghiuri. In primul rînd — sub pris­ma optimului pentru economia na­țională. După opinia mea, din a­­ceastă secțiune ar trebui să facă parte — cu precădere — reprezen­tanți ai Comitetului de Stat al Pla­nificării, Direcției Centrale de Sta­tistică și ai celorlalte organe de sinteză economică și socială. VASILE NINI economi** Vremea PENTRU 22 MARTIE : Vreme relativ frumoasă, cu cerul noros. Izolat in munți vor cădea pre­cipitații. Vîntul va sufla mode­rat din sud-vest și vest. Tem­peratura va crește ușor, mini­mele, noaptea, vor fi cuprinse între minus 3 și plus 1 grade, iar maximele, ziua, între 6 și 11 grade. Dimineața ceață locală. PENTRU 23 ȘI 24 MARTIE : Vreme frumoasă, cu cerul tem­porar noros ziua și cu nopțile reci. Dimineața se va semnala ceață. LA MUNTE : Vreme relativ frumoasă, cu cerul temporar no­ros ziua. Izolat vor cădea pre­cipitații temporare. Noul orar al curselor aeriene Incepînd cu 1 aprilie a.c. pe ruta Timișoara—București vor circula în direct trei curse aeriene pe folosindu-se avioane AN, 24 de ca­zi­pacitate și viteză sporită. Prima cursă va decola din Timișoara la ora 6,30 și va ateriza la București— Băneasa la ora 7,45. A doua cursă va decola la 11,15 și va ateriza la 12,30, iar a treia va decola la 17,15 și va ateriza la București—Băneasa la 18,30. Menționăm că cea de-a treia cursă pe perioada 1 iunie — 30 august va decola din Timișoara la 21,15 și va­ ateriza la București— Băneasa la 22,30. Pe perioada 1 iunie — 30 august va mai circula un avion AN 24 în direct de la Timișoara la Constan­ța. Acesta va decola din Timișoa­ra la ora 12,05 și va ateriza pe ae­roportul Mihail Kogălniceanu din Constanța la ora 13,50. Noul orar al curselor aeriene va asigura legături extrem de bune cu Tulcea, Bacău, Iași și Suceava unde se va ajunge în 2—3 ore de la plecarea din Timișoara. (Urmare din pag. 1) treptat pe cele didactice din la­boratoarele facultăților. Re­lingă dezbaterile sistematice de pină acum a unor aspecte ale integră­rii la nivel de comitete, birouri, organizații de bază, plenara co­mitetului de partid pe institut, din această lună, are în vedere analiza felului în care programul de integrare a fost finalizat pină acum, și totodată, perspectivele de îmbunătățir­e. In pofida situației prezentate de secretarul Comitetului de par­tid al Institutului politehnic Tra­ian Vuia, nici o catedră din cele planificate nu și-a deplasat, încă, total activitatea pe platforme in­dustriale. Interlocutorii noștri de la Fa­cultatea de zootehnie, conf. dr. Ion Vintilă, prorector al Institu­tului agronomic, și șef de lucrări Petru Hălmăgean, secretar al co­mitetului de partid pe facultate, ne confirmă cu numeroase exem­ple concrete că măsurile de in­tegrare a învățământului, au avut menirea de a anga­ja plenar pe toți comuniștii din facultate — ca­dre didactice și studenți — în transpunerea lor în viață. Mai multe prelegeri se susțin direct în combinate, unități agricole și stațiunea didactică experimenta­lă, fiind urmate de lucrări prac­tice. încă din anul trecut, din inițiativa comitetului de partid, studenții anului W sînt împărțiți in grupe de specializare, măsura avînd ca scop integrarea imedia­tă, la un nivel corespunzător, a absolvenților in producție, înainte de recenta sesiune de examene se prevedea că susține­rea de cursuri în combinatele zo­otehnice se va repercuta pozitiv, cum era de altfel și firesc, în re­zultatele la examene. Intr-ade­văr, după cum ne confirma conf. dr. Nicolae Crista, decanul fa­cultății, grupele anului V de specializare, de la bovine și agri­cultură, de exemplu, au obținut pe linie note maxime la discipli­nele in acest profil. „Rezultate bune obținem și în cercetarea științifică, pe care o direcționăm exclusiv spre teme de interes stringent pentru pro­ducție. Dintre realizări amintim produsul de mare valoare nutri­tivă — „7 am-30“ — introdus cu succes în producție și cu perspec­tive de generalizare în întreaga țară. De asemenea, este necesar să evidențiem și pe cele 18 colec­tive complexe — din producție și facultate — care lucrează în prezent la 10 teme și 22 de ex­perimente" (conf.dr. Ion Vintilă). Am notat cu plăcere rezultatele frumoase obținute la zootehnie ; cu toate acestea, nu toate obiec­tivele propuse aici au devenit realitate. Deși ultimul termen a fost începutul semestrului al li­lei, nici până acum Facultatea de zootehnie nu are o catedră care să-și fi deplasat total acti­vitatea in stațiunea didactică ex­perimentală. „Sînt in curs de mu­tare, cu perspective imediate fi­ind agricultura. Singurul vinovat pentru întîrziere este constructo­rul“. (Petru Hălmăgean). „Situația specifică a facultății noastre — ne declara lect. univ. Mihai Epuran, secretarul comite­tului de partid de la Facultatea de studii economice — n­e-a de­terminat ca, în urma unor ana­lize privind contribuția comuniș­tilor la elaborarea și realizarea planului de integrare, să stabilim unele măsuri menite să aducă îm­bunătățiri în abordarea practicii studenților. Așa sunt: folosirea mai adecvată a atelierului-școală pentru tehnologie, a laboratoru­lui de mașini de calcul și conta­bilizat (a cărui dotare se mai poate îmbunătăți), crearea în vi­itor a unui laborator de contabi­litate și analiză economică". Alte obiective vizează creșterea activi­tății aplicative legate de nevoile producției. Și Facultatea de medicină ge­nerală se circumscrie acțiunii de intensificare la nivel de centru universitar a procesului integră­rii. „Practica de vară a studenți­lor noștri se va desfășura în me­diul rural, în județele Timiș, Ca­r­aș Severin, Mehedinți și Hune­doara unde studenții vor lucra sub îndrumarea medicului de cir­cumscripție, venind în contact cu cazuistica specifică viitorului loc de muncă, ne mărturisea prof. dr. Mircea Ancușa, secretarul co­mitetului de partid pe facultate. Noi dorim să-l integrăm pe stu­dent și în viața socială a comu­nei ; ar fi util și un program co­mun în această direcție cu prac­ticanții de la Agronomie și Uni­versitate, fiindcă practica fără o implicare socială este incomple­tă, înseamnă exclusiv profesiona­lism". Desigur, discuțiile și constată­rile noastre nu au putut cuprin­de decit o parte din activitatea de îndrumare și control pe care organizațiile și comitetele de par­tid o desfășoară în institutele și facultățile din centrul universitar Timișoara, pe linia îndeplinirii obiectivelor majore ale învăță­mântului superior. Putem însă concluziona că rezultatele obți­nute până în prezent de catedre în acțiunea de apropiere și inte­grare a procesului instructiv e­­ducativ cu producția și cerceta­rea reprezintă materializarea mă­surilor luate de comuniști în a­­cest scop. In același timp, trebuie să precizăm că pentru înlăturarea întîrzierilor, precum și a altor lipsuri manifestate în ampla ac­țiune de integrare, atît comitetul de partid pe centru cit și cele pe institute universitar, și facul­tăți trebuie să-și exercite mai pregnant rolul de control și în­drumare, de urmărire a modului in care obiectivele propuse pen­tru acest an universitar devin fapte revelatoare pentru etapa actuală, și firește, pentru cea ur­­mătorit e. ÎMPLINIRI Sunt necesare câteva precizări și reformulări înființarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României, organism democratic larg reprezentativ, menit să asigure e­­laborarea într-o concepție științi­fică unitară a prognozelor economi­co-sociale și îmbinarea organică a acestora cu planurile cincinale și anuale constituie un act de necesi­tate pe linia perfecționării conti­nue a conducerii planificate a în­tregii dezvoltări economico-sociale a țării. Am citit cu interes și multă aten­ție acest document care consider că, în linii generale, exprimă clar atribuțiile și principiile de organi­zare — funcționare ale Consiliului ; sunt însă, după părerea mea, și unele aspecte de conținut și formă care ar trebui mai bine precizate și, eventual, redactate. Astfel, propun ca articolul 3 să aibă următorul conținut : „In îndeplinirea atribu­țiilor ce-i revin, Consiliul prezintă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Marii Adunări Naționale, studii, proiecte și rapoarte cu pri­vire la dezvoltarea economică­­ și socială a țării“. Propun o astfel de formulare pornind de la ideea că orice studiu, proiect sau raport de o asemenea anvergură cuprin­de în mod firesc propuneri și, ca urmare, precizarea din lege cu­­prinzînd propuneri poate lipsi. In ceea ce privește articolul 10, consider că formularea propusă poate fi îmbunătățită, scop în care sugerez formularea : „Consiliul Su­prem al Dezvoltării Economice și sociale efectuează analize, elaborea­ză studii și organizează dezbateri privind: a) Căile și soluțiile pentru dezvoltarea pe baza cuceririlor re­voluționare tehnico-științifice... Totodată, propun să se renunțe la calificativele de analize multilate­rale și soluții eficiente, deoarece caracterul acestora de multilateral și eficient se subînțelege din na­tura problemelor pe care le anali­zează și le soluționează Consiliul sau din conținutul paragrafului „a“. De asemenea, cred că e bine să se renunțe la paragraful „b“ de la articolul 10, întrucît ridicarea efi­cienței economice în toate dome­niile de activitate este exprimată în conținutul paragrafului „e“, cum ar trebui să se revadă și conținutul articolelor 9 și 11, din care nu re­zultă suficient de clar atribuțiile Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale în raport cu atribuțiile Consiliului de Miniștri, Comitetului de Stat al Planificării și alte organe centrale în domeniul planificării. Nu rezultă destul de clar nici raporturile de acțiune dintre aceste organisme. Consider că formulările mai e­­xacte, întregirea acestora sunt de natură să confere noului organism posibilitatea rezolvării în deplină folosință de cauză și drept a pro­blemelor ce-i stau în față. ing. ALEXANDRU PAPAVA director general al Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului — Timișoara Televiziune JOI, 22 MARTIE 9,00 Curs de limba franceză. Secția a 47-a. 9,30 Prietenii lui Așchiuță. 10,OC Telex. 10,05 Pu­blicitate. 10,10 Steaua polară — emisiune de orientare școlară și profesională „Subinginerii“. 10,40 Meridiane literare. 11,00 Teleci­­nemateca. Ciclul „Ingrid Bergman“ — „Vă Brahms?“ 13,00 Telejurnal. place 16,00 —17,25 Teleșcoală. 17,30 Emisiune în limba maghiară. 18,30 Telex. 18,35 Publicitate. 18,40 Muzica — emisiune de ac­tualitate muzicală 19,05 Artă plastică. Itinerar de artă popu­lară vîlceană. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen — Cauză a întregului popor. 20,00 Cîntecul săptămînii i ..Imi place să tră­iesc cu fruntea sus“. 20,50 Con­certul orchestrei simfonice și al Corului Radioteleviziunii­­ „Sim­fonia a IX-a“ de L. v. Beetho­ven. 21,20 Tinerii despre ei în­șiși. „Catedra nu este amvon“. 22,00­24 de ore. Din țările socia­liste. 22,30 Hochei pe gheață . România — Austria. Campiona­tul mondial — grupa B. înre­gistrare de la Graz,

Next