Drapelul Roşu, aprilie 1973 (Anul 29, nr. 8773-8797)
1973-04-01 / nr. 8773
Anul XXX nr. 8.773 Duminica, 1 aprilie 1973 6 pagini, 30 bani Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU LA ADUNAREA FESTIVĂ DIN CAPITALĂ CU PRILEJUL ANIVERSĂRII A 80 DE ANI DE LA CREAREA PARTIDULUI POLITIC AL CLASEI MUNCITOARE DIN ROMÂNIA Stimați tovarăși. Sărbătorim astăzi împlinirea a 80 de ani de la făurirea partidului politic al clasei noastre muncitoare — Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România — care a constituit un moment de cea mai mare însemnătate pentru dezvoltarea mișcării revoluționare din țara noastră, pentru evoluția națiunii noastre, pentru afirmarea independentă a României. Aniversarea acestui eveniment memorabil este un prilej de evocare a bogatei istorii a mișcării noastre muncitorești, a tradițiilor revoluțiagi tovarăși. Istoria mișcării muncitorești dinRomânia este strîns legată de dezvoltarea generală economicosocială a societății noastre, de progresul forțelor de producție și de schimbările petrecute în relațiile de producție ale țării. Se cunoaște că, în comparație cu alte țări din centrul și apusul Europei, dezvoltarea economică a țărilor române a fost mult timp urinată de o serie de factori istorici obiectivi. Feudalismul s-a menținut o perioadă mai îndelungată la noi, impiedicînd lărgirea pieței interne, apariția relațiilor de producție capitaliste. Totodată, o influență profund negativă asupra evoluției economico-sociale a țării a avut-o dominația străină de sute de ani, pe care a fost nevoit s-o suporte poporul român și, care, a secătuit avuția națională, a produs grele suferințe maselor largi muncitoare, a împiedicat dezvoltarea forțelor de producție, mersul înainte pe calea progresului social și economic. Abia către sfîrșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea încep să apară, odată cu dezvoltarea activității manufacturiere și a industriei, relații de producție de tip capitalist. Acest proces devine mai evident către mijlocul și în a doua jumătate a secolului al XIX-lea determined și, totodată, dezvoltîndu-se, sub impulsul unor mari mișcări sociale, cum au fost revoluția din 1821, revoluția burghezo-democratică de la 1848—1849, unirea Principatelor Române în 1859, proclamarea independenței de stat a României în 1877 sau avînt în această perioadă îndeosebi industria tractivă, industria metalurgică exși Industria prelucrătoare. O trăsătură caracteristică a dezvoltării economiei Țărilor Românești in cea de-a doua parte a scsionarei democratice ale poporului român, ale forțelor progresiste, patriotice, ale comuniștilor — de care sînt legate indisolubil marile transformări petrecute toate in societatea românească modernă, toate victoriile obținute pe calea revoluției proletare și a edificării cu succes a noii orînduiri sociale — orînduirea socialistă. (Aplauze puternice, prelungite), îngăduiți-mi să adresez, cu acest prilej, clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, întregului precum și vechilor militanți popor, comuniști, socialiști, revoluționari și celului trecut este pătrunderea rapidă a capitalului străin, care acaparează ramuri principale ale industriei naționale. Penetrația capitalului străin — îndeosebi german, francez, belgian, englez — este facilitată de împrumuturile înrobitoare pe care le contractează România în străinătate, de creșterea datoriei statului față de marile bănci din Apus, de concesionarea resurselor naturale ale țării trusturilor imperialiste. La sfîrșitul ultimului deceniu al secolului trecut, din cele aproape 625 de întreprinderi ale marii industrii care își desfășurau activitatea în Muntenia și Moldova, mai mult de jumătate erau exploatate de capitaliștii străini. O situație asemănătoare exista și în Transilvania, unde capitalul străin era precumpănitor în industria construcțiilor de mașini, chimică, textilă, de celuloză și hîrtie, capitalul autohton investit în societățile industriale pe acțiuni avînd o pondere de sub 10 la sută Urmările penetrației capitalului străin, ale exploatării bogățiilor țării de către trusturile occidentale au fost amplificate de faptul că în acea perioadă, pînă la cucerirea independenței de stat în 1877, Țările Românești plăteau încă bir — în bani și în produse naturale — Imperiului Otoman. Ca rezultat al schimbărilor ce au avut loc dezvoltarea forțelor de producție, în relațiile de producție — și care demonstrează, că la sfîrșitul secolului al XIX-lea România se afla în prima fază a dezvoltării capitaliste — se produc modificări importante în structura de clasă, în raportul de forțe sociale și politice ale societății românești. Moșierimea, care continua să aibă o poziție economică și politică puternică, era clasa cea mai reacționară care se împotrivea oricăror reforme cu caracter democrați cele mai calde felicitări, precum și urarea de a ține mereu sus steagul socialismului și comunismului în România. (Aplauze puternice, prelungite). Aniversînd în mod sărbătoresc înființarea partidului politic de luptă al clasei muncitoare din România, aducem un fierbinte omagiu tuturor acelora care, cupețind nimic, nici chiar nepreviața, s-au ridicat împotriva exploatării și asupririi, pentru libertate și dreptate socială, pentru progresul națiunii noastre, pregătind ziua luminoasă de astăzi a patriei socialiste, independente și înfloritoare, progresist, democratic. Clasa cea mai numeroasă a societății țărănimea, crîncea exploatată era de moșieri și arendași, profund interesată în lichidarea proprietății feudale, in realizarea reformei agrare și a altor schimbări cu caracter democratic, care reprezenta o puternică forță progresistă a țării Paralel cu dezvoltarea industriei creștea tot mai mult rolul social și politic al burgheziei, care acționa pentru desfășurarea largă a activităților economice, comerciale și implicit, pentru unele reforme democratice ce corespundeau cerințelor obiective ale dezvoltării societății noastre. Specificul desfășurării revoluției burghezo-democratice făcea totodată, ca burghezia — ale cărei interese de clasă o determinau să intensifice exploatarea maselor — să pactizeze în bună măsură pe plan politic cu moșierimea Societatea românească cuprindea, de asemenea, categorii de mijloc — mici meseriași și negustori — precum și pătura intelectuală, interesată în dezvoltarea democratică a țării Unul din procesele sociale cele mai importante care marchează evoluția societății românești în această perioadă este dezvoltarea și intrarea ferma in arena vieții politice a tinerei clase a proletariatului industrial — forța cea mai înaintată a țării. Proletariatul devine tot mai mult purtătorul idealurilor celor mai revoluționare ale maselor populare, exponentul aspirațiilor vitale ale întregului popor muncitor spre dezvoltarea patriei pe calea progresului,pre făurirea unității naționale, cucerirea independenței de stat, spre o viață liberă și demnă (Aplauze puternice, prelungite). Exploatarea nemiloasă a muncitorilor de către capitaliștii autohtoni, agravată de jaful trusturilor străine care acționau pentru transformarea României într-o sursă de materii prime, de forță de muncă ieftină și de piață de desfacere a produselor lor, accentuează țiile de clasă din sinul contradicsocietății românești de atunci, impulsionează mișcarea muncitorească. In contextul dezvoltării generale economico-sociale a tării, al schimbărilor care au loc în raportul de forțe politice, lupta proletariatului are drept scop principal, eliberarea sa și a maselor muncitoare de exploatare și asuprire, căpâtînd, totodată, și un caracter național, patriotic, prin aceea că țintea la apărarea independenței și suveranității țării, ia salvgardarea dreptului sacru al poporului român de a se dezvolta de sine stătător. Sunt cunoscute puternicele acțiuni revoluționare organizate de proletariat in ultimele două decenii ale secolului trecut: greve și demonstrații care aveau drept scop cucerirea unor drepturi economice, satisfacerea revendicării zilei de muncă de 8 ore, cucerirea dreptului de organizare. Importante campanii politice au fost inițiate de clasa muncitoare, de militanții socialiști pentru obținerea dreptului de vot universal și a altor libertăți democratice țării luptei indispensabile desfășide clasă împotriva burgheziei și moșierimii. Muncitorimea a găsit de la început un aliat puternic în țărănime — clasa care a dus secole de-a rîndul lupta pentru păstrarea ființei noastre naționale, pentru neatîrnarea țării — și care, in noile condiții, se afirmă viguros, alături de muncitorime, ca o importantă forță revoluționară. Sînt ilustrative in acest sens marile răscoale țărănești de la 1888, care au provocat panică în rindurile stăpînitorilor vremii, și intervenția sîngeroasă a forțelor represive. Aceste răscoale au constituit, totodată, o pildă vie de colaborare strinsă și fraternitate Intre țără (Continuare in pag. a 11-a) A începuturile ale răspîndirii Partidului organizării clasei muncitoare, marxismului în România, crearea Politic Revoluționar al proletariatului cu opt decenii în urmă Vizita la Timișoara a unei delegații de activiști ai P.S.U.G. In cursul zilei de ieri o delegație de activiști ai P.S U.G., condusă de tovarășul Carl-Heinz Janson, șeful Secției pentru conducerea socialistă a economiei a C.C. al P.S.U.G., a fost oaspetele municipiului Timișoara în cadrul vizitei pe care o întreprinde în țara noastră. La sediul Comitetului municipal de partid, delegația a fost primită de tovarășii George Mirola, membru al Biroului Comitetului județean Timiș al P.C.R, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, ing. Otto Walter HaUabrin, secretar al Comitetului municipal de partid și ing. Ion Gruia, șeful comisiei economice a organului municipal de partid, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, tovărășească. In continuare, oaspeții au vizitat Uzinele mecanice Timișoara și Facultatea de mecanică a Institutului politehnic „Traian Vuia“ primind informații, de la cadre de conducere, asupra preocupărilor celor două colective de munca. După-amiază, delegația de activiști ai P.S.U.G. a vizitat orașul Timișoara. ETICA PROFESIONALĂ A CONSTRUCTORULUI NU ADMITE JUSTIFICĂRI! Trei luni hotărîtoare pentru redresarea șantierului de la fabrica „Mondial" Lugoj Doi miniștri adjuncți au fost pe șantier : unul de la Ministerul Construcțiilor Industriale, celălalt de la Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții. Era prea de tot : după ce că planul pe 1972 fusese realizat doar în proporție de 47 la sută (raportat la contractul de antrepriză, nici măcar atît), lunile de la începutul acestui an au însemnat un fel de „bătută pe loc“. Altfel spus , neîndeplinirea integrală a sarcinilor de plan, perpetuarea restanțelor și chiar amplificarea lor! Mai mult, valoarea utilajelor tehnologice sosite între timp de la furnizori stocate pe șantier s-a rișidicat la nu mai puțin de 8,5 milioane lei ! Este cît se poate de limpede că pe șantierul secției de granulit de la „Mondial“-Lugoj fiecare zi a devenit extrem de prețioasă. Și, poate că, aflîndu-ne doar cu un trimestru înaintea termenului scadent de punere în funcțiune, ne-am fi limitat să sesizăm pe scurt situația dificilă a obiectivului, solicitînd, în consecință, intervenția hotărîtă a organelor tutelare. Dar lucrurile sunt mai complicate . . . încercăm să sintetizăm, din multiplele și nu de puține ori controversatele schimburi de replici ce au avut loc între reprezentanții beneficiarului și constructorului, la masa rotundă organizată suigeneris de noi chiar ia locul cu pricina — pe șantier. Ceea ce surprinde este faptul că, deși situația s-a apropiat de limita ei critică, inginerul Hedwig Kurt, șeful lotului Lugoj al T.C.I.T., dovedește un calm exagerat. Ne-a explicat, candid, că lotul de care răspunde a fost un lot independent și că e de acord că nivelul realizărilor a fost nesatisfăcător în ianuarie și februarie, dar, din păcate,aman atunci se găsea în concediu medical. Ar fi, însă, să facem un simulacru de anchetă economică fără să-l întrebăm pe șeful de lot , de la antecedentul creat la alt obiectiv de investiții (linia de fasonat și uscat cărămizi, predată cu patru luni în urmă !) și pînă s-a îmbolnăvit cum explică salariile încasate atît de el, cit și de ceilalți lucrători ai lotului, de vreme ce valoarea restanțelor acumulate in execuție se cifrează la ordinul milioanelor de lei? Pretextele invocate — întârzierea cu o lună la deschiderea finanțării, penuria de materiale, utilaje și forță de muncă — nu pot fi nimănui de folos acum ! De ce nu a mers, în calitate sa de șef de lot, la fostul conducător al trustului și să-i spună, răspicat, acestuia, atunci la momentul oportun : „Tovarăș e director general, e iune, timpul e bun de lucru și noi stăm de 20 de zile pentru că nu avem ciment . ..e august și au trecut 10 zile de cînd mașinile pentru transport sînt trase pe dreapta, pentru că nu avem benzină !”. Asemenea mici „omisiuni“ se pot solda cu pagube mari ! Să facem un calcul : termenul de punere în funcțiune expiră peste trei luni ; pînă atunci, insă, trebuie făcute probele tehnologice, normate la o perioadă de două luni. Dar pentru a începe aceste probe, trebuie terminat montajul frontul de predare la montaj avea termen de începere la 1 octombrie 1972, dar după cele mai optimiste păreri (ing. Doru Corneanu, noul șef al Șantierului 5 T.C.I.T.), punerea de către montori în funcțiune — fără probe tehnologice, numai cu rodajul mecanic efectuat — poate avea loc în luna septembrie. Pe banii cui vă permiteți să sfidați realitatea, tovarăși Majoritatea constructorii utilajelor aflate pe șantier au depășit durata de staționare, iar dobinzile majorate — după cum preciza tovarășul Petru Lupu, specialistul băncii finanțatoare din localitate — sunt suportate nu din valoarea investiției, ci direct din fondurile de producție ale MIREL BRATEȘ (Continuare in pag. a V-a) Obiectivele de investiții înainte de termen! IN PAG. A V-A • Acum pentru agricultură, timpul valorează aur... # Hai să zimbim... serios! la Tomești, pe un teren foarte pitoresc, care deschide vederii blocurile locuite de salariații fabricii de sticlă, se află în curs de amenajare un frumos parc. Extins pe 4 hectare, parcul va fi plantat cu brazi, spații verzi și va fi prevăzut cu bănci pentru odihnă. La trasarea aleilor au participat prin muncă patriotică peste 150 de localnici. Recent au început să se planteze brazii , acțiune la care au răspuns circa 80 de persoane. In imagine, primarul comunei, tovarășul Teodor Chirinaș, dă indicații asupra elementelor ce vor împodobi parcul. (Foto: E. ROBICSEK) CURĂȚENIA LOCALITĂȚII - O DOVADĂ A RESPECTULUI FAȚĂ DE NOI ÎNȘINE! Cu toții, tineri și vîrstnici, la înfrumusețarea străzilor! — Maestre, vă rog să mă ajutați a completa o fișă biografică a compozitorului și dirijorului Mircea Hoinic — Să nu credeți că este util de ușor, să fac ceea ce îmi cereți deoarece am in urmă ani îndelungi de studii, de muncă, de investigații, de lucru la violoncel sau la pian. a plecat deasupra partiturii sau la pupitrul dirijoral. — Vă rog ca din noianul de aduceri aminte, să fixăm un început pentru discuția noastră și să ne relatați cîteva momente din viața și activitatea creatoare a dv. — Am absolvit conservatorul în anul 1935, bucurându-mă de îndrumarea unor profesori remarcabili: Mihail Jora, Dimitrie Cuclin, George Breazul. Din anul 1945, activitatea mea se desfășoară la Conservatorul din Timișoara ca profesor de teorie și solfegiu . De fapt, activitatea dv. la Timișoara nu se rezumă numai la cea de pedagog. Sînteți, alături de alți iubitori ai muzicii, sufletul unor manifestări muzicale care vor duce mai tîrziu la fondarea Filarmonicii de stat „Banatul“. — In anul 1947 cînd s-au dus bazele orchestrei Filarmonicii timișorene cîntam la violoncel; îmi aduc aminte și acum, cu multă plăcere, de acea perioadă entuziastă din activitatea mea și a celor care doreau ca Timișoara să aibă o instituție muzicală de prestigiu. Același entuziasm, combinat cu dragostea pe care o aveam și o am pentru activitatea corală, a dus, cu 4 ani mai tîrziu, la crearea unui cor de amatori pe lingă filarmonică. Formația aceea a devenit după cîțiva ani un cor profesionist de ținută. Cu acesta am lucrat pînă la începutul anului 1973 predînd bagheta unui dirijor mai tînăr cu care am colaborat pe parcursul ultimilor ani: Diodor Nicoară. — Pentru că vorbim despre activitatea dv. de dirijor, cred că nu este lipsit de interes sprijinul pe care l-ați acordat, de-a lungul anilor, unor formații corale de amatori din Banat, ținut cu bogate tradiții în această privință. — Timp de doi ani am condus ansamblul coral muncitoresc „Flacăra"; apoi i-am sprijinit pe locuitorii din Igriș să facă un cor bărbătesc , de asemenea, am colaborat cu corul „Ion Vidu", din Lugoj, și pot spune că rezultatele au fost fructuoase. In ceea ce privește activitatea formațiilor corale de amatori, cred că trebuie să se insiste mai mult, nu trebuie uitat faptul că, intr-un fel, la baza culturii de masă stă și cultura corală. In acest sens ideea organizării unor concursuri corale de amploare, cum este cel inițiat de televiziune, este bine Dar cred că am venită, deviat puțin de la subiect, să revenim la corul filarmonicii ... — ... cu care ați lucrat mai bine de 20 de ani. Sub bagheta dv. această formație a susținut numeroase concerte în țară și peste hotare, avînd un re- interviu consemnat de MARIA MARGINEANU (Continuare în pag. a IV-a) „ÎNTR-UN FEL, LA BAZA CULTURII DE MASĂ STĂ ȘI CULTURA CORALĂ..." Interviu cu compozitorul și dirijorul Mircea Hoinic Iorj Subliniam într-unul din reportajele publicate recent că orașele și comunele timișene își pregătesc veșmînt de primăvară. Este tocmai ceea ce vrem să relevăm și cu acest prilej, mai cu seamă că faptele de muncă patriotică culese din municipiul Lugoj, și comuna Recaș sînt semnificative pentru modul cum acționează comitetele comunale de partid, consiliile populare, deputații, comitetele de cetățeni, în vederea realizării și depășirii angajamentelor asumate in întrecerea patriotică. Acțiunile de înfrumusețare și bună gospodărire a localităților capătă in aceste zile o deosebită amploare. In mai multe localități deputații au inițiat, sub genericul „Ce contribuție aduci tu la înfrumusețarea străzii?", ample acțiuni de mobilizare a maselor la lucrările gospodărești înscrise pe agenda activității de sezon a consiliilor populare.mportante acțiuni de înfrumusețare se desfășoară în această primăvară la Lugoj , cetățenii acestui municipiu sînt hotărîți ca în 1973 să facă totul pentru ca frumoasa lor urbe să-și înscrie numele în rîndul localităților fruntașe pe țară în întrecerea patriotică. Acțiunile declanșate au în vedere și faptul că acesta se află situat pe o arteră europeană de intens trafic economic și turistic. VIOREL BOARIU ION ULARU (Continuare în pag. a V-a)