Drapelul Roşu, mai 1973 (Anul 29, nr. 8798-8824)
1973-05-01 / nr. 8798
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXX nr. 8.798 Marți, 1 Mai 1973 • 6 pagini, 30 bani TRĂIASCĂ 7 MAI, ZIA SOLIDARITĂȚII INTERNAȚIONALE A CELOR CE MUNCESC! Sărbătorim, astăzi ziua de 1 Mai — Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, — sub semnul perfecționării, organizării și conducerii vieții economice și sociale, pentru consolidarea împlinirilor socialiste, pentru progresul continuu al patriei noastre, libere și independente. Semnificația deosebită a momentului sărbătorit este dată și de faptul că în această primăvară, poporul nostru a aniversat împlinirea a 80 de ani de la crearea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România și, totodată acel început de primăvară a anului 1890, când muncitorimea bucureșteană sărbătorea, pentru prima dată, ziua de 1 Mai, semnindu-și astfel certificatul maturității, al intrării, ca detașament organizat, în arena de luptă a mișcării muncitorești internaționale, însuflețiți de istoricele hotăriri ale Congresului a IX-lea și Conferinței Naționale ale P.C.R., muncitorii, țăranii cooperatori, intelectualii de pe întinsul pămînt românesc, indiferent de naționalitate, se prezintă, la sărbătoarea muncii cu un măreț buchet de realizări, dar și cu hotărîrea de a acționa, in continuare, cu pricepere și pasiune pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen, convinși că numai în acest fel contribuie la accelerarea dezvoltării economice și sociale a patriei, la ridicarea bunăstării poporului. Asemeni întregului popor român, sărbătoarea acestui început de mai oferă, oamenilor muncii de pe meleagurile timișene — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități — posibilitatea de a raporta partidului și guvernului realizări de seamă în toate domeniile de activitate, reafirmarea angajamentului plenar de a Înfăptui cincinalul in patru ani și jumătate. Despre această concentrare de voință, de energii materiale și umane vorbește și faptul că, la recenta solemnitate, care a avut loc la Consiliul de Stat, județul Timiș a primit trei distincții pentru rezultatele economice obținute în anul care a trecut. respectindu-și angajamentele asumate în întrecerea socialistă, colectivele de muncă din întreprinderile industriale ale județului și-au îndeplinit planul pe primele patru luni ale anului 1973, cu trei zile mai devreme. Avansul dobîndit a permis realizarea, pînă la încheierea lunii, a unei producții marfă suplimentară de peste 10 milioane lei. Dacă adăugăm la toate acestea, importantele realizări ale lucrătorilor de pe ogoare, care se străduiesc să încheie, cit mai curând posibil, semănatul porumbului și, concomitent, să execute lucrări de întreținere calitative, ca și succesele înregistrate pe tărâmul deservirii populației, al invățămintului, artei și literaturii, putem afirma că întregul nostru județ se înfățișează, la marea sărbătoare a muncii, cu împliniri care onorează, care dau activității productive și sociale strălucite. Mai presus de toate, aceste înfăptuiri contribuie la ridicarea nivelului de viață al celor ce muncesc, la împlinirea personalității umane. Evidențiind succesele, conturăm cu precizie ceea ce ne propunem pentru perioada următoare cu nestrămutată încredere in perspectivele oferite de Programul înfloririi multilaterale a patriei elaborat cu înțelepciune de partid, sub conducerea secretarului său general — tovarășul Nicolae Ceaușescu, cel mai iubit fiu al națiunii. Trăind din plin bucuria și semnificația zilei de X Mai, mindri de orînduirea socialistă pe care am durat-o prin voința noastră, ne îndreptăm gîndurile și aspirațiile spre munca și lupta proletariatului de pretutindeni. Credincioși bogatelor noastre tradiții de prietenie, de bună înțelegere cu celelalte popoare ale lumii, milităm in continuare neobosiți pentru întărirea legăturilor de prietenie, de alianță și colaborare cu toate țările socialiste, de solidaritate cu forțele cărora le sunt dragi libertatea, pacea, progresul și civilizația. Cu prilejul zilei de 1 Mai, Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, colectivul redacției ziarului „Drapelul Roșu“ felicită călduros pe toți colaboratorii, corespondenții și cititorii pentru remarcabilele succese obținute in înfăptuirea sarcinilor trasate de partid și le urează noi victorii in munca de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. ZI DE MAI L zi cu mari exuberanțe-n flori. Simfonic instaurind solii albastre De cer și ape, vînt de aripi, zori Și devenind simbol al vieții noastre. Oșteni ai muncii, strălucim doar cind, Lovind materii, visul se-mplinește ; Cind smulgem, suplu-nveșmîntați de gind, Din soare jerbe noi, arzînd în clește. Să fii activ in fiecare secundă, Crezind în ceilalți ca un rîu ascuns: Să simți cum lumea-n armonii abundați dă oricărui spirit un răspuns. Pulsăm în veacu acest generator De largi valori ce își vădesc menirea . Iar pasul nostru e carat de zbor Și liberă ne cîntă astăzi firea. LUCIAN BURERIU „Munca este o datorie fundamentală, de onoare a fiecărui membru al Partidului Comunist Român, a tineretului comunist. De aceea, ei trebuie să fie un exemplu de dăruire și pasiune in muncă, în activitatea creatoare, pentru făurirea valorilor materiale și spirituale ale societății". (Proiectul de norme ale vieții și muncii comuniștilor, ale eticii și echității socialiste). .. .Au trecut aproape 2) de ani de cinci, primilor oameni de prin părțile Banatului. i s-a luminat una dintre cele mai înalte distincții din țara noastră , tilul de „Erou al Muncii socialiste", ca o expresie vie a dragostei și aprecierii cu care partidul, stilul, întregul nostru popor îi înconjoară pe cei mai destoinici oameni. Printre ei se afla și rușile Voichița care muncea, pe vremea aceea, ca șef al unei brigăzi de tractoriști, prin părțile Simmiclaușului, azi, după aproape ce face, doua decenii, cum este privit de către tovarășii săi se munca mecanizatorul despre care s-a dus vestea dmcolo de hotarele județului ? Iosif Mozer, secretarul comitetului de partid, S.M.A. Sînnicolaul Mare ii deosebește trăsături definitorii : „Vasile Voichița a rămas același om destoinic, azi, mecanic de întreținere, cu o temeinică și solidă pregătire profesională. E secretarul unei organizații de bază și dacă vorbesc despre comunistul Voichița, atunci trebuie să vă spun că e. In primul rând, un om intransigent în fața oricăror abateri și neajunsuri Nu de mult am analizat, în comitet, modul in care ne preocupăm de întărirea fondurilor organizației de partid. Sincer, deschis, principial, Vasile Voichița a adus critici întemeiate, a propus măsuri. Are încă ceva deosebit, ceea ce spune, face ! Așa a fost și cu primirea în partid. La scurtă vreme, de la analiza de care vorbesc, s-a preocupat personal de primirea in partid a tînărului mecanizator Traian Pop. De fapt, pe cei mai tineri, pe cei care „ne vor lua locul“, cum spune el, ii înconjoară cu dragoste, respect dar și autoritate. Nu, in nici un caz, nu s-a „culcat“ pe lauri după ce a primit înalta distincție. A continuat să muncească cu aceeași pasiune, să fie exemplu demn de urmat.Și dacă, azi, ne mîndrim cu oameni destoinici ca Gheorghe Netedu, Nicolae Baltazar, Mihai Alexa, Ana Leibard, Iosif Tass etc., aceasta i se datorează și eroului, care ne-a făcut și ne face o mare cinste“. .. .Nimic mai firesc să ne întrebăm ce fel de raporturi există intre o stațiune pentru mecanizarea agriculturii și o cooperativă agricolă ? Intre cei doi conducători pe care, in fond, îi unește același scop : sporirea continuă a rodniciei pămîntului! Este interesant, deci, ca Ioan Laza, președintele cooperativei agricole din Orțișoara să-ți vorbească despre vecinul și colaboratorul său apropiat, Nicolae Doggendorf, directorul S.M.A. din localitate. Prima afirmație este concludentă : „Fără sprijinul primit din partea statului, prin S.M.A., nu am fi obținut recolte mari de grîu, porumb, nu am fi putut mecaniză multe lucrări agricole. Sunt președinte de 21 de ani și de cind îl cunosc pe tovarășul Doggendorf, am muncit împreuna, ne-am frâmintat cum să obținem producții cit mai mari. La dispoziția noastră stă o secție cu 18 tractoare oameni unul și unul: Ștefifan Jorj, Mihai Miloș, Andrei Wintze etc. I-am spus, într-o vreme, tovarășului Doggendorf că am unele necazuri cu furajele pentru animale. Și-a antrenat oamenii, au făcut împreună analize și nu s-au lăsat pînă cind nu au finalizat o idee foarte bună, punerea în funcțiune a unei mori pentru pregătitul furajelor necesare animalelor. Cind vezi că tovarășului tău ii aparțin asemenea fapte cum să nu le bucuri ? Și cum să nu-i strîngi mina sincer, prietenește atunci cind, ca o răsplată a hărniciei, i s-a acordat un asemenea titlu ? ★ — Ați scris despre eroi ai muncii socialiste, Valentina Dima ? Da, despre mulți dintre ei din județul Timiș. Mi-i reamintesc pe Vasile Voichița, Viorel Uibaru, pe tovarășul Dogaru, iar recent pe Maria Fîntineanu. — Prin ce o definiți ca Frou al Muncii Socialiste ? — Scriind în mai multe rînduri despre Maria Fintineanu, de la fabrica „Garofița“ am avut revelația de a fi cunoscut un om adevărat, simplu și modest în manifestările sale, dar, in același timp, deosebit prin trăsăturile sale, morale, prin forța unui caracter integru, prin constanța sa neobișnuită, care impune și impresionează. E suficient să amintesc că, de mai bine de 30 de ani, lucrează în aceeași fabrică, aș spune chiar in același loc de muncă. Dacă ar fi numai atit, ar fi un exemplu din Reportaj-anchetă de NICOLAE PIRVU (Continuare in paga VI-a) OAMENII DESPRE EROII MUNCII SOCIALISTE LA POSTURILE DE RADIO ȘI TELEVIZIUNE Astăzi (mărfi), in jurul orei 10,00, posturile noastre de Radio ți Televiziune vor transmite direct de la stadionul Republicii din Capitală adunarea populară organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, ziua solidarității internationale a celor ce muncesc PRINOS DE HĂRNICIE ADUS MARII SĂRBĂTORI SPORURI SUBSTANȚIALE DE PRODUCȚIE Pentru Îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, colectivul uzinei Tehnometal acordă o atenție deosebită acțiunii de autoutilare și organizare a producției. Alături de mașini de spiralat înveliș pentru cablu de kilometraj destinat autoturismului Dacia 1300, a unor prese, în prezent se realizează o nouă mașină de perforat tablă de 65 tf, precum și o linie automată de vopsire. Eficiența studiilor de organizare întocmite și aplicate în cadrul uzinei poate fi ilustrată convingător prin următoarele cifre : 24 milioane lei producție globală în condițiile obținerii unor beneficii de circa 10 milioane lei. Un alt studiu aflat în faza finală privește organizarea fluxului de fabricație la produsul BGO-3. Creșterea capacității de producție în noile condiții va asigura un spor de 12 milioane lei. Poate fi evidențiat, de asemenea, studiul legat de deservirea de către un singur executant a mai multor mașini (războaie, freze, strunguri) care asigură o reducere relativă de 15 muncitori pe an și aplicat în prezent parțial. INTILNIRE CU DISCIPOLI AI MEȘTERULUI MANOLE Produse cu performanțe ridicate in confruntare pe piața internațională Am pornit pe urmele discipolilor timișeni ai meșterului Alande. Oamenii aceștia, sute si mii, nu se înfruntă cu forte nevăzute, tainice, ci cu tenacitate si pasiune vor sa dea strălucire meșteșugului lor, să cucerească pozitii noi in tehnica construcției de masini, in sinteza elementelor chimice, in conceperea execuția produselor industriei ușoasi realimentare, forestiere. Departe de a-și propaga măiestria numai intre hotarele republicii, ei impînzesc țări și continente cu roadele muncii și iscusinței lor. Acești urmași meșterului legendar, simbol al mai iestriei, al artei triumfătoare, se pătrimii tot mai mult de esența economiei moderne: aceea de a-și înnoi puterile în confruntarea permanentă cu produse ale mintii si muncii altor popoare, de a explora mereu noi căi in arta meșteșugului spre a pune in valoare filoanele de aur ale talentului poporului nostru. Ședință de partid la Uzinele mecanice Timisoara. Vorbește maistrul Otto Melentovici, întors nu de mult din Republica Sri Lanka. Cuvintele-i simple sunt sensibilizate de fiorul amintirilor proaspete: „Să știți, tovarăși, că produsele noastre, munca noastră, au fost apreciate în îndepărtata țară de pe Tropice. Ziarele ceyloneze au anunțat cu majuscule montarea „coloșilor de metal românești“, a podurilor rulante cu deschidere de 28,5 metri, și au vorbit elogios despre funcționarea motostivuitoarelor livrate de uzina noastră. Aceste examene sunt deosebit de pretențioase ; ele ne îndeamnă să perfecționăm mereu comportarea și finisajul produselor pe care le livrăm peste hotare“. Cu maistrul Matei Zaharias poți să dialoghezi astăzi și în limba faz* si. In cele 1S luni petrecute in han, unde a însoțit un transport de autotunuri de stins incendiu, trimisul U.M.T. nu a personificat numai întreprinderea timișoreană dar a initiat in minuirea și întreținerea utilajului vreo 200 de iranieni. Totul a decurs ireproșabil, își amintește maistrul, gazdele au fost mulțumite de caracteristicile și funcționarea mașinilor. In anul acesta, exportul U.M.T. va sălta considerabil față de trecut. Inginerul Vasile Indricău, participant la negocierile cu importatori de poduri rulante din Polonia, apreciază că produsele uzinei s-au impus față de alți ofertanți prin performanțele lor funcționale ridi N. CIMPEANU (Continuare In pag. a III-a) La atelierul de bobinaj micromotor motor" se lucrează cu însuflețire mare in întrecere de la întreprinderea „Electropentru înfăptuirea sarcinilor aiurea socialistă- SIMBOLURI ALE HĂRNICIEI Ne-am obișnuit să intimpînăm „Armindenul“, această primă zi a lui „Florar“, cu buchete de realizări, cu zeci de hectare plantate cu pomi, cu legumele scoase în cimp, cu porumbul conturindu-și rindurile. De astă dată însă ploile au cam Încercat să ne pună beța în roate. Din această pricină ni s-au cerut și ni se cere și in continuare eforturi stăruitoare pentru a putea finaliza semănatul. Mecanizatorilor mai ales, acestor eroi ai zilei, va trebui să le strîngem nu o dată mîinile pentru hărnicia, abnegația și dăruirea cu care răspund „prezent“, făcîndu-și cu prisosință datoria. Putem spune, fără nici o exagerare, că, în această primăvară capricioasă, ei au bătut cele mai mari recorduri ... Un astfel de record il constituie faptul că tractoriștii din secția condusă de Cornel Stănescu au încheiat semănatul porumbului pe toate cele 440 de hectare ale cooperativei din Topolovățu Mare. De atunci, cu trei mașini, ei lucrează efectiv la semănatul soiei. „Dacă anul trecut am ajuns la 6.354 kg porumb boabe la hectar, pentru care cooperativa pe care o deservim a fost decorată cu „Ordinul Muncii“ clasa I, anul acesta tindem la mai mult“ — ne spunea, cu îndreptățită mlndrie șeful secției de mecanizare. Intr-o altă zonă a județului nostru, la Mașloc, inginerul Traian Chira a transformat cimpul intr-un adevărat laborator. Intr-un curs practic, in cadrul căruia cooperatorii Învață tainele agrotehnicii. Lotul demonstrativ, această carte deschisă, cuprinde taine ce se descoperă cu B. BUEZ (Continuare tn pag. a ll-a)