Drapelul Roşu, iunie 1973 (Anul 29, nr. 8825-8850)
1973-06-01 / nr. 8825
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXX nr. 8.825 Vineri, 1 iunie 1973 4 pagini, 30 bani VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în piețe și unități economice din Capitală O zi obișnuită din activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu. O zi ca oricare alta, în care biroul de lucru al conducătorului partidului și statului nostru a fost însăși viața, cu clocotul ei, cu marile împliniri în drumul nostru spre mai bine, dar și cu neajunsurile pe care putem și trebuie să le înlăturăm pentru a atinge țelurile spre care tindem. A intrat în conștiința țării, a fiecăruia dintre noi, necesitatea de a-l vedea pe tovarășul Ceaușescu prezent în mjlocul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde se asigură aprovizionarea cetățenilor, întîlnindu-se cu muncitori din uzine și de pe șantiere, cu specialiști, cu lucrătorii din comerț, gospodine, discutînd probleme concrete, a căror rezolvare deschide apoi largi perspective nu numai pentru colectivele vizitate, dar pentru sectoare întregi ale economiei, pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață ale populației. Acest mod dinamic de a conduce și îndruma, de a se consfătui permanent cu poporul, îl definim sintetic prin stilul de lucru propriu secretarului general. Vizita din dimineața de joi, mai, prin piețe ale Capitalei, la importante obiective industriale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu concluzii și indicații menite să conducă la perfecționarea activității gospodarilor Bucureștiului, a conducerilor de întreprinderi și ministere economice. In ajunul vizitei, în cuvîntarea rostită la întîlnirea cu activul de partid al armatei, secretarul general spunea ■ „Cunoașteți preocupările actuale ale întregului popor, care acționează cu toată fermitatea în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului, ale Conferinței Naționale. Vă sînt cunoscute rezultatele pe primii doi ani și patru luni ale acestui cincinal. In toate domeniile, atît în Industrie cit și în planul a fost nu numai agricultură, realizat, dar și depășit". Mai departe, tovovarășul Ceaușescu releva : „Acordăm o mare atenție înfăptuirii politicii partidului de ridicare bunăstării materiale și spirituale a a întregului popor. Și în acest domeniu hotărîrile Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale se înfăptuiesc cu succes. Desigur că și în activitatea noastră economică și socială mai sunt încă neajunsuri, lipsuri“. Tocmai pornind de la succesele de pînă acum, de la neîmplinirile care mai există, conducătorul partidului și statului a continuat dialogul cu făuritorii de bunuri materiale, vizita de ieri stînd •emirul preocupării statornice sale de a da noi valențe muncii și vieții cotidiene ale cetățenilor Capitalei, ca și ale tuturor oamenilor muncii din Întreaga țară. In timpul vizitei, secretarul general a fost însoțit de Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrșită coloană sonoră, ovații, aplauze, urări de sănătate și de viață lungă, au ilustrat sentimentele față de tovarășul Ceaușescu, exprimate emoționant de cele mai largi categorii de cetățeni ai Capitalei. In vechiul cartier muncitoresc, astăzi întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai", în inima vadului comercial al Oborului, la hala „Traian“. In piețele „Rahova" și „Pantelimon", în toate aceste locuri, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost înconjurat de mii de locuitori ai orașului, fiecare dintre ei dorind să strîngă mina secretarului general al partidului, să-i împărtășească gindurie, bucuriile și greutățile. Intre aceștia se află muncitoarea Ileana Popa de la fabrica de confecții și tricotaje „București“, maistrul Iulian Vică de la fabrica „Flacăra Roșie", Ion Gherman, salariat la uzinele „Timpuri noi" și mulți alții. „Să trăiască partidul, să trăiți și dumneavoastră, tovarășe Ceaușescu, să vă dea Dumnezeu sănătate și putere de muncă, să ne conduceți mulți ani înainte" — urarea din inimă a bătrînei colectiviste Floarea Iordache, mamă a 14 copii și bunică a 16 nepoți — mărturisește de la sine intensitatea acestor simțăminte. Ca și cuvintele atît de grăitoare adresate secretarului general de bătrîna Ecterina Siminiuc: „Vă mulțumesc că vă îngrijiți de viața noastră, să trăiești, tovarășe Ceaușescu, să trăiască tot poporul românesc și rogu-te dă-mi voie să te Îmbrățișez ca o mamă pentru tot ce ai făcut și ce faci pentru țară, pentru noi". Intimpinat astfel, pretutindeni, tovarășul Nicolae Ceaușescu a vizitat, timp de mai bine de două ore, cinci vaduri comerciale — unde aproximativ un sfert din populația orașului cumpără cele necesare — din diferite cartiere ale municipiului, ceea ce a permis cuprinderea și analizarea principalelor probleme ale aprovizionării bucureștenilor. In centrul dialogului de lucru cu gospodarii orașului s-a aflat constatarea că pe piețele capitalei atît comerțul de stat, cât și cel cooperatist, precum și producătorii individuali asigură o bună aprovizionare cu produse agro-alimentare, cu legume și fructe de sezon. Ca într-o vastă vitrină a primăverii, la standuri și tonete sunt etalate mărfuri proaspete, de bună calitate, care întrunesc aprecierile cumpărătorilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu discută cu numeroși bucureșteni. „Sînteți mulțumiți de aprovizionare, găsiți întotdeauna ce căutați ? Ce produse lipsesc ?“ — sînt întrebări pe care secretarul general al partidului le adresează în fiecare piață, în repetate rînduri, grupurilor de gospodine, de cetățeni. „Da, magazinul este bine aprovizionat“, răspunde Ana Ionescu, salariată la întreprinderea „Producția", aflată în acele momente în Hala „Traian". „Găsim de toate, tovarășe secretar general" — subliniază gospodina Rozalia Marinache in timpul vizitei în magazinele din piața „7 Noiembrie“. Aceleași aprecieri le fac și alți bucureșteni care precizează, totodată, că uneori lipsesc cartofii timpurii, unele legume de sezon, că unii vinzatori nu respectă programul de funcționare al magazinelor, că există un decalaj în aprovizionare între ceasurile dimineții și cele ale după-amiezii. Rafturile unităților de desfacere, ale centrelor de carne, lapte, pline, tonetele fermelor gospodăriilor de stat și cooperativelor agricole de producție, ale producătorilor individuali sunt pline de mărfuri. Astfel, numai la Piața „Rahova“ s-au adus, ca de altfel în fiecare zi, 4.600 kg carne, 1.600 kg brînză, 200.000 de ouă, 13.000 kg de legume și multe alte produse de sezon, mari cantități de făină, mălai, zahăr, ulei, conserve precum și semipreparate — mărfuri suficiente pentru aprovizionarea cotidiană a populației din cartierele din jur, a muncitorilor de la „Vulcan", „Electromagnetica", fabricile de confecții și alte unități industriale din această zonă. Iar aprecierile cumpărătorilor vin să completeze impresia de abundență pe care ți-o lasă întreaga piață. „Simt o adevărată plăcere să vin la piață — arată Mihalache Mincea, maistru la Uzinele „Electronica“, locuitor din acest cartier. Piața „Rahova" este acum curată, bine aprovizionată. Se găsesc de toate și în cantități îndestulătoare. Nu suferă comparație cu ceea ce a fost. După vizita dumneavoastră, gospodarii orașului au luat măsuri pentru a realiza indicațiile pe care le-ați dat. Vă mulțumim din inimă, tovarășe secretar general". Ioana Petculescu, de la fabrica „Aurora", a ținut, la rîndul ei, să sublinieze : „Dacă vechea piață nu reușea să aprovizioneze suficient populația, în prezent ea satisface nevoile și exigențele. Am tîrguit în multe locuri dar cred că aceasta este cea mai bună piață". Constantin Teodorescu relevă și el buna aprovizionare. Cuvinte de apreciere au avut, de asemenea, gospodina Niță Tudorina, din strada Grigoreanu Petre, și pensionarul Ciobanu Gheorghe, din strada Dobra Nouă. Constatări asemănătoare și în alte piețe ale orașului. Halele Obor sunt pline de cumpărători care găsesc tot ce au nevoie. In cartierul Pantelimon, supermagazinul de aici, amenajat după vizita anterioară, oferă peste 300 de sortimente de produse alimentare preambalate, mezeluri, conserve, legume și fructe congelate. „Magazinul este totdeauna ireproșabil aprovizionat“ — declară muncitoarea Elisabeta Pavel. Sectoarele de desfacere a peș(Continuare în pag. a IV-a) PREGĂTIREA FIECĂRUI STUDENT LA INALTA COTĂ A EXIGENTEI PROFESIONALE! Măsuri eficiente întreprinse in centrul universitar pentru desfășurarea sesiunii de examene Odată cu încheierea cursurilor anului universitar 1972—1973, problema prioritară a învățămîntului superior a devenit sesiunea de examene, care vine să verifice și să încununeze munca de un an a studenților, a cadrelor didactice, a tuturor factorilor implicați nemijlocit, in procesul instructiv-educativ. Cu excepția studenților din ultimul an, care, în prezent, își definitivează lucrarea sau proiectul de diplomă, toți ceilalți tineri se află in sesiune în baza unor programări eșalonate, pînă la sfîrșitul lunii iunie Un recent raid-anchetă, efectuat la institutele timișorene de învățământ superior, ne-a permis să constatăm că măsurile de intensificare a pregătirii sesiunii, luate în această lună de către organizațiile de partid, rectorate și decanate, asociațiile studenților, se înscriu in ansamblul de măsuri inițiate încă înaintea deschiderii anului universitar. La Institutul politehnic „Traian Vuia“, ultimele pregătiri au luat forma unui program concret de acțiuni complete și unitare : controlul riguros refacerea, u termen al frecvenței, a lucrărilor practice de către studenții care au absentat nemotivat, obligația cadrelor didactice de a-și reîmprospăta prevederile regulamentului referitoare la desfășurarea sesiunii și examinărilor, planificarea, în timp util, a examenelor și respectarea ei, acordarea de consultații, zilnic, la fiecare disciplină, elaborarea chestionarelor și biletelor de examen, prelungirea orarului bibliotecii și sporirea numărului sălilor de lectură etc. Prof. univ. dr Ioan Desabata, prorector al institutului, ne-a vorbit despre legătura permanentă pe care cadrele didactice o vor întreține cu studenții, de-a lungul sesiunii, despre exigența care trebuie să caracterizeze examinările. S-a stabilit ca șefii de catedre să participe la majoritatea examenelor ; birourile consiliilor profesorale, membrii biroului senatului, cu sprijinul comisiei didactice a senatului, vor controla permanent felul în care se desfășoară sesiunea. Toate acestea, conjugate cu alte măsuri administrative și de statornicire a unei atmosfere în cămine, prielnică studiului și odihnei sunt de natură să asigure un limaj propice unei asidue Pregătiri, nncit studenții să se prezinte, în fața examinatorilor, la un nivel corespunzător. CONSTANTIN VINTILESCU (Continuare in paga III-a) UN SFERT DE VEAC DE LA ACTUL ISTORIC AL NAȚIONALIZĂRII PE DRUMUL UNEI CONTINUE ASCENSIUNI ECONOMICE Am parcurs, in acești 25 de ani, un drum așezat pentru totdeauna sub semnul luminii. Sînt anii de industrializare ai istoriei noastre — și așa vor rămîne înscriși în marea carte a faptelor poporului român ! Act revoluționar înfăptuit de Partidul Comunist Român, naționalizarea principalelor mijloace de producție industrială a avut un rol hotăritor în desfășurarea revoluției socialiste, a deschis o etapă nouă în istoria relațiilor de producție din țara noastră, determinând lichidarea marii burghezii industriale și financiare, crearea unui puternic sector socialist de stat în economie, condițiile pentru trecerea la conducerea planificată a economiei naționale. Așa cum arăta secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, „puterii politice a clasei muncitoare și aliaților ei, reprezentată de rolul conducător al P.C.R. In guvern, i s-a adăugat o vastă bază economică. Aceste două pîrghii fundamentale au decis întreaga evoluție victorioasă a construcției socialiste în țara noastră". De la 11 iunie 1948, drumul pe care l-am urmat a avut și are sensul unei continue ascensiuni economice și sociale. Celebrînd împlinirea a 25 de ani de la mărețul eveniment, oamenii muncii — deopotrivă proprietari ai mijloacelor de producție și beneficiari ai produselor pe care le obțin — înzestrați cu strălucita perspectivă a programului trasat de Congresul al X-lea și Conferința Națională a partidului își intensifică efortul de edificare și modernizare a societății românești. El urmează, neabătut, politica internă și externă a Partidului Comunist Român, a cărui clarviziune și înțelepciune au dezășuit victoria istorică dobîndită cu 25 de ani în urmă, asigură marile realizări de astăzi și prefigurează înaintarea viguroasă a României printre națiunile avansate ale lumii. Prezența întreprinderii „Electrobanat“ în viața economică a țării este atestată încă din anul 1921, sub denumirea de societatea anonimă „Dura". Producția inițială fabricii s-a rezumat la circa un million de baterii și elemente galvanice, executate cu mijloace tehnice rudimentare, de către 120 de muncitori. Actul istoric al naționalizării de la 11 iunie 1948 — eveniment de capitală importantă în istoricul proces al prefacerilor revoluționare — este de fapt adevăratul atestat al nașterii uzinei „Electrobanat", creată prin naționalizarea uzinelor „Dura“, încă din primele zile, de naționalizare, proprietarii și după producătorii de acum de jure și facto ai întreprinderii au trecut hotărit la reorganizarea procesului de producție și la îndeplinirea unui larg program de lucrări de mecanizare, menite să ajute la realizarea importantelor sarcini ce stăteau în fața tinerei uzine. Printre veteranii noștri, cei ce semnau cu 25 de ani în urmă, la 11 iunie 1948, prima fișă de pontaj în calitatea lor de proprietari și producători, ne mîndrim și astăzi cu muncitorii Florica Buțu, Eva Iankucz, Rozalia Sieb, cu Cornelia Balaș, Francisc Dan, Valer Hășmășan, Petru Neu, Anton Pălean, Zoltan Norman. Tot în această perioadă sunt comasate întreprinderile „Galvani", „Novalux“, „Contest Eugen", „Czenk" cit și întreprinderile „Olimpia", „Eterna“, „Dogner" din București și „Atlas“ din Galați. Ultima acțiune de profilare a „Electrobanatului" pentru viitori ani s-a realizat o dată cu înglobarea în cadrul ei și a întreprinderii „Electrocasnica“ din București In anii primului cincinal, se pun bazele unei producții moderne, eliminîndu-se caracterul meșteșugăresc al unor ateliere și mărindu-se numărul de sortimente fabricate, ca urmare a unei intense acțiuni de asimilare a produselor noi, executate pentru prima oară în țară. Rezultatul acestei activități este semnificativ reflectat de creșterea producției anului 1955 , de 3,5 ori față de 1950. Concomitent cu aceasta s-a realizat și o creștere a productivității muncii de peste 2,4 ori. ... Al doilea cincinal. Din primele zile, acțiuni susținute pentru noi asimilări, pentru reproiectări și modernizări. Intre 1956 și 1960 s-au asimilat circa 60 de sortimente de noi produse. A fost construită o linie tehnologică nouă de fabricare a bateriilor normale, a intrat in funcțiune linia de vopsire și uscare cu infraroșii, început introducerea montării produselor pe bandă, experimentarea aluminizării reflectoarelor pentru faruri. Erau primele mari succese ale unei industrii moderne în adevăratul sens al cuvîntului. Fabrica se dezvoltă. In 1959 da ființă secția de fabricat armături pentru corpurile de iluminat fluorescent. Anii cincinalului următor 1970 au constituit o perioadă 1966- de mare ascensiune în întreaga noastră activitate. Pe lingă prestigiul creat în țară, „Electrobanatul" începe să se afirme pe plan internațional, în 1967 avînd loc primele livrări externe masive de corpuri de iluminat și baterii. Volumul exportului reprezenta 30 la sută din producția marfă realizată. Au început apoi să ne preocupa tehnicile moderne de iluminat, noutățile de ultimă oră pe plan mondial. In acest sens, s-au asimilat peste 100 de sortimente noi de produse de înaltă tehnicitate , faruri și lămpi fluorescente, lămpi cu vapori de mercur etc. La sfîrșitul anului 1970, numărul sortimentelor purtînd marca „Elba" ajunge la 480. Cincinalul marilor transformări novatoare ne-a găsit în plină acțiune pentru elaborarea tehnicilor de organizare științifică a producției și a muncii. Studiile de eficiență economică care, numai pentru creșterea capacității sculăriei s-au ridicat la 4, au dus, în ultimă instanță, la un pronunțat caracter organizatoric și tehnologic în toate sectoarele productive. Proprietarii întreprinderii, oamenii care produc și conduc activitatea secțiilor și sectoarelor, au înțeles pe deplin puterea dotării prin forțe proprii. Și pentru ca „Elba" să fie din ce în ce mai competitivă, autoutilarea a început să prindă rădăcini trainice. In perioada anilor 1966-1970, valoarea utilajelor proiectate și realizate în întreprindere a fost de 10 milioane lei, ajungîndu-se ca acum întreg acest volum să fie realizat în de liig. DUMITRU GLIGORESCU directorul întreprinderii , „Electrobanat” (Continuare în pag. a III-a) Ritmuri ale înnoirilor In pagin Acțiuni conjugate pentru identificarea și punerea in valoare de noi terenuri Tractoriștii Puia Ștefan I, Groza Ion și Puia Ștefan II execută prașila a II-a mecanizată la porumb pe terenurile cooperativei agricole din Sînmartinul Sîrbesc. COPIII NOȘTRI, VIITORUL PATRIEI NOASTRE Alexandrina Corneanu președinta Comitetului județean Timiș al femeilor Copiii — bucuria familiei, copiii — viitorul patriei ! In cadrul familiei, venirea pe lume a noului născut semnifică o mare sărbătoare, un eveniment, stînd totodată la baza trăiniferii oricărui cămin , la nivelul întregii țări, pregătirea generației de mîine — creșterea și educarea ei după concepții sănătoase, în spiritul dragostei și respectului față de muncă — constituie o chezășie a succeselor de viitor în procesul edificării societății socialiste multilateral dezvoltate. Dorim — și este firesc așa ca roadele realizărilor noastre să fie preluate și continuate mîine de copiii de astăzi. Dorim ca ei să crească viguroși, cinstiți, harnici, devotați patriei și partidului. In sprijinul acestui obiectiv, în anii construcției socialiste politica partidului s-a concretizat in măsuri sistematice de ocrotire a mamei și copilului, a familiei, ca celulă socială de bază, și, de asemenea, în repartizarea judicioasă a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării, în vederea creării posibilităților de folosire integrală a resurselor de muncă. Au sporit considerabil veniturile tuturor categoriilor de salariați, ale țăranilor cooperatori, precum și alocațiile de stat pentru copii, s-a introdus ajutorul acordat familiilor cu mai mulți copii. Ca rezultat al îmbunătățirii condițiilor de viață, al aplicării măsurilor de ocrotire a sănătății, al ridicării nivelului cultural și sanitar al populației, mortalitatea infantilă s-a redus de aproape patru ori in comparație cu cifrele înregistrate în anul 1938. Transpunînd în viață politica partidului, Comitetul județean Timiș al P.C.R. a elaborat un amplu și complex program de măsuri de ordin demografic, social, economic și sanitar, destinat să contribuie la întărirea familiei, stimularea natalității, reducerea morbidității și mortalității infantile, mobilizînd la înfăptuirea lui organele și organizațiile de partid, consiliile populare, organizațiile de masă și obștești, pe toți oamenii muncii români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități. Ca bază materială de creștere și educare a tinerei generații, se cuvine să amintim existența în județul nostru a unei largi rețele de școli de toate gradele (Continuare în pag. a II-a) — Ce frumos m-aș juca cu o surioară... DIALOG CHIMIȘTI - PRODUCĂTORI DE MOBILĂ La sediul întreprinderii de prelucrare a lemnului din Timișoara a avut loc o interesantă consfătuire avînd ca temă „Utilizarea moaselor plastice în industria de mobilă", orientare modernă impusă de necesitatea folosirii cît mai raționale a lemnului, materie primă deficitară pe plan mondial. Organizată de către Comisia județeană a tehnicienilor și inginerilor, masa rotundă a reunit specialiști din întreprinderile timișorene producătoare de mase plastice „Dermatina“ și „Victoria“, cadre didactice de la I.P.T., ingineri și tehnicieni din domeniul prelucrării lemnului, activiști sindicali. In cadrul consfătuirii, reprezentanții unităților producătoare au prezentat produși macromoleculari care pot fi utilizați ca înlocuitori , folii din p.v.c., profile ornamentale, borduri și altele ; ei au înfățișat și gama articolelor noi ce vor fi asimilate în acest cincinal. Din discuțiile purtate a reieșit necesitatea coordonării acțiunilor de însușire a noutăților cu nevoile industriei de mobilă, astfel încît masele plastice să cîștige un teren tot mai larg de utilizare în această ramură.