Drapelul Roşu, iunie 1973 (Anul 29, nr. 8825-8850)

1973-06-01 / nr. 8825

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXX nr. 8.825 Vineri, 1 iunie 1973 4 pagini, 30 bani VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în piețe și unități economice din Capitală O zi obișnuită din activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu. O zi ca oricare alta, în care biroul de lucru al conducătorului partidului și statului nostru a fost însăși viața, cu clocotul ei, cu marile împliniri în drumul nostru spre mai bine, dar și cu neajunsurile pe care putem și trebuie să le înlăturăm pentru a atinge țelu­rile spre care tindem. A intrat în conștiința țării, a fiecăruia dintre noi, necesita­tea de a-l vedea pe tovarășul Ceaușescu prezent în mjlocul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde se asigură aprovizionarea cetățenilor, întîlnindu-se cu mun­citori din uzine și de pe șantiere, cu specialiști, cu lucrătorii din comerț, gospo­dine, discutînd probleme concrete, a căror rezolvare deschide apoi largi perspec­tive nu numai pentru colectivele vizitate, dar pentru sectoare întregi ale economiei, pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață ale populației. Acest mod dinamic de a conduce și îndruma, de a se consfătui permanent cu poporul, îl defi­nim sintetic prin stilul de lucru propriu secretarului general. Vizita din dimineața de joi, mai, prin piețe ale Capitalei, la im­­­­portante obiective industriale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu con­cluzii și indicații menite să con­ducă la perfecționarea activității gospodarilor Bucureștiului, a con­ducerilor de întreprinderi și mi­nistere economice. In ajunul vizitei, în cuvîntarea rostită la întîlnirea cu activul de partid al armatei, secretarul gene­ral spunea ■ „Cunoașteți preocupă­rile actuale ale întregului popor, care acționează cu toată fermitatea în înfăptuirea hotărîrilor Congresu­lui al X-lea al partidului, ale Conferinței Naționale. Vă sînt cu­noscute rezultatele pe primii doi ani și patru luni ale acestui cinci­nal. In toate domeniile, atît în Industrie cit și în planul a fost nu numai agricultură, realizat, dar și depășit". Mai departe, tovo­­varășul Ceaușescu releva : „A­­cordăm o mare atenție înfăptuirii politicii partidului de ridicare bunăstării materiale și spirituale a a întregului popor. Și în acest do­meniu hotărîrile Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale se înfăptuiesc cu succes. Desigur că și în activitatea noastră econo­mică și socială mai sunt încă nea­junsuri, lipsuri“. Tocmai pornind de la succesele de pînă acum, de la neîmplinirile care mai există, conducătorul par­tidului și statului a continuat dia­logul cu făuritorii de bunuri ma­teriale, vizita de ieri stînd •emirul preocupării statornice sale de a da noi valențe muncii și vieții cotidiene ale cetățenilor Capitalei, ca și ale tuturor oamenilor muncii din Întreaga țară. In timpul vizitei, secretarul ge­neral a fost însoțit de Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrșită coloană sonoră, ovații, aplauze, urări de sănătate și de viață lungă, au ilustrat senti­mentele față de tovarășul Ceaușescu, exprimate emoționant de cele mai largi categorii de cetățeni ai Capi­talei. In vechiul cartier muncitoresc, astăzi întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai", în inima vadului comercial al Oborului, la hala „Traian“. In piețele „Rahova" și „Pantelimon", în toate aceste locuri, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost înconjurat de mii de locui­tori ai orașului, fiecare dintre ei dorind să strîngă mina secretarului general al partidului, să-i împărtă­șească gindurie, bucuriile și greu­tățile. Intre aceștia se află munci­toarea Ileana Popa de la fabrica de confecții și tricotaje „București“, maistrul Iulian Vică de la fabrica „Flacăra Roșie", Ion Gherman, sa­lariat la uzinele „Timpuri noi" și mulți alții. „Să trăiască partidul, să trăiți și dumneavoastră, tovarășe Ceaușescu, să vă dea Dumnezeu sănătate și putere de muncă, să ne conduceți mulți ani înainte" — urarea din inimă a bătrînei colectiviste Floa­rea Iordache, mamă a 14 copii și bunică a 1­6 nepoți — mărturisește de la sine intensitatea acestor sim­țăminte. Ca și cuvintele atît de grăitoare adresate secretarului ge­neral de bătrîna Ecterina Siminiuc: „Vă mulțumesc că vă îngrijiți de viața noastră, să trăiești, to­varășe Ceaușescu, să trăiască tot poporul românesc și rogu-te dă-mi voie să te Îmbrățișez ca o mamă pentru tot ce ai făcut și ce faci pentru țară, pentru noi". Intimpinat astfel, pretutindeni, tovarășul Nicolae Ceaușescu a vi­zitat, timp de mai bine de două ore, cinci vaduri comerciale — unde aproximativ un sfert din populația orașului cumpără cele necesare — din diferite cartiere ale municipiului, ceea ce a permis cuprinderea și analizarea principa­lelor probleme ale aprovizionării bucureștenilor. In centrul dialogului de lucru cu gospodarii orașului s-a aflat cons­tatarea că pe piețele capitalei atît comerțul de stat, cât și cel coope­ratist, precum și producătorii indi­viduali asigură o bună aprovizio­nare cu produse agro-alimentare, cu legume și fructe de sezon. Ca într-o vastă vitrină a primăverii, la standuri și tonete sunt etalate măr­furi proaspete, de bună calitate, care întrunesc aprecierile cumpă­rătorilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu discută cu numeroși bucureș­­teni. „Sînteți mulțumiți de a­­provizionare, găsiți întotdeauna ce căutați ? Ce produse lipsesc ?“ — sînt întrebări pe care secretarul general al partidului le adresează în fiecare piață, în repetate rîn­­duri, grupurilor de gospodine, de cetățeni. „Da, magazinul este bine aprovi­zionat“, răspunde Ana Ionescu, sa­lariată la întreprinderea „Produc­ția", aflată în acele momente în Hala „Traian". „Găsim de toate, tovarășe secretar general" — subli­niază gospodina Rozalia Marinache in timpul vizitei în magazinele din piața „7 Noiembrie“. Aceleași a­­precieri le fac și alți bucureșteni care precizează, totodată, că uneori lipsesc cartofii timpurii, unele le­gume de sezon, că unii vinzatori nu respectă programul de funcțio­nare al magazinelor, că există un decalaj în aprovizionare între cea­surile dimineții și cele ale după-a­­miezii. Rafturile unităților de desfacere, ale centrelor de carne, lapte, pline, tonetele fermelor gospodăriilor de stat și cooperativelor agricole de producție, ale producătorilor indi­viduali sunt pline de mărfuri. Ast­fel, numai la Piața „Rahova“ s-au adus, ca de altfel în fiecare zi, 4.600 kg carne, 1.600 kg brînză, 200.000 de ouă, 13.000 kg de legu­me și multe alte produse de sezon, mari cantități de făină, mălai, za­hăr, ulei, conserve precum și semi­­preparate — mărfuri suficiente pentru aprovizionarea cotidiană a populației din cartierele din jur, a muncitorilor de la „Vulcan", „E­­lectromagnetica", fabricile de con­fecții și alte unități industriale din această zonă. Iar aprecierile cum­părătorilor vin să completeze im­presia de abundență pe care ți-o lasă întreaga piață. „Simt o ade­vărată plăcere să vin la piață — arată Mihalache Mincea, maistru la Uzinele „Electronica“, locuitor din acest cartier. Piața „Rahova" este acum curată, bine aprovizionată. Se găsesc de toate și în cantități îndestulătoare. Nu suferă compara­ție cu ceea ce a fost. După vizita dumneavoastră, gospodarii orașului au luat măsuri pentru a realiza in­dicațiile pe care le-ați dat. Vă mulțumim din inimă, tovarășe se­cretar general". Ioana Petculescu, de la fabrica „Aurora", a ținut, la rîndul ei, să sublinieze : „Dacă ve­chea piață nu reușea să aprovizio­neze suficient populația, în prezent ea satisface nevoile și exigențele. Am tîrguit în multe locuri dar cred că aceasta este cea mai bună piață". Constantin Teodorescu relevă și el buna aprovizionare. Cu­vinte de apreciere au avut, de ase­menea, gospodina Niță Tudorina, din strada Grigoreanu Petre, și pensionarul Ciobanu Gheorghe, din strada Dobra Nouă. Constatări asemănătoare și în alte piețe ale orașului. Halele Obor sunt pline de cumpărători care gă­sesc tot ce au nevoie. In cartierul Pantelimon, supermagazinul de aici, amenajat după vizita anterioară, o­­feră peste 300 de sortimente de pro­duse alimentare preambalate, me­zeluri, conserve, legume și fructe congelate. „Magazinul este totdea­una ireproșabil aprovizionat“ — declară muncitoarea Elisabeta Pa­vel. Sectoarele de desfacere a peș­(Continuare în pag. a IV-a) PREGĂTIREA FIECĂRUI STUDENT­­ LA IN­ALTA COTĂ A EXIGENTEI PROFESIONALE! Măsuri eficiente întreprinse in centrul universitar pentru desfășurarea sesiunii de examene Odată cu încheierea cursurilor anului universitar 1972—1973, problema prioritară a învățămîn­­tului superior a devenit sesiunea de examene, care vine să veri­fice și să încununeze munca de un an a studenților, a cadrelor didactice, a tuturor factorilor im­plicați nemijlocit, in procesul in­structiv-educativ. Cu excepția studenților din ultimul an, care, în prezent, își definitivează lu­crarea sau proiectul de diplomă, toți ceilalți tineri se află in se­siune în baza unor programări eșalonate, pînă la sfîrșitul lunii iunie Un recent raid-anchetă, e­­fectuat la institutele timișorene de învățământ superior, ne-a per­mis să constatăm că măsurile de intensificare a pregătirii sesiunii, luate în această lună de către organizațiile de partid, rectorate și decanate, asociațiile studenți­lor, se înscriu in ansamblul de măsuri inițiate încă înaintea des­chiderii anului universitar. La­ Institutul politehnic „Tra­ian Vuia“, ultimele pregătiri au luat forma unui program concret de acțiuni complete și unitare : controlul riguros refacerea, u­ termen al frecvenței, a lucrări­lor practice d­e către studenții care au absentat nemotivat, obli­gația cadrelor didactice de a-și reîmprospăta prevederile regula­mentului referitoare la desfășura­rea sesiunii și examinărilor, pla­nificarea, în timp util, a exame­nelor și respectarea ei, acorda­rea de consultații, zilnic, la fie­care disciplină, elaborarea ches­tionarelor și biletelor de examen, prelungirea orarului bibliotecii și sporirea numărului sălilor de lectură etc. Prof. univ. dr­­ Ioan Desabata, prorector al institutului, ne-a vor­bit despre legătura permanentă pe care cadrele didactice o vor întreține cu studenții, de-a­ lun­gul sesiunii, despre exigența care trebuie să caracterizeze examină­rile. S-a stabilit ca șefii de cate­dre să participe la majoritatea examenelor ; birourile consiliilor profesorale, membrii biroului se­natului, cu sprijinul comisiei di­dactice a senatului, vor controla permanent felul în care se des­fășoară sesiunea. Toate acestea, conjugate cu alte măsuri admi­nistrative și de statornicire a unei atmosfere în cămine, prielnică studiului și odihnei sunt de na­tură să asigure un­­ limaj propice unei asidue Pregătiri, nncit stu­denții să se prezinte, în fața exa­minatorilor, la un nivel cores­punzător. CONSTANTIN VINTILESCU (Continuare in pag­a III-a) UN SFERT DE VEAC DE LA ACTUL ISTORIC AL NAȚIONALIZĂRII PE DRUMUL UNEI CONTINUE ASCENSIUNI ECONOMICE Am­ parcurs, in acești 25 de ani, un drum așezat pentru tot­deauna sub semnul luminii. Sînt anii de industrializare ai istoriei noastre — și așa vor rămîne în­scriși în marea carte a faptelor poporului român ! Act revolu­ționar înfăptuit de Partidul Co­munist Român, naționalizarea principalelor mijloace de pro­ducție industrială a avut un rol hotăritor în desfășurarea revolu­ției socialiste, a deschis o etapă nouă în istoria relațiilor de producție din țara noastră, de­terminând lichidarea marii bur­ghezii industriale și financiare, crearea unui puternic sector so­cialist de stat în economie, con­dițiile pentru trecerea la con­ducerea planificată a economiei naționale. Așa cum arăta secretarul ge­neral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, „puterii po­litice a clasei muncitoare și a­­liaților ei, reprezentată de rolul conducător al P.C.R. In guvern, i s-a adăugat o vastă bază eco­nomică. Aceste două pîrghii fun­damentale au decis întreaga e­­voluție victorioasă a construcției socialiste în țara noastră". De la 11 iunie 1948, drumul pe care l-am urmat a avut și are sensul unei continue ascensiuni economice și sociale. Celebrînd împlinirea a 25 de ani de la mă­rețul eveniment, oamenii muncii — deopotrivă proprietari ai mij­loacelor de producție și benefi­ciari ai produselor pe care le obțin — înzestrați cu strălucita perspectivă a programului trasat de Congresul al X-lea și Confe­rința Națională a partidului își intensifică efortul de edificare și modernizare a societății româ­nești. El urmează, neabătut, po­litica internă și externă a Par­tidului Comunist Român, a că­rui clarviziune și înțelepciune au d­ezășuit victoria istorică dobîndită cu 25 de ani în urmă, asigură marile realizări de as­tăzi și prefigurează înaintarea viguroasă a României printre națiunile avansate ale lumii. Prezența întreprinderii „Electro­­banat“ în viața economică a țării este atestată încă din anul 1921, sub denumirea de societatea anoni­mă „Dura". Producția inițială fabricii s-a rezumat la circa un mi­l­lion de baterii și elemente galvani­ce, executate cu mijloace tehnice rudimentare, de către 120 de mun­citori. Actul istoric al naționaliză­rii de la 11 iunie 1948 — eveniment de capitală importantă în istoricul proces al prefacerilor revoluționa­re — este de fapt adevăratul ates­tat al nașterii uzinei „Electroba­­nat", creată prin naționalizarea uzinelor „Dura“, încă din primele zile, de naționalizare, proprietarii și după pro­ducătorii de acum de jure și facto ai întreprinderii au trecut hotărit la reorganizarea procesului de pro­ducție și la­ îndeplinirea unui larg program de lucrări de mecanizare, menite să ajute la realizarea impor­tantelor sarcini ce stăteau în fața tinerei uzine. Printre veteranii noștri, cei ce semnau cu 25 de ani în urmă, la 11 iunie 1948, prima fișă de­­ ponta­j în calitatea lor de pro­prietari și producători, ne mîn­­drim și astăzi cu muncitorii Flori­­ca Buțu, Eva Iankucz, Rozalia Sieb, cu Cornelia Balaș, Francisc Dan, Valer Hășmășan, Petru Neu, Anton Pălean, Zoltan Norman. Tot în această perioadă sunt comasate întreprinderile „Galvani", „Nova­lux“, „Contest Eugen", „Czenk" cit și întreprinderile „Olimpia", „Eter­na“, „Dogner" din București și „Atlas“ din Galați. Ultima acțiune de profilare a „Electrobanatului" pentru viitori ani s-a realizat o dată cu înglobarea în cadrul ei și a întreprinderii „Electrocasnica“ din București In anii primului cincinal, se pun bazele unei producții moderne, eli­­minîndu-se caracterul meșteșugă­resc al unor ateliere și mărindu-se numărul de sortimente fabricate, ca urmare a unei intense acțiuni de asimilare a produselor noi, execu­tate pentru prima oară în țară. Rezultatul acestei activități este semnificativ reflectat de creșterea producției anului 1955 , de 3,5 ori față de 1950. Concomitent cu aceas­ta s-a realizat și o creștere a pro­ductivității muncii de peste 2,4 ori. ... Al doilea cincinal. Din pri­mele zile, acțiuni susținute pentru noi asimilări, pentru reproiectări și modernizări. Intre 1956 și 1960 s-au asimilat circa 60 de sorti­mente de noi produse. A fost construită o linie tehnologică nouă de fabricare a bateriilor nor­male, a intrat in funcțiune linia de vopsire și uscare cu infraroșii, început introducerea montării pro­­­duselor pe bandă, experimentarea aluminizării reflectoarelor pentru faruri. Erau primele mari succese ale unei industrii moderne în ade­văratul sens al cuvîntului. Fabrica se dezvoltă. In 1959 da ființă secția de fabricat armături pentru cor­purile de iluminat fluorescent. Anii cincinalului următor 1970 au constituit o perioadă 1966- de mare ascensiune în­ întreaga noas­tră activitate. Pe lingă prestigiul creat în țară, „Electrobanatul" în­cepe să se afirme pe plan interna­țional, în 1967 avînd loc primele livrări externe masive de corpuri de iluminat și baterii. Volumul ex­portului reprezenta 30 la sută din producția marfă realizată. Au început apoi să ne preocupa tehnicile moderne de iluminat, nou­tățile de ultimă oră pe plan mondi­al. In acest sens, s-au asimilat pes­te 100 de sortimente noi de produse de înaltă tehnicitate , faruri și lămpi fluorescente, lămpi cu vapori de mercur etc. La sfîrșitul anului 1970, numărul sortimentelor pur­­tînd marca „Elba" ajunge la 480. Cincinalul marilor transformări novatoare ne-a găsit în plină acți­une pentru elaborarea tehnicilor de organizare științifică a produc­ției și a muncii. Studiile de eficien­ță economică care, numai pentru creșterea capacității sculăriei s-au ridicat la 4, au dus, în ultimă instanță, la un pronunțat caracter organizatoric și tehnologic în toate sectoarele productive. Proprietarii întreprinderii, oa­menii care produc și conduc acti­vitatea secțiilor și sectoarelor, au înțeles pe deplin puterea dotării prin forțe proprii. Și pentru ca „Elba" să fie din ce în ce mai competitivă, auto­utilarea a început să prindă rădăcini trainice. In pe­rioada anilor 1966-1970, valoarea u­­tilajelor proiectate și realizate în întreprindere a fost de 10 milioa­ne lei, ajungîndu-se ca acum întreg acest volum să fie realizat în de­ liig. DUMITRU GLIGORESCU directorul întreprinderii , „Electrobanat” (Continuare în pag. a III-a) Ritmuri ale înnoirilor In pag­­in­ Acțiuni conjugate pentru identificarea și punerea in valoare de noi terenuri Tractoriștii Puia Ștefan I, Groza Ion și Puia Ștefan II execută prașila a II-a me­canizată la porumb pe terenurile cooperativei agricole din Sînmartinul Sîrbesc. COPIII NOȘTRI, VIITORUL PATRIEI NOASTRE Alexandrina Corneanu președinta Comitetului județean Timiș al femeilor Copiii — bucuria familiei, co­piii — viitorul patriei ! In ca­drul familiei, venirea pe lume a noului născut semnifică o ma­re sărbătoare, un eveniment, stînd totodată la baza trăiniferii oricărui cămin , la nivelul în­tregii țări, pregătirea generației de mîine — creșterea și educa­rea ei după concepții sănătoase, în spiritul dragostei și respec­tului față de muncă — consti­tuie o chezășie a succeselor de viitor în procesul edificării so­cietății socialiste multilateral dezvoltate. Dorim — și este firesc așa­­ ca roadele realizărilor noastre să fie preluate și continuate mîine de copiii de astăzi. Dorim ca ei să crească viguroși, cins­tiți, h­arnici, devotați patriei și partidului. In sprijinul acestui obiectiv, în anii construcției so­cialiste politica partidului s-a concretizat in măsuri sistemati­ce de ocrotire a mamei și co­pilului, a familiei, ca celulă so­cială de bază, și, de asemenea, în repartizarea judicioasă a for­țelor de producție pe întreg te­ritoriul țării, în vederea creării posibilităților de folosire inte­grală a resurselor de muncă. Au sporit considerabil veniturile tuturor categoriilor de salariați, ale țăranilor cooperatori, pre­cum și alocațiile de stat pentru copii, s-a introdus ajutorul acor­dat familiilor cu mai mulți co­pii. Ca rezultat al îmbunătăți­rii condițiilor de viață, al apli­cării măsurilor de ocrotire a să­­nătății, al ridicării nivelului cultural și sanitar al populației, mortalitatea infantilă s-a redus de aproape patru ori in com­parație cu cifrele înregistrate în anul 1938. Transpunînd în viață politica partidului, Comitetul județean Timiș al P.C.R. a elaborat un amplu și complex program de măsuri de ordin demografic, so­cial, economic și sanitar, desti­nat să contribuie la întărirea familiei, stimularea natalității, reducerea morbidității și morta­lității infantile, mobilizînd la înfăptuirea lui organele și or­ganizațiile de partid, consiliile populare, organizațiile de masă și obștești, pe toți oamenii mun­cii români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități. Ca bază materială de creștere și educare a tinerei generații, se cuvine să amintim existența în județul nostru a unei largi rețele de școli de toate gradele (Continuare în pag. a II-a) — Ce frumos m-aș juca cu o surioară... DIALOG CHIMIȘTI - PRODUCĂTORI DE MOBILĂ La sediul întreprinderii de pre­lucrare a lemnului din Timișoara a avut loc o interesantă consfă­tuire avînd ca temă „Utilizarea moaselor plastice în industria de mobilă", orientare modernă impu­să de necesitatea folosirii cît mai raționale a lemnului, materie pri­mă deficitară pe plan mondial. Or­ganizată de către Comisia județea­nă a tehnicienilor și inginerilor, masa rotundă a reunit specialiști din întreprinderile timișorene pro­ducătoare de mase plastice „Derma­­tina“ și „Victoria“, cadre didactice de la I.P.T., ingineri și tehnicieni din domeniul prelucrării lemnului, activiști sindicali. In cadrul consfătuirii, reprezen­tanții unităților producătoare au prezentat produși macromoleculari care pot fi utilizați ca înlocuitori , folii din p.v.c., profile ornamenta­le, borduri și altele ; ei au înfățișat și gama articolelor noi ce vor fi asimilate în acest cincinal. Din discuțiile purtate a reieșit necesita­tea coordonării acțiunilor de însu­șire a noutăților cu nevoile indus­triei de mobilă, astfel încît masele plastice să cîștige un teren tot mai larg de utilizare în această ramu­ră.

Next