Drapelul Roşu, iunie 1973 (Anul 29, nr. 8825-8850)

1973-06-08 / nr. 8831

»2­­1 LUCRĂRILE AGRICOLE EFECTUATE LA TIMP ASIGURA RECOLTE SPORITE! Prin poziția sa geogra­­fică comuna Nițchidorf dispune de peste 730 hec­tare de pășune ceea ce, împreună cu fînețele culti­vate, trebuie să asigure in­tegral necesarul pentru hrana animalelor proprie­tate obștească, ca și a ace­lora din gospodăriile per­sonale ale­ populației. Co­mitetul executiv al consi­liului popular comunal, conducerile unităților agri­cole socialiste în lumina Planului de măsuri adop­tat de Plenara Comitetu­lui județean de partid din iulie 1972 cu privire la dezvoltarea zootehniei și­­au întocmit plan de dura­tă pentru a ridica produc­ția la hectar. In fapt este vorba de crearea condiți­ilor necesare dezvoltării șeptelului de animale, po­trivit cu sarcinile ce se desprind din programul județean existent în acest sens. Asupra rolului și în­semnătății zootehniei contextul general al econo­m­­miei județului cred că nu trebuie insistat, acesta fi­ind binecunoscut și de a­­ceea voi­ sublimia cîteva dintre măsurile întreprinse în comună, în lumina Le­gii nr. 12/1968, creșterea fertilității pentru nilor naturale fiindcă pășu­pe­­ înețe iarba nu crește nu­mai singură ; e necesară o intervenție permanentă a omului. Putem arăta că în pri­măvara aceasta au partici­pat la acțiunile de curăți­re a pășunilor de spini, distrugerea mușuroaielor, la fertilizări și combate­rea eroziunii solului circa 380 de cetățeni, dintre ca­re 80 tineri și tinere. Ac­țiunile au fost coordonate de comitetul executiv consiliului popular comu­n­ nal, ele bucurându-se tot­odată de îndrumarea de specialitate a inginerului șef al cooperativei agricole de producție, tovarășul Constantin Lungu, și tehnicianului de la consi­­­liul popular. De altfel con­ducerea cooperativei agri­cole este direct interesată în lucrări de această natu­ră, știut fiind că o suprafață de 525 hectare de pășune este folosită pentru anima­lele proprietate obștească. Ca și in alte împrejurări, în fruntea acțiunilor de muncă patriotică s-au si­tuat membrii de partid, deputații consiliului popu­lar, intre care se numără Gheorghe Schinade și Teo­dor Hacman, cetățenii Te­rezia Gemeiner, A. Matei, Floare Jebeleanu, Gheor­ghe Dessinger, Ileana Ba­ia, Maria Țepeș Ileana Bistrian și alții. In răspunsul dat de lo­calitatea noastră Chemării la întrecere­a comunei Stoicănești, județul Olt, ne-am propus să realizăm la hectar cel puțin 10.000 kg de masă verde; în afa­ra celor arătate ar mai fi de amintit, că pe o supra­față de 22 hectare s-au e­fectuat fertilizări cu îngră­șăminte naturale, în pășu­nile de la Blajova, Duboz și Nițchidorf, urm­ind ca, pe măsură ce se primesc substanțele minerale co­mandate să fie îngrășate alte cîteva sute de hectare, din suprafața destinată co­operativei agricole. Tot in acest scop se folosește și tirlirea oilor, procedeu de îngrășare a pămîntului fără cheltuieli; concomi­tent se amenajează sursele de apă necesară adăpării vitelor. Firește că, pentru a da viață obiectivelor cuprinse in Chemarea Conferinței județene a secretarilor co­mitetelor comunale de par­tid și președinților consi­liilor populare comunale nu ne limităm doar la atît. Anul acesta organi­zăm un pășunat rational, de aceea s-a trecut la con­stituirea turmelor de ani­male pe specii și categorii, la împărțirea tarlale pe care pășunii in pășunatul se face după criteriile a­­rătate (separat pentru bo­vine și, respectiv, ovine), atit în cazul animalelor proprietate obștească, cit și a celor din gospodăriile personale ale populației. Dacă mai adăugăm și fap­tul că pe 30 de hectare pă­șunea a fost reînsămînțată cu graminee perene, avem o imagine a ceea ce se în­treprinde în comuna noas­tră pe linia asigurării unor cantitați sporite de furaje necesare sporirii șeptelului de animale. IOSIF STOCKL președintele Comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Nițchidorf PE FINEȚE, IARBA NU CREȘTE NUMAI SINGURĂ... Acțiuni pentru creșterea fertilității pășunilor in comuna Nițchidorf La umbra nepăsării (Urmate din pag. 1) s-a efectuat completarea golu­rilor, folosindu-se boabe­­ înmu­iate. Munca fiind organizată in acord global, țăranii coopera­tori lucrează cu multă răspun­dere, fapt ce a contribuit ca unitatea de la Cadar să se afle intr-un stadiu avansat cu între­ținerea culturilor. Aici s-au în­­sămințat 251 hectare cu porumb pentru boabe, din care 51 hec­tare sînt ierbi­cidate și pînă miercuri seara s-a încheiat prașila a II-a manuală pe 200 hectare. De asemena, la cele 50 hectare de floarea-soarelui și 25 hectare sorg s-au făcut cite două lucrări de întreținere me­canice și manuale. Deci, numai cuvinte de laudă la adresa lu­crătorilor de la Cadar. In schimb, am intîlnit o si­tuație contrastantă la unitatea vecină, cooperativa agricolă de la Tormac. Datorită unor con­diții specifice cultura de porumb a rămas in urmă cu stadiul de vegetație. Dar această situație nu poate justifica restanțele seri­oase la lucrările de întreținere. Din situația operativă existentă la S.M.. din localitate reiese că prășitul­­ mecanic n-a ajuns nici la 50 la sută din suprafața insămîntată cu porumb. De alt­fel, pe unele sale, plantele abia se mai văd din buruieni. Fi­rește, ne-am fi așteptat ca me­canizatorii să folosească, din plin, fiecare oră prielnică mun­cilor din cîmp. Spre surprinde­rea noastră, miercuri, pînă a­­proape de ora 14 n-a ieșit nici un tractorist la prășitul meca­nic al porumbului. Șeful fermei nr. 1, vegetală, inginerul Geza Marton, ne-a mărturisit că a fost dimineață pe teren și, pe la ora XI, a anunțat pe Carol Csaky, de la secția de mecani­zare, ca să scoată cu­ mai mul­te cultivatoare in cîmp, fiindcă pămlntul s-a zvmntat. Insistențele specialistului n-au găsit insă ecoul dorit. In felul acesta s-au pierdut cel puțin 3 ore bune de lucru, timp în care cele 6 cultivatoare, existente la secție, puteau să realizeze cel puțin 30 de hectare, s-ar fi salvat cele 25-26 Astfel, hec­tare, de lingă șoseaua spre Ti­mișoara, considerate de inginer ca fiind imburuienate. Cu toa­te acestea, la ora 18, în sala amintită am intîlnit doar două cultivatoare. Nu știm ce părere are conducerea S.M.A. despre o asemenea organizare a muncii? Și toate acestea se petrec în condițiile in care, la ferma nr. 1, din 437 hectare de porumb s-au prășit mecanic numai 135 de hectare. Or, este știut că prog­noza meteorologică indică posi­bilitatea unor noi precipitații, iar fiecare oră pierdută se poate solda cu serioase pierderi de producție. Buruienile se dezvoltă mai repede decit po­rumbul și pot compromite re­colte. Amintim că ferma are ca sarcină să realizeze 3.600 kg porumb boabe in medie la hec­tar. Față de situația întîlnită con­siderăm de datoria comitetului comunal de partid să sprijine mai concret organizația de partid și consiliul de condu­cere al cooperativei agricole din Tormac pentru a organiza a mai bine munca de întreținere culturilor. De asemenea, specialiștii de la S.M.A. să ur­mărească ca toate utilajele de la secția de mecanizare să lu­creze din plin și să se folosească fiecare oră bună de lucru. Nu este îngăduit nimănui să iro­sească timpul favorabil munci­lor agricole intr-o perioadă cînd buruienile pun în pericol viitoarea recoltă de porumb­­ (Urmare din pag. I­­tafiilor in masiv și refacerea patri­moniului de dud pe cuprinsul jude­țului. In acest scop, in ultimii ani s-au înființat, plantații intensive de dud pe 64 hectare, cu un mare po­tential productiv și o eficiență eco­nomică sporită. In aceste plantații , prin densitatea mare de tufe (3.300 bucăți­ hectar), cu un corp pitic, re­coltarea frunzelor cu ramuri se face la înălțimea de 0,85 metri de la sol. Un muncitor poate recolta o canti­tate de frunză echivalentă cu lucra­rea executată de 10 persoane la du­zii răzleți și cu trunchi înalt. Frunza din plantațiile intensive este mai fragedă, bogată în substanțe proteice, iar prin conținutul lor mai scăzut in celuloză este digerată mai ușor. Pen­tru obținerea unei recolte sporite de frunză, în plantațiile de duzi de tip intensiv, se impune însă aplica­rea unei agrotehnici speciale, care se referă la lucrarea de întreținere fertilizare a solului, recoltarea frun­și­zei prin tăieri de producție, comba­terea bolilor și dăunătorilor. Lucrarea solului influențează atât producția de frunze, cât și longevita­tea dudului. Neaplicarea lucrărilor specifice duce la scăderea­ producției de frunză și chiar la compromiterea plantației. Una din lucrările de bază în plantațiile de tip intensiv o con­stituie arătura de toamnă, executată la adîncimea de 15—18 cm, pe în­treaga suprafață a­ intervalului din­tre rîndurile de dud. în felul aces­ta se creează condiții prielnice pen­tru dezvoltarea sistemului radicular, iar solul acumulează cantități mai mari de apă. Fîșiile de teren de-a lungul ritmurilor se mobilizează prin săpatul cu cazmaua, cel puțin o da­­tă pe an. în timpul perioadei de ve­getație, iarba sau buruienile se dis­trug prin lucrarea solului cu sapa. în scopul ridicării eficienței eco­nomice a plantațiilor tinere, se in­dică cultivarea terenului dintre rîn­­duri cu diferite plante cu talie mi­că ca fasolea sau mazărea, salată, ceapă, ardei, castraveți, pepeni, căp­șuni. Este însă contraindicată culti­varea plantelor cu talie înaltă cum ar fi porumbul, care umbrește duzii, așa cum s-a petrecut la cooperativele agricole de la Ciacova și Răchita. Nu se recomandă nici cartoful, deoa­rece prin combaterea gîndacului de Colorado frunza de dud devine toxi­că și nu mai poate fi folosită ca hrană. în tot cursul perioadei de ve­getație intervalul dintre rîndurile de dud trebuie să se mențină în stare afinată și curată de buruieni. Prin menținerea terenurilor procesul de nitrificare este înțelenite, foarte redus, ceea ce determină o­ slabă dezvoltare a dudului. Producția de frunză, in plantațiile intensive, precum și longevitatea du­dului sunt puternic influențate de modul de executare al tăierilor. A­­ceastă lucrare se efectuează în cursul perioadei de vegetație, cînd viermii de mătase sînt în vîrsta a V-a, cînd consumă cea mai mare cantitate de frunză. Efectuarea tăierilor după 10 iunie duce la o recoltă mai redusă de frunză, săracă în substanțe pro­teice și apă, iar lăstarii nu au timp pentru maturizare, îngheață iarna sau se usucă. Cazuri similare s-au petrecut la cooperativele agricole din Jebel, Voiteni și Denta; tot la a­­ceste unități, din cauza unei împrej­muiri necorespunzătoare, lăstarii cres­cuți după executarea tăierilor au fost mâncați de animale și păsări. In cazul neaplicării tăierilor anua­le se vor produce fructe în detri­mentul frunzei, care devine cu o su­prafață mult mai mică și cu o va­loare nutritivă scăzută, diminuîndu­­se recolta totală cu 50—60 la sută. Această lucrare, specifică culturii in­tensive a dudului, constă din tăierea tuturor ramurilor de un an, la 1—2 ochi, de la extremitatea celor trei brațe de schelet. Tăietura se execu­ta oblic avînd deosebită grijă pen­tru a nu vătăma mugurii. După tăie­re ramurile se ung cu mastic sau în lipsa acestuia cu o compoziție for­mată dintr-un kilogram parafină sau bitum în amestec cu 2 kg ulei ars. In vederea menținerii unor pro­ducții ridicate de frunze, de cea mai bună calitate, se recomandă pe lin­gă aplicarea corectă a tăierilor epoca optimă, să se administreze în­sa­grășăminte naturale și chimice in doze corespunzătoare : pentru refa­cerea substanțelor necesare de vegetație se recomandă ciclului 20—60 tone gunoi de grajd la hectar odată cu arătura de toamnă sau de pri­măvară, sau azotat de amoniu 420 kg, superfosfat — 180 kg și sare potasică 180—200 kg la hectar. Dintre dăunătorii cei mai de te­m­ut ai dudului este omida păroasă. Plantațiile intensive sînt insă puțin atacate, întrucît fluturii de la aceas­tă omidă au tendința de a depune ouă mai mult pe duzii care au ra­muri înalte. La dudul tufă, unde se aplică tăieri anuale, ramurile de creștere sunt atacate aproximativ in luna septembrie, iar combaterea se face pe cale mecanică, prin tăierea virfurilor în perioada cînd omizile nu au părăsit cuibul. Stropiri cu Detox în concentrație de 2 la sută, sau Lindatox 20 de concentrație de 2—2.5 la sută se recomandă numai cînd avem o invazie puternică de dăunători. DEZVOLTAREA SERICICULTURII cîmp cresc buruienile, iar tractoriștii de la secția de mecanizare Tormac pierd ore prețioase de lucru.­­ Foto . E. ROBICSEK Tufă de dud, cu taxnuri cres­cute într-o singură perioadă de vegetație, înainte de aplicarea tăierilor de producție. Duci după tăierile de producție (20 mai — 10 iunie). DRAPELUL ROȘU 8.831 300 DE ANI De LA NAȘTEREA LUI DIMITRIE CANTEMIR MARE CĂRTURAR, ISTORIC ȘI OM POLITIC Aniversarea, sub auspiciile U.N.E.S.C.Ö., a 300 de ani de la nașterea lui Dimitrie Cantemir, constituie o confirmare a prestigiu­lui de care se bucură personalitatea marelui cărturar, istoric și om po­litic român. Așa cum consemnează cronicarii vremii, Dimitrie Cante­mir era chemat să reîmpletească, fie și pentru o clipă, firul între­tăiat al năzuințelor poporului ro­mân spre libertate și independență, și, in același timp, să completeze șirul unor domni care au înțeles să se aplece, cu multă aten­ție, spre frumosul artistic, spre cartea cea nouă ie­șită de sub tiparniță, spre cultură în general. Pentru a ne da seama mai bine de valoarea personalității lui Dimitrie Cantemir, de aportul pe care și l-a adus la dezvoltarea literaturii istorice din țara noastră și de peste hotare, de rolul mare pe care l-a avut în viața și lupta poporului român, pentru Înlăturarea jugului otoman este abso­lut necesar să ne oprim a­­supra epocii în care trăit și a lucrat, epocă de a adunei frămintări social­­politice, de vizibilă decă­dere a Imperiului otoman. Născut la 26 octombrie 1673, viitorul istoric și domn al Moldovei petrece primii ani ai tinereții la curtea domnească a Mol­dovei, unde va învăța de­prinderi potrivite unui prinț moștenitor. Apleca­rea lui cu grijă și dra­goste spre slava scrisă a atras atenția boierilor luminați, crescuți și formați la școlile din apus. Cel care a exercitat insă o puternică vizinare asupra­­ viitoru­lui istoric și om politic a fost învă­țatul călugăr Ieremia Caca­vela, a­­dus perceptor, de Constantin Can­temir, din Țara Românească. Este sigur că, în una din încăperile largi și boltite ale palatului domnesc, învățatul monah vas fi-a deprins pe tînărul de atunci, cu înțelegerea cit mai adincă a paginilor scrise în grecește, latinește sau slavonește. Formarea lui Dimitrie Cantemir, ca istoric și om politic, a avut loc însă la Constantinopol. Aici, prin­țul moldovean vine in contact di­rect cu valorile culturale și istorice ale Europei bizantine-turcești și ale Orientului persan-arab ; cu­noaște marile personalități politice, militare și diplomatice ale timpu­lui, tainele de culise ale diploma­ției și mașinațiunile partidelor po­litice ale boierilor moldoveni și munteni. Pentru scurt timp (trei săptămâni) Dimitrie Cantemir devine domn al Moldovei (1693), împrejurările îi sunt insă nefavorabile. Nevoit să părăsească Moldova, se refugiază din nou la Constantinopol- Abia peste 17 ani destinul îi va suilde din nou, cînd, la 14 noiembrie 1710, Dimitrie Cantemir ajunge, pentru a doua oară, în scaunul domnesc al Moldovei. Venit la tron, încearcă să așeze în Moldova temeinicia u­­nor Înnoiri trainice, înlăturarea stă­rilor de lucruri existente, domnul Moldovei o vedea posibilă numai prin întărirea puterii domnești și înlăturarea dominației otomane. Pentru prima, el avea nevoie de un sprijin mult mai larg decit cel al boierimii privilegiate. De aceea, va acorda o atenție crescîndă micii boierimi și chiar oamenilor de jos. Pe cea de a doua, Dimitrie Cante­mir o vede posibilă numai printr-o alianță cu Rusia lui Petru cel Mare. Trecerea de partea Rusiei nu era un capriciu de moment, era rodul unei înaintate gindiri istorice, pe care Dimitrie Cantemir și-a for­­mat-o încă la Constantinopol și pe care a transpus-o, atît de sugestiv, in valoroasa sa lucrare de istorie universală : „Creșterea și descreș­terea curții otomane“. De aceea, venit la tronul Moldovei, Dimitrie Cantemir va continua să întărească și mai mult legăturile sale cu țarul Rusiei, Petru cel Mare, începute la Constantinopol. La 13 aprilie­ 1711, la Luțk, se încheie un tratat de a­­lianță pe principii de egalitate, în­tre Moldova și Rusia, dar, la 30 mai, același an, Dimitrie Cantemir făcea cunoscut poporului român din Moldova că „ceasul izbinzii se a­­propie și pentru năpăstuita țară a Moldovei”. Infrângerea armatelor rusești, in lupta de la Stănilești, a pus insă capăt visului său de eliberare a Moldovei de sub jugul otoman, și Dimitrie Cantemir este nevoit să se refugieze la curtea țarului. Da­torită prestigiului mare de care se bucura ca istoric și ca om politic, Dimitrie Cantemir devine „un fac­tor important în politica de înnoi­re promovată de Petru cel Mare“. Deși este preocupat tot timpul de declanșarea unui război între Ru­sia și Turcia, nutrind astfel visul de eliberare a Moldovei, Dimitrie Cantemir nu va neglija nici munca sa de mare istoric al vremii sale. Spre deosebire de alți istorici apro­piați acelor ani, Dimitrie Cantemir a fost singurul care a împletit, in tot cursul vieții sale, scrisul cu fapta, ideea cu lupta politică de re­generare a țării sale. Toată opera sa istorică constituie, de fapt, răs­punsul, mai mult sau mai puțin di­rect, la unele probleme social-poli­­tice, impuse de realitatea istorică și de frămintările vremii in care a trăit. Intre cele mai importante, „Descrierea Moldovei“ reprezintă cea dintii scriere a unui roman, cu pronunțat caracter științific , o a­­devărată enciclopedie prin bogăția datelor și informațiilor cuprinse în cadrul ei. In același timp, lucrarea reliefează și unele idei social-politice ale autoru­lui, cum ar fi lupta pen­tru crearea unui stat cen­tralizat autoritar și lupta pentru dezrobirea țării de sub dominația otomană. Nimeni pînă la Dimitrie Cantem­iir n-a exprimat, in scrisul românesc, atît de clar și cu atîta convin­gere idealul independenței noastre politice, ideea o­­riginii latine a poporului român, idee care a for­mat, de fapt, firul condu­cător spre cealaltă operă istorică : „Hronicul vechi­mii romano-moldo-vlahi­­lor“. Redactată, mai intîi, in limba latină, în anul 1717 și tradusă de autor în limba română, lucrarea prezintă, în esența ei, pri­ma istorie critică a tutu­ror românilor considerați în unitatea lor etnică. Ea redă, pentru prima oară, realitatea istorică româ­nească integrată organic in structura istoriei uni­versale. Concluziile la ca­re ajunge autorul sînt grefate pe două mari i­­dei : „latinitatea“ și „con­tinuitatea poporului român pe în­treg teritoriul Daciei romanești“. Prin opera sa, atît de diversifi­cată și bogată în conținut, prin ex­­traordinara sa pasiune pentru tre­cutul istoric al poporului român, interesul pentru cîștigarea Indepen­denței Moldovei, numele lui Dimi­trie Cantemir, rămîne veșnic în­scris, cu litere de aur, in inimiie poporului român. GH. I. OANCEA doctor în îstori» Vremea PENTRU ZIUA DE 8 IUNIE . Vremea rămâne­ nestabilă, cu se­rul noros. Vor cădea averse de ploaie însoțite de descărcări e­­lectrice. Vintul va sufla mode­rat, cu intensificări din sud-vest și vest. Temperatura staționară, minimele, noaptea, vor fi cu­prinse intre 9 și 14 grade, iar maximele, ziua între 20 și 23 grade. PENTRU ziua de 9 SI 10 iuNit. Vremea $*■ menține no­­tabilă, cu cerul noros. Vor că­dea averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Temperatu­ra staționară. LA MUNTE : Vreme nestabilâ, cu cerul­ noros. Vor cădea aver­se de ploaie însoțite de descăr­cări electrice. DACĂ NU MUNCESC (Urmare din bag. I) cu tot dinadinsul, avînd sprijinul și „înțelegerea” familiei, să urmeze o facultate, încearcă odată, de mai multe ori, dar nici vorbă să se apu­ce de o muncă productivă, să se ca­lifice într-o meserie. Și atunci, după cum aț­ și constatat în cele două an­chete întreprinse recent, începe pre­gătirea“ la bar, sau restaurant. Mai grav este faptul că părinții devin a­­tît de ... înțelegători incit ii trimit singuri în mrejele vieții parazitare. Fiului i se dau bani pentru țigări, băuturi etc. — Există însă un mare adevăr pe care am dori să-l demonstrăm, tot prin cîteva scrisori. Tot un pensio­nar, D. M. din Timișoara, piața Șt. Furtună nr. 5, este de părere ca „autoritățile să găsească și să folo­sească toate mijloacele pentru a nu mai tolera parazitismul și pentru a-i combate să fie aplicate legile în mo­dul cel mai strict“. Profesorul Efti­­mie Brănișteru, str. Circumvalațiunii, bloc 13 ap. 74 se întreabă pe drept: „oare n-ar fi bine ca lucrătorii de miliție să fie preocupați mai mult de depistarea acestor paraziți care a­­runcă o pată neagră pe obrazul nos­tru? De ce să fie lăsați să mănînce pline de pe spinarea și din sudoarea oamenilor cinstiți? Cred că ar tre­bui luate măsuri de îndreptare spre cinstea și binele nostru comun“. Doi locatari din Piatra Craiului, tovară­șii Ludovic Rotaru, și Emerich Szász, observă că „în unele zone ale orașu­lui — cele din preajma restaurantu­lui „Cina“, hotelul „Central“ „Ba­natul“ — roiesc o serie de indivizi, care trindăvesc fără nici o ocupație și caută numai să înșele. Sunt tineri și puternici, de ce nu lucrează unde­va? Nu se găsește nimeni să vadă de ei? De ce?“ — Întrebările sunt pe­­ deplin jus­tificate și vă pot spune că în foarte multe cazuri de această natură justi­ția s-a pronunțat ferm. Asupra al­tora urmează ca­ tot ea să decidă in continuare, după elucidarea fie­cărui amănunt. Făcînd apel la mă­suri ferme, pentru a nu admite e­­xistența paraziților pe organismul sănătos, pentru a nu îngădui, sub nici o formă, tnndăvia, toți cei che­mați să apere climatul moral pe care ni-l pretinde partidul și statul au o misiune deosebită Intervenția fer­mă se impune pentru că societatea noastră de azi și de mîîne nu are nevoie de existențe clădite pe un vid moral, intolerabil în climatul eticii noastre. Fermitatea cu care trebuie să acționeze, în aplicarea legilor, or­ganele de miliție, procuratură, justi­ție, neadmițind nici un rabat, se im­pune cu necesitate obiectivă! Cu cheltuieli reduse (Urmare din pag. 1) Dacă aceste cauze obiective au influențat negativ nivelul consu­mului de materii prime și materia­le, nu pot fi omise și cauzele care au generat rebuturile Înregistrate în cele patru luni. Chiar dacă, din totalul rebuturilor, 59,2 la sută se datoresc izolațiilor necorespunză­toare ale conductorilor de bobinaj, livrate de F.C.M.E. București și care provoacă străpungerea bobi­­najului, in timpul rodajului la standul de probă, diferența de 40 la sută rămîne pe sea­ma defectelor de natură funcțio­nală. Desigur, asemenea defecte sunt variate și pot privi atît ne­­respectarea cimpului de toleranță, in cazul cotelor axiale la rotor și stator, datorită unor muncitori certați cu disciplina, intre fier ne­­uniform realizat. Intre rotor și stator, ca urmare a nerespectării tehnologiei stabilite, neglijențeler în executarea operațiilor de mon­taj, sau pur și simplu unui tran­sport interfazic necorespunzător. De altfel, asemenea abateri de la disciplina tehnologică au fost sancționate, fiind penalizați cu su­mele corespunzătoare rebuturilor realizate unii muncitori, cai Ioan Nedelea, Redi Ștefan, de la sec­torul 10 motoare mari, sau Dumi­tru Panait, loan Dobră, de la s­cc­torul 20, și alții. Dezideratele izvorite din nece­sitatea reducerii cheltuielilor ma­teriale reclamă, în primul rând, o acțiune susținută a comitetului oamenilor muncii, soli­citând și aju­­torul centralei de a se asigura materialele destinate producției, la dimensiunile solicitate, respectarea și încadrarea, cu strictețe, în normele de consum, prevenindu-se astfel de­pășirea lor. De asemenea, comitetul de partid, conducerea operativă tre­buie să-și intensifice acțiunea de ur­mărire și control asupra modului cum se realizează sarcinile de plan în domeniul reducerii cheltuielilor de producție și, îndeosebi, a celor materiale. Această activitate se cere intensificată în vederea obținerii de rezultate meritorii de colectivul uzi­nei, în întimpinarea sărbătoririi zilei de 23 August și concre­tizată în îmbunătățirea tehnolo­giei, in adîncirea planurilor de măsuri tehnico-organizatorice, fundamentarea calculelor privind în­în­cadrarea in reducerile prevăzute, in urmărirea sistematică a modului cum se înfăptuiesc măsurile privind întărirea disciplinei tehnologice, ri­dicarea calificării muncitorilor, re­ducerea rebuturilor și eliminarea o­­perațiilor tehnologice suplimentări, care diminuează eficiența economică a întregii activități productive.

Next