Drapelul Roşu, iunie 1973 (Anul 29, nr. 8825-8850)
1973-06-10 / nr. 8833
9 2 e LA A XXIV-A ANIVERSARE A MILIȚIEI MEREU LA DATORIE! Creată din inițiativa și sub conducerea Partidului Comunist Român in primii ani ai luptei pentru construirea socialismului in patria noastră, miliția a primit nobila sarcină ca, Împreună cu celelalte organe de stat, cu sprijinul larg maselor, să contribuie la consolidarea și dezvoltarea cuceririlor revoluționare ale poporului la apărarea proprietății muncitor, socialiste și personale, a ordinii și liniștii publice, a drepturilor și intereselor legale ale cetățenilor. Călăuzită in permanență de politica științifică marxist-leninistă partidului, punind a la baza Întregii sale munci respectul față de lege, grija și solicitudinea față de interesele poporului din riodul căruia face parte, miliția s-a dovedit a fi un scut de nădejde al cuceririlor revoluționare. In Întreg procesul de făurire a socialismului in patria noastră, a fost Întotdeauna prezentă în apărarea și consolidarea noii orînduiri, in lupta dusă împotriva elementelor ostile poporului și partitidului. Munca și lupta ei nu au fost deloc ușoare. Nu puține au fost situațiile în care perfidiei și vicleniei dușmanului de clasă, a trebuit să li se răspundă nu numai cu pricepere și eroism, dar și cu jertfa supremă a unora din cadrele miliției. Astăzi, când poporul nostru este angajat cu avint creator îa edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate, organele de miliție participă activ la aplicarea în viață a istoricelor hotărâri adoptate General-maior Romanescu Dumitru adjunct al șefului Inspectoratului județean al Ministerului de Interne de Congresul al X-lea și de Conferința Națională ale Partidului Comunist Român. Educați și crescuți de partid în spiritul unui profund umanism, animați de dragoste fierbinte față de patrie, partid și popor, ofițerii, subofițerii și salariații civili din miliție, nu-și precupețesc timpul și eforturile pentru a-și îndeplini cu cinste îndatoririle ce le revin pe frontul luptei împotriva infracționismului, aducîndu-și contribuție de preț la prevenirea și o combaterea actelor antisociale, la crearea unui climat de siguranță civică necesar muncii pașnice, vieții civilizate. Pe aceste coordonate se înscriu și eforturile organelor Inspectoratului județean Timiș al Ministerului de Interne care, sub conducerea și indrumarea permanentă a Comitetului nostru județean de partid, in strinsă conlucrare cu celelalte organe ale Ministerului de Interne, cu procuratura și justiția, bucurându-se de sprijinul larg al cetățenilor, au obținut o seamă de realizări în prevenirea infracțiunilor și tragerea la răspundere celor ce încalcă legile statului, noramele de conviețuire socialistă. In ultimul an, ca și in anii anteriori, organele noastre au desfășurat intensă muncă preventivă și au depistat activitatea ilicită a numeroși infractori. Multe din acestea au însemnat eforturi, nopți perseverență, nedormite, însă pentru cadrele de miliție nu există satisfacție mai mare decit aceea de a putea raporta in final că misiunea a fost îndeplinită. In același timp cadrele de ofițeri, subofițeri și salariați civili, sunt conștiente că întotdeauna este loc pentru mai bine, că mai sunt probleme care trebuie rezolvate și nu au liniște atita timp cit mai sunt cazuri — e drept din ce în ce mai puține — cinci elemente înapoiate, parazitare, cu tendințe de înavuțire fără muncă cinstită, cauzează daune proprietății obștești și personale a cetățenilor, Perfecționindu-și necontenit pregătirea politică, profesională și militară, stilul și metodele de muncă, folosind cu pricepere mijloace criminalistice avansate și tehnica modernă din dotare, manifestând vigilență, pasiune și discernămint, cadrele de miliție hotărite să facă tot ce le stă sunt în putință pentru a-și aduce contribuția la garantarea legalității socialiste, tn așa fel încit fiecare cetățean al patriei noastre să se simtă în deplină siguranță. Acum, cind pășim pe al 25-lea an de existență a miliției, gândurile și recunoștința noastră fierbinte se Îndreaptă către Partidul Comunist Român, către Comitetul său Central. In frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru grija părintească, conducerea și îndrumarea dată in toți acești ani, angajându-ne să muncim cu abnegație și devotament pentru îndeplinirea Întocmai a misiunilor încredințate. <mm I Rezervele nu au fost încă epuizate (Urmare din tragl) excesului de umiditate, nu au organizat astfel acțiunea pregătească terenul și să-l incit să ființeze la timp pe întreaga tasăsuprafață. Nu poate exista nici un fel de justificare pentru faptul că nu s-a cultivat tot terenul din jurul stâpilor aflați in tarlalele aparținând cooperativelor agricole din Giulvăz, Checea, Diniaș, Ionel, Bobda, Cireșu Vechi, Criciova, I.A-S, Liebling și Timișoara etc. Slab s-a acționat in unele unități și in direcția folosirii tuturor suprafețelor disponibile din sectoarele zootehnice, pentru producția de furaje- De pildă, la cooperativele agricole din Comloșu Mare, Sinmihaiul Român, Bethausen, Lugojel, Partoș, Igriș, Ghilad, Sar Iota, ferma din Hodoni a I.A.S. Carani și la altele, mai sunt suprafețe in incintele zootehnice pe care s-ar putea produce însemnate cantități de furaje. Experiența anilor anteriori a dovedit, cu prisosință, influența pe care o are asupra producției încadrarea, in epoca optimă, a însembnțărilor și plantărilor. Măsurile luate in majoritatea unităților, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid au asigurat executarea la timp a lucrărilor de primăvară. Cu toate acestea, la cooperativele agricole din Iecea Mare, Cherestur, Banloc, Balta Veche și altele s-au Înregistrat mari rămineri in urmă la plantatul tutunului și la alte culturi, din acest an in ceea ce Deficiențele privește producerea răsadului și organizarea muncii de plantare trebuie temeinic analizate, la aceste unități, ca și la nivelul Fabricii de țigarete Timișoara, pentru a se putea trage concluziile necesare. Pornind de la învățămintele desprinse din analiza activității și a rezultatelor anilor anteriori. Biroul Comitetului județean de partid a subliniat nu nenumărate rînduri că, densitatea culturilor constituie o problemă majoră, de massimă importanță, tn obținerea unor producții sporite la unitatea de suprafață. Indicațiile date trebuiau să se concretizeze in respectarea strictă a normei de sămință la hectar, urmărirea modului de răsărire a plantelor, prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor, executarea, cu grijă, a lucrărilorde prășit, precum și completarea golurilor în locurile unde se impunea această măsură. Cu toate că, în majoritatea unităților agricole, se acționează cu răspundere pentru îndeplinirea indicațiilor Biroului Comitetului județean de partid, unele conduceri de unități agricole nu au acordat atenția cuvenită asigurării densității normale a culturilor. Numai așa se poate explica faptul că mai sunt mari suprafețe de pămînt cu o densitate mică la hectar, sub limita inferiosa recomandată, cum ar fi la cooperativele agricole din Dumbrăvița, Kreidinf, Checea, Sinmihaiul German, Sudriaș, Bethausen și Pișchia — la porumb, Igriș, Sacoșu Mare, Darova, Drăgoești, Chișoda — la floarea-soarelui, Giulvăz, Ivanda, Feciu Nou, Pădureni — la sfeclă de zahăr. Nu s-au luat, peste tot, măsurile indicate pentru completarea golurilor din culturi, care este cazul la: Comeat, Folea, Seceani, Cornești, Uliuc, Unip, Petroman, Dragșina, Curtea, Bethausen, Parta, I.A.S. Jamu Mare și Făget In aceste condiții, baza obținerii unor producții superioare s-a îngustat artificial, iar organele agricole județene, comitetele comunale de partid și consiliile populare nu au intervenit, cu promptitudine, pentru înlăturarea deficiențelor Realizarea sarcinilor sporite ce revin agriculturii județului impune folosirea completă și tot mai intensivă a fondului funciar. De aceea nu fiecare unitate agricolă trebuie întreprinse. In continuare, astfel de măsuri, care să răspundă, intrutotul, acestui dezident. Să se restrîngă, la minimum, suprafețele destinate depozitării furajelor și îngrășămintelor naturale, să se întreprindă acțiuni de nivelare, și organizare mai judicioasă pentru cuprinderea in circuitul agricol a tuturor terenurilor, indiferent de locul sau proprietarul acestora. O atenție sporită trebuie acordată executării la timp a intrărilor agrotehnice, densității culturilor, factori hotărîtori in obținerea producțiilor planificate. Munca politico-organizatorică, pe care o desfășoară organele și organizațiile de partid, de tineret și de femei conducerile unităților agricole trebuie axată, pe mobilizarea tuturor forțelor in vederea executării la timp și de un alt nivel calitativ, a lucrărilor de sezon. Din centrul pregătirii campaniei de recoltare a cerealelor păroase să nu lipsească măsurile care se impun pentru realizarea planului la culturile duble care vor ocupa. In acest an, peste 65.000 de hectare- Realizarea, pe aceeași suprafață de teren, a cel puțin două culturi pe an — așa cum Indica conducerea partidului — contribuie la folosirea mai intensivă a pămtntulul si, in același timp, la creșterea producției agricole, a veniturilor unităților. \ Vremea PENTRU ZIUA DE 10 IUNIE : Vreme nestabilă, cu cerul schimbător. Vor cădea ploi și averse de ploaie insoțite de descărcări electrice. Vântul va sufla in general slab Temperaturile vor fi cuprinse intre 12 și 17 grade noaptea și intre 20 și 23 grade ziua. PENTRU 11 și 12 IUNIE : Vremea rămine nestabilă, cu cerul schimbător Vor cădea ploi și averse de ploaie insoțite de descărcări electrice, mai ales la începutul intervalului. Temperatura in creștere spre sfirșitul intervalului. PENTRU MUNTE: Vreme nestabilă, cu cerul schimbător Vor cădea averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. La ferma zootehnică nr. 5, de la I.A.S. Variaș, se cresc vaci din rasa Bălțată românească, îngrijitorii de aici au obținut pe primele 5 luni 7.448 hi lapte, adică 1.180 hi peste prevederile de plan. Tot în această perioadă s-au muls cite 1.549 litri lapte, de la fiecare vacă furajată, față de 1.300 litri cit S-a trecut in planul de producție. — Ne-am angajat ca pina la sfirșitul anului să realizăm cite 4.000 litri lapte de fiecare vacă furajată, ceea ce reprezintă producția planificată pentru anul 1975 — ne spune inginerul Zoltán Ganther, șeful fermei zootehnice. De altfel, in prezent mulgem zilnic, in medie, cite 12,3 litri și va crește la 13 și apoi la Militri cind animalele trec la tabăra de vară. La aceste realizări contribuie in primul rînd faptul că față de alți ani este o gestație mai bună, furajarea mai corespunzătoare, iar Îngrijitorii muncesc cu mult simț de răspundere. Intr-adevăr, de la cele 477 de vaci cu lapte, existente in efectiv, s-au obținut pină acum 220 de viței, iar procentul de gestație este destul de ridicat. Rația zilnică a unui animal se compune din 60 kg mazăre-masă verde și 3 kg furaje concentrate. Conducerea fermei acordă, de asemenea, o atenție deosebită și sporirii producției la hectar la plantele de nutreț. De exemplu, de la cele 51 hectare care au fost cultivate cu secară și orz pentru masă verde s-au realizat cite 20.000 kg de furaj la hectar, ceea ce a permis hrănirea animalelor la discreție , terenul s-a eliberat operativ, fost arat și însămințat cu porumb. Recolta de pe cele 125 hectare de lucerna veche s-a cosit și adunat nn numai 5 zile, adică pină la 25 mai. La această acțiune, de mare importanță, la îndemnul comitetului de partid au participat toți salariații întreprinderii. Astfel, dimineața devreme și seara s-a executat transportul, pentru a evita scuturarea frunzelor, iar noaptea s-a făcut greblatul. Producția, la clasa I, este jomnăf 3.677 kg fin, în medie la hectar, uscat la curenții de aer dirijați. Prin eliberarea terenului la timp și buna îngrijire a culturii există posibilitatea, pe unele suprafețe, de a se trece la recoltarea celei de a doua producții. Mai putem aminti interesul care se depune pentru ca Întregul necesar de finuri să se asigure din producție proprie. De exemplu, pe suprafața destinată pentru tabăra de vară, 87 de hectare, se cosește o recoltă de fin și apoi se trec vacile la cășunat. In felul acesta se realizează și cite 3.000 kg fin la fiecare hectar. Pentru obținerea acestei producții, pe 40 de hectare s-au aplicat cite 200 kguree la hectar și s-a irigat, folosindu-se apa din capatul de desecare, prin construirea unui stăvilar. In centrul atenției organizației de partid și a conducerii fermei mai stă urmărirea rezultatelor din cadrul întrecerii socialiste. Lunar se analizează activitatea desfășurată de către fiecare îngrijitor și se luminează drapele de fruntași, precum și premii din fondul de 1 la sută. Astfel, pentru depășirile de producție, pe luna mai, au primit un premiu de cite 100 lei Ana Pop și Aurelia Blaj, dar cite 50 de lei Ion Bercea, Ana Antal, Ion Tau, Maria Cuzmanov. Faptul că se muncește bine reiese și din depășirile de plan realizate pe primele 5 luni. Ion Bercea, de pildă, a muls in plus 6.167 litri lapte, Ana Antal — 5.700 litri, Geta Dan — 5.369 litri, Aurelia Blaj — 2.411 litri. Producția de pină acum, condițiile asigurate, munca plină de dăruire a Îngrijitorilor de animale au creat premisele Îndeplinirii angajamentelor asumate obținerea a cel puțin 4.000 litri lapte în medie, de fiecare vacă furajată. In felul acesta se vor livra 2.400 kl lapte peste plan și se realizează producția prevăzută pentru anul 1975. Deci, la ferma nr. 5, de la I.A.S. Variaș, sarcinile actualului plan cincinal se realizează cu doi ani mai devreme. ing. A. RACHITOVAN „Ochiul gospodarului îngrașă animalul“ Realizează producția prevăzută pentru sfirșitul cincinalului •"Lucrătorii fermei zootehnice nr. 5, I.A.S. Variaș, obțin 4.000 litri lapte de fiecare vacă furajată f$ Roadele unei întreceri bine organizate tabăra de vară cooperativei agricole de la Albina, situată în lunca Timișului, se cresc 60 de vițele din lotul de reproducție, care sunt îngrijite de Ivan Dumitru. (Foto : ROBICSEK) DUMINICA 10 IUNIE S.00 Bună dimineața . 8,30 Cravatele roșii. 9,23 Film serial pentru copii: „Daktari". 9,50 Viața satului. 11,00 Emisiune in limba maghiară. 12,30 De strajă patriei. 13,00 Album duminical. 18,10 Film serial pentru tineret : „Tunelul timpului", Episodul X — „Ultima patrulă". 17,pe Fotbal Petrolul Ploiești — Universitatea Craiova (Divizia A). Repriza a II-a. Transmisiune directă de la Ploiești: 17,43 Desene animate. 18.00 Cintare patriei — concurs coral interjudețean Participă: Corul Căminului cultural din Bălcești — jud. Vîlcea, Corul bărbătesc al sindicatului Uzinei de vagoane Arad, Corul infanteriștilor „Dîmbovița" Corul Căminului cultural Chizătău — jud. Timiș. 19,20 topt de seri. 19,30 Telejurnal- Săptămina politică internă și internațională in imagini. 2040 Unire, muncitori, unire : Film consacrat aniversării unui sfert de veac de la actul revoluționar al 20,40 Avanpremieră naționalizării. 20,45 Ion Finteșteanu și Marcel Anghelescu în dialog pe melodiile lui Ionel Ferme. 20,55 Film muzical : „Orchestra de cinei parale". 22,45 Telejurnal. Sport. LUNI ti Il in jurul orei 15:00 — Transmisiune directă de la Aeroportul Otopeni. Ceremonia sosirii președintelui Republicii Volta Superioară, general Sangoula Samișuna, care, ia invitația președintelui Consiliului de Stat al Republici Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, face o vizită oficială in țara noastră. 17,30 Curs de limbă franceză. Secția a 58-a. 18,00 Telex. 18,05 La ordinea zilei. Azi, județul Buzău. 18,20 Căminul. 19,00 Ecranul — Emisiune de actualitate și critică cinematografică. 19,20 loot de seri. 19,30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen. 1973 — an hotăritor, 2n,po Panoramic științific, 20,40 Luminile rampei . Pe scena Operei din Iași, 21,45 Revista literar-artistică TV. 21,45 Roman-foileton „Noile aventuri ale mușchetarilor"— ecranizare a romanului „După douăzeci de ani" de Alexandre Dumas. Primul episod î „Provocarea", 22,35 24 de ore. Televiziune Poate că o să vă toară curioasă aprecierea, dar pentru mine pomii sunt ca niște copii mici, de care trebuie să te ocupi îndeaproape pentru a te putea bucura de zimbetul lor... Elena Dumitrescu, soră șefă de la Policlinica nr. 1 din Timișoara, care a preluat benevol in grijă înfrumusețarea incintei, ne povestește că pentru a înviora peisajul intr-un coif timișorean lipsit de zona verde, unde predomină cenușiul clădirilor, a ales o soluție simplă, necostisitoare, dar de efect: amplasarea unor vase ornamentale cu flori, de jur împrejurul clădirii. Preocupările pentru frumos au deci multiple căi de materializare, indiferent de poziția topografică a unităților de pe teritoriul municipiului. Și ne vom referi, in continuare, la aspectul ce-l prezintă fațada unor spitale, policlinici, creșe sau grădinițe de copii. de ne aflăm intr-un parc proporții reduse, dar foarte drăguț: câțiva castani umbroși, niște brazi fadnici, tufe de trandafiri, o iarbă deasă și ici-colo niște bănci. Este locul unde vin să se odihnească după-amiază pacienții internați la Clinicile Moi. Deocamdată (e dimineața) îl găsim, aici doar pe omul de serviciu de la spital, venit să facă curățenie. Tovarășul Sîrbobran Bugatski ne confirmă că îngrijirea parcului se află permanent in atenția serviciului administrativ. Ce găsim în schimb, la creșa și la grădinița întreprinderii Industria română de piele ? In curte, Ion ÎNCĂ ÎN durile de flori n-au mai fost întreținute de anul trecut. Ea stradă, înspre lasif Vulcan, deși pe lingă trotuar sunt posibilități de amenajare sau de îngrijire (acolo unde ele există) ș [UNK] a spațiilor vergi, nu s-a întreprins nimic. Copiii noștri florile noastre !... Oare cei ai salariaților de la Industria rămână de piele nu merită să fie înconjurați de gingașele petale multicolore ? Ne adresăm administratoarei de la grădiniță, tovarășa Georgeta Mihalca— Unde se joacă cei 60 de mici purtători ai uniformelor albastre, pe care ii aveți în grijă ? — Anul trecut mergeam in scuarul de vizavi, dar în prezent terenul a fost preluat de către horticultura, pentru a fi amenajat. De aceea am ales un nou loc, situat peste pod, ceva mai departe de malul Begăi. O scurtă vizită la locul cu pricina dezvăluie vizitatorului următorul aspect: câteva femei domiciliate la Ghiroda Mouă, la așteptarea autobuzului, se îndeletnicesc cu culesul ierbii. Una zice că o smulge pentru a-și hrăni iepurii de casă, alta o adună pentru miei, o a treia pentru a-și hrăni păsările din ogradă. Dacă nu se iau măsuri urgente, în curând, copiii de la grădiniță au să găsească aici doar pămînt gol! Și atunci micuții vor fi nevoiți să se mulțumească cu curtea grădiniței, care nu a fost completată cu iarbă in locurile rămase dezgolite. E drept, tovarășa directoare are intenții. Dar ne întrebăm ce intenții au părinții copiilor care lucrează la această intreprindere, comitetul sindicatului, uteciștii ?! Viorica Goldschmidt, administratoarea grădiniței întreprinderii „tehnometal”, nu se poate lăuda nici ea cu realizări deosebite. O miză chiar prezența mea. — în curte, mai zic, dar afară, in stradă ? ... —• M-ar trebui să se vadă din stradă că acest așezământ dedicat celor mici, este și o împărăție a florilor ? Dacă este grădiniță să fie și... grădină !— Am avut unele încercări in acest sens, dar ne-am lăsat infruntele lipsa de înțelegere a vecinilor noștri, locuitorii căminelor 7.C.M.Z. de pe str. Trubadur. Nu numai că murdăresc strada, dar, pe înserate sar și gardul în curtea noastră. — Nu ați încercat să discutați cu serviciul social al complexului ? — De multe ori! Dar n-am ajuns la nici un rezultat. Spitale, policlinici, grădinițe, creșe. Există un număr mare, răspindite pe întreg teritoriul orașului. Nu ne vom referi aici la toate, dorim doar să amintim conducerilor acestor unități că nu trebuie să <>ocolească problemele de înfrumusețare, care-i însuflețesc pe timișorenii botanți să amplifice renumele de „oraș-grădină"’ cu care se mândrește municipiul nostru. SI. SIRCA UN MOTIV PLUS• • 0 CURĂȚENIA LOCALITĂȚII - 0 DOVADA A RESPECTULUI FAȚA DE NOI ÎNȘINE! DRAPELUL ROȘU 8.833 contraste cotidiene Coincidente... Zilele trecute, liceele au trăit un moment emoționant: elevii anilor W s-au despărțit de școala și dascălii lor, urmind a trece în alte etape ale vieții, urmind să se reintîlnească după 10, 15, 20 sau mai mulți ani în băncile școlii... In aceleași zile, absolvenți ai fostului liceu timișorean „Vincentiu Babeș", promoția 1012 —1943, s-au reîntîlnit pe culoare și in clase, cu dascălii lor. Elevii de ieri sînt oamenii maturi de astăzi, cuprinși în viața socială, mulți dintre ei avînd funcții de răspundere, in întreprinderi și instituții: inginerii loan Ștefănigă, Alexandru Chiș, Gheorghe Fischer, Iulian Ursu, loan Radosav, Gheorghe Bădilă, prof. Robert Theisz, medicii Ilie Dobra, Z. Feldmann, lector univ. Gheorghe Popa, notând doar câțiva dintre aceștia. Firește, cu emoție au fost ascultați foștii lor profesori, cărora le datorează realizările de mai tirziu: Florica Nubian, D. Ceaușescu, Florica Lungoci și alții. ... Foștii elevi, oamenii de astăzi, au trăit, în fața profesorilor de atunci, în suflet și ginoi, întoarcerea in adolescentă, in spatiul intim al timpului care s-a scurs, in care acum se integrează și mai tinerii lor colegi din ultima promoție a liceului. Coincidența nu este decit un semn al continuității... în așteptare Șaizeci de elevi, in curind absolvenți ai Grupului școlar de construcți au efectuat practica in producție pe șantierele din Periam, Lugoj și Orșova ale Trustului de constructi-montaj Timișoara. De lucrat au lucrat bine băieții, fiind și felicitați, în schimb drepturile bănești ce se cuveneau lor și școlii nu s-au achitat încă. Cei peste 70.000 lei, la cit se ridică suma respectivă, se lasă mult așteptați, elevii punîndu-și, firește, întrebarea, pină cind ? Știind că peste câteva zile se încheie anul școlar și tinerii meseriași vor pleca, acolo unde sunt repartizați, adresăm, la rindul nostru, îndemnul factorilor responsabili de la trust și de la șantierele amintite de a urgenta achitarea drepturilor. Rînduri despre un ceferist ce e dat, nu tocmai adesea, să consemnăm fapte ieșite din comun, fapte care — după unii — sunt, totuși, de domeniul obișnuitului. Adevărul se pare a fi de partea ambelor opinii. Dar iată un astfel de caz: cițiva ceferiști timișoreni și lucrători ai Oficiului de poștă-tranzit de la Gara mare ne scriu despre ieșirea la pensie a tovarășului Dumitru Crăciun. Ca întotdeauna, a fost o despărțire emoționantă, cu flori, stringeri de mină și urări de sănătate. Susnumitul a ieșit la pensie după 37 de ani de activitate la calea ferată, dintre care 27 de ani de muncă numai la stația Timișoara nord. In ultimii 19 ani comunistul D. Crăciun a deținut neîntrerupt, funcția de șef adjunct al stației. O viață de om, pusa în slujba oamenilor:.1. Fapte ce cad sub incidența legii Prntr-o împrejurare fericită, organele de stat din județul Timiș au identificat recent trei persoane care se ocupau cu obținerea de venituri ilicite, prin comercializarea unor obiecte de valoare intrinsecă. Este vorba de S. Constantin, V. Gori și F. Schneider care, după ce au cumpărat din sate timișene, mai pe nimic. icoane, vechi de cîteva secole, și o vioară purtînd marcă de rezonanță, s-au urcat in autoturism și... au pornit pe șosea. Drumul a fost însă mai scurt decit cel proiectat inițial, călătoria „amatorilor de artă“ fiind întreruptă curind, prilej cu care li s-au amintit de faptul că legile tării interzic traficul cu astfel de bunuri Surprinde, în același timp, ușurința cu care sunt dispuși unii posesori să renunțe la obiectele de o asemenea valoare, vinzindu-le celor ieșiți in cale. Ne scrie o elevă am .De curind am împlinit zece seri — ne scrie Carmen Hallabrin, elevă a Școlii generale 8, clasa a V-a A, domiciliaîn Timișoara, strada 13 Denbrie bloc 36. Ziua de naștere ■a găsit pe un pat curat și bine Irijit al Spitalului de copii Timișoara unde a fost supusă unei operații chirurgicale. 1 Deplin reușită, operația a făcut-o iarășa dr. Eugenia Zberea ..Cum mă simt foarte bine și pot merge la școală, pentru a-mi ncheia mediile trimestriale. Știu că in afara doctoriței s-au ingrit de mine și ceilalți medici si surori de la spital, fapt pentru care le mulțumesc din inimă”. Rubrică redactată dr . T. BULZA, I. ULARU și V. BOARIU