Drapelul Roşu, iulie 1973 (Anul 29, nr. 8851-8876)

1973-07-01 / nr. 8851

) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI*Vâ­^ apelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXX nr. 8.851 Duminică, 1 iulie 1973 6 pagini^ 30 bani ­ti­ta ÎNCHEIEREA VIZITEI PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUȘESCU In republica federala germania PLECAREA SPRE PATRIE Simbătă 30 iunie, s-a încheiat in­­oficială pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu, C­onsiliului de Stat al președintele Republicii cialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, a în­­treprins-o în Republica Federală Germania. Aeroportul Köln-Bonn, unde s-a desfășurat ceremonia plecării, este împodobit, ca și în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două țări Au sosit pentru a-și lua rămas bun președintele Republicii Fede­rale Germania, Gustav Heinemann, împreună cu soția, doamna Hilda Heinemann, ministrul federal al justiției, Gerhard Jahn, care in timpul vizitei a fost reprezentant permanent al guvernului federal pe lingă șeful statului român, îm­preună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, șeful Ofici­ului prezidențial federal, persoane oficiale vest-germane. La ceremonia plecării participă ambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, membri ai Am­basadei și Agenției economice țării noastre. Este prezent, de ase­a­menea, ambasadorul R.F. Germania la Bucure Erwin Wickert. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, și tovarășa Elena Ceaușescu, îm­preună cu persoanele oficiale care i-au însoțit în vizita oficială în Re­publica Federală Germania, s-au reîntors simbătă la amiază in Ca­pitală. Prin întreaga sa desfășurare, vi­zita înalților oaspeți români în R.F. Germania a constituit o expresie e­­videntă a relațiilor bune, priete­nești, care s-au dezvoltat în ultimii ani între cele două state, ea înche­­indu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de ve­dere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a intensifica colaborarea multilatera­lă, pe multiple planuri, în avantajul reciproc, al înțelegerii, colaborării, progresului și păcii în lume. Avînd loc acum, în preajma Con­ferinței pentru securitate și colabo­rare în Europa, întîlnirile și convor­birile conducătorilor celor două sta­te,­» desfășurate într-o atmosferă des­chisă, constructivă, documentele po­litice de deosebită însemnătate, a­­cordurile de cooperare economică, științifică,­­tehnică și culturală, sem­nate cu acest prilej, au ilustrat în mod concret­ posibilitățile reale ce există pentru înfăptuirea țelurilor nobile ce stau in fața acestei im­portante reuniuni a guvernelor ță­rilor continentului nostru. Depășind cu mult cadrul relațiilor bilaterale, Declarația solemnă co­mună încheiată la Bonn — al șap­telea document politic de acest fel, semnat în cursul anului de țara noastră cu state din diferite regiuni ale globului, — se impune prin ca­racterul său, prin principiile gene­ral valabile ce se statuează ca o contribuție de preț la promovarea climatului de pace și securitate, a unei noi politici în viața internațio­nală. Exprimînd satisfacția opiniei pu­blice din țara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei șe­fului statului român, mii și mii de bucureșteni au întîmpinat cu entu­ziasm pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, și-au manifestat încă o dată, dragostea, mulțumirile pro­funde ale întregului popor pentru eforturile susținute ce le depune în vederea propășirii patriei noastre, creșteri prestigiului ei în lume, in slujba înțelegerii și conlucrării în­tre­­ popoare in folosul păcii și pro­gresului în lume. La aeroportul Băneasa, in întim­­pinare au venit tovarășii Ion Gheorghe Maurer și tovarășa Elena Maurer, Emil Bodnaraș, Manea Mă­­l oescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheor­ghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, cu soțiile: Maxim Berghianu, Gheorghe Cioa­ră, Ana Ciobanu, Florian Dănăla­­­che, Emil­ Drăgănescu, Janos Faze­kas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Iliconte Răutu, Ștefan Voitec. Cons­Cei doi președinți primesc rapor­tul comandantului Gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec în revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia și Republicii Federale Ger­mania. Pe terasa aerogării, un grup nu­meros de muncitori și tehnicieni români, care lucrează in R.F. Ger­mania, în cadrul contractelor de cooperare cu întreprinderi din a­­ceastă țară, scandează cu însufle­țire „Ceaușescu — România", acla­mă, flutură stegulețe tricolore, ex­­primîndu-și încă o dată dragostea și respectul pentru conducătorul țării noastre. Un grup de copii oferă celor doi președinți, tovarășei Elena Ceaușescu și doamnei Hilda Hei­nemann buchete de trandafiri roșii. La scara avionului, cei doi pre­ședinți își iau un călduros rămas bun, își string mîinile. La 9:15, ora locală, aeronava pre­zidențială decolează, îndreptîndu-se spre patrie. Plnă la frontieră, a­­vionul prezidențial este escortat de o escadrilă a forțelor aeriene fede­rale: Santin Băbâlău, Cornel Burtică, Mi­ron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaș, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ștefan An­drei. Erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai institu­țiilor centrale și organizațiilor obș­tești, personalități ale vieții noastre științifice și culturale, generali, zia­riști. Au fost de față Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.F. Germania la București, șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră, alți membri ai cor­pului diplomatic. La coborîrea din avion, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elem Ceaușescu sunt salutați cu mult căldură de conducătorii de partid , de stat, de celelalte persoane of­ciale. Cetățenii Capitalei veniți la inti­­pinare, aclamă entuziast, le are2 bun sosit. Tova­rășul Ni­ pe Ceaușescu și tovarășa E.,‘a Ceaușescu răspund cu multă s­e~­tenie urărilor calde ce le mîi a­­dresate. La invitația președintelui Repu­blicii Federal Germania, Gustav W. N­­ein­eman, și a doamnei Hei­nemann, prședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Niclae Ceaușescu, a fă­cut, impreuă cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită oficială in Re­publica F­erală Germania, în pe­rioada 26-3 iunie 1973, în timpi șederii in Republica Federală Germania, Consiliul­ de Stat și președintele persoanele care l-au însoțit au vizitat, în afa­ră de Ian, obiective industriale din o­ra de Oberhausen, Hanovra, Wolfsbef, Hamburg și Bremen. Vizită s-a desfășurat într -o at­­mosfeă cordială, expresie si bune­lor reții care s-au dezvoltat intre cele doă țări. In cursul vizitei, Corpului de Stat al președintele Republicii Soc­iste Români­a, Nicolae Cearescu, a avut convorbiri cu pre­mtele Republicii Federale­­ Jepania, Gustav W. Heinemann cancelarul federal Willy­str­dt, la care au participat : ;n partea Republicii Socialiste jțjiânia , un l­ățan, vicepreședinte al Con­­si­lui de Miniștri, ministrul co­lțului exterior ; George Maco­­vscu, ministrul afacerilor externe ; irgil Actarian, ministrul industri­­i construcțiilor de mașini-unelte a electrotehnicii ; Gheorghe Oprea, onsilier al președintelui Consiliu­­ui de Stat; Constantin Oancea, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.F. Germania ; consi­lieri și experți. Din partea Republicii Federale Germania : Gerhard Jah­n, ministrul federal al justiției ; dr. Hans Friderichs, ministrul federal al economiei; Egon Bahr, ministru cu însărci­nări speciale la Cancelaria fede­rală; dr. Hans-Georg Sachs, se­cretar de stat în Ministerul de Ex­terne ; prof. dr. Karl-Heinz Sohn, secretar de stat în Ministerul Fe­deral pentru Colaborarea Economi­că ; dr. Erwin Wickert, ambasado­rul Republicii Federale Germania în Republica Socialistă România, consilieri și experți, al Președintele Consi'Ului de Stat Republici Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a avut o între­vedere cu Walter Scheel, vicecan­celar și ministru de externe al Republicii Federale Germania. Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior, s-a întîlnit și a avut discuții cu dr. Hans Fride­­richs, ministrul federal al economi­ei. George Macovescu, ministrul afa­cerilor externe al Republicii So­cialiste România, a avut intîlniri de lucru cu Walter Scheel, vice­cancelarul și ministrul de externe al Republicii Federale Germania. Convorbirile și întrevederile s-au desfășurat intr-o atmosferă de cor­dialitate și înțelegere reciprocă. (Continuare in pag. a VI-a) SOSIREA ÎN CAPITALĂ COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială in Republica Federală Germania a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu M PAG. A IV-A • ARTISTUL PLASTIC AMATOR IN PEI­SAJUL CREA­TOR AL VIEȚII • LITERATURA DE ANTICIPAȚIE, O NECE­SITATE A PREZENTULUI SOCIALIST I y, IMPERATIVE IN FAȚA LUCRĂTORILOR DIN AGRICULTURĂ: ÎNCHEIEREA RECOLTĂRII ORZULUI, STRÂNGEREA LA TIMP A RAPIȚEI­ • in miriști — culturi succesive pe suprafețe ci­ mai mari • intre seceriș, arat și semănat — nici un decalaj! In marea majoritate a unităților agricole din județul nostru se lu­crează din plin la secerișul orzu­lui. Nu în puține locuri, mai ales la cele situate în zona de șes, această lucrare se află pe terminate. Potri­vit evidenței existente la Direcția agricolă județeană, pînă în ziua de 29 iunie aic., în cooperativele agri­cole orzul a fost strins de pe 5.569 de hectare, din cele 19.026 hectare cultivate. Cele mai mari suprafețe au fost recoltate în raza de activi­tate a S.M.A. Gottlob — 461, din 765 de hectare ; Sînnicolaul Mare — 510, din 1.050 , Banloc — 240, din 565 și Biled — 387, din 815 hecta­re. Numai la cooperativa agricolă din Becicherecu Mic, combinerii­­ Ștefan Martinoni, Constantin Gheorghe și Oprea Voicu au strins orzul de pe toate cele 200 de hecta­re cultivate. Ca urmare a hărniciei și singuinței cu care au lucrat atât mecanizatorii, cât și cooperatorii, producția de orz a întrecut cu 400 kg. boabe la hectar, pe cea planifi­ca­tă. Concomitent cu secerișul, la co­operativa agricolă de producție din Becicherecu Mic se desfășoară și adunatul paielor prin balotare , e­­liberatul operativ al terenului, a­­ratul și însămînțatul lui cu porumb pentru boabe și furaj. Pînă în ziua de 29 iunie, aici erau însămînțate, cu porumb pentru boabe, 50 de hectare de pe care s-a strins or­zul. Atît la unitățile fruntașe la strln­­sul orzului, cit și la cele care au început lucrările de seceriș la ră­pită, această lucrare de mare im­portanță economică nu poate considerată încheiată pînă ce în­fi treaga cantitate de produse nu este livrată bazelor de recepție. Nu vom respira ușurați decit numai atunci cînd știm că întreaga recoltă pusă la adăpost. De aceea, se im­e­pune, cu stringență, încheierea grabnică a recoltatului orzului și, în funcție de stadiul de coacere a griului din soiurile timpurii, să se treacă și la adunatul acestei im­portante culturi cerealiere. In spa­tele combinelor trebuie să se afle agregatele de balotat prevăzute cu sănii sau tîrșitoare pentru transpor­tul baloților de paie. Fluxul tehno­logic este complet numai atunci cînd, după presele de balotat, se află plugurile, discurile și semănă­­torile. Experiența a dovedit că, prin­­ reducerea, la minimum, a de­­< «lajuim dintre recoltat, eliberatul terenului și însămînțatul lui cu porumb și alte plante, se va putea obține o produc­ție bună și la cea de-a doua cultu­ră — factor de sea­mă în sporirea efi­cienței economice, în folosirea rațio­nală a pămintului.­ Concomitent cu secerișul orzului, lucrare care a fost încheiată și de către cooperatorii din Cărpiniș, iu unele unități a­­gricole din județul nostru a început și recoltatul piței. In raza sa­­de activitate a S.M.A. din Tormac, ră­pită a fost strânsă de pe 46­­ hectare din cele 160 culti­vate. Și la coopera­tivele agricole din raza de activitate a s­ a S.M.A. Banloc strins de pe 35 de rapița hec­tare, iar la cele din raza S.M.A. Gătaia, de pe primele 12 hectare, finind seamă de timpul înaintat în care ne aflăm și de stadiul de coacere a griului și rapiței se im­pune, peste tot, urgentarea lucră­rilor astfel, ca, la orz, secerișul să se încheie cit mai degrabă, iar la rapiță adunatul să fie mult inten­sificat. Din săptămîna în care ur­mează se poate trece efectiv și la strinsul griului din soiul Libelula și alte soiuri cu coacere mai tim­purie. Este de datoria conducerilor de unități și a specialiștilor ca, sub directa conducere și îndrumare a organelor și organizațiilor de par­tid, să execute atît strinsul recol­tei, eliberatul terenului, pregătirea acestuia cit și însămînțarea cultu­rilor duble într-un timp ci­ mai scurt, in perioada optimă. Acest lucru presupune folosirea la maxi­mum a mijloacelor mecanice și manuale, precum și a fiecărei ore și zi bune de lucru. B. BUR3B Și la ferma de la Săcălaz a I.A.S. Becicherecu Mic munca s-a organizat în flux conti­nuu, ceea ce permite eliberatul operativ al terenului, aratul și însămînțatul culturilor duble, în clișeu , mecanizatorul Ioan Popescu lucrînd la presa de balotat paie. Foto : E. Robicsek. IN PAG. A III-A SA ÎNDEPLINIM EXEM­PLAR HOTARIRILE CONFERINȚEI ORGANI­ZAȚIEI JUDEȚENE DE PARTID Pe prim plan: Folosirea cu chibzuință a tuturor resurselor materiale și umane Cei ce ajung sa cunoască"zona mecanică Timișoara râmîn" con" vingerea că, nu în timplâ , sa spune că este cea mai p­e _ 5" mai modernă unitate instriată din județ. Utilajele de îin teh­nicitate existente aici si­t minuite cu abilitate de oameni Ionici și pricepuți. Produsele ieșit din ali­­nile lor și-au ciștigat, mm­ult, o binemeritată faimă atît în țară, cit și peste hotare. Toate acestea nu pot decis să impresioneze plă­cut, după cum sa­tisfacție dă’ înal­tul spirit muncito­resc, comunist care­ domnește aici.? De acest adevăr­ m-am convins, o dată în plus, o recentă adunar­e­, a comuniștilor, un­de s-a discutat i caz ieșit din­­ mun. _Me vine gre să judecăm un tovarăș de-al Cru’ care nu de puține ori a dost ca Știe și poate să muncească ,­tragere de inimă - spunea maii­i Dimitrie Bandu cu acest prilej . Perioadă cînd s-a stins,­ din răsputeri, uneori în atașelor de Program«, să-și aducă stml la perfecționa­rea tehnologi'” de fabricație. De aici și în creea colectivului, conducerii noi, care i-au încre­a­dințat diferă funcții și,.sarcini de răspundere«cinstatăm însă astăzi că tuturor acestora, inginerul Ion Mitulețu le-a opus o atitudine spe­cifică celor ce nu știu decit de propriile lor interese egoiste, care nu se gîndesc decit cum să se că­­pătuiască mai bine. Iată de ce sus­țin să fie­­ acționat exemplar. — Inginerul Ion Mitulețu este un cadru care face cinste profesiei sale, arăta la rîndul său Gheorghe Buștea. Nu același lucru se poate spune însă despre nivelul său de conștiință, despre orizontul său politico-ideologic. Ceea ce a făcut el înseamnă încălcarea nu numai a legilor statului nostru socialist, ci și o sfidare a demnității de intelectual. De aceea trebuie să-l facem să simtă oprobiul comu­niștilor, al colectivului. Ascultind asemenea afirmații, e firesc să te Întrebi ! Ce fapte săvirști cel ce a trezit Un aseme­a­nea val de indignare? ...La 14 iunie 1968, cabinetul teh­nic al uzinei 6 Martie din Zărnești înregistra, sub nr. 2.566, inovația Modificarea constructivă a instala­ției hidraulice de la foarfecă ghi­lotină de 7 x 2.500 mm. Autor­i Ing. Ion Mitulețu, șef de birou la serviciul de concepții al Uzinei mecanice Timișoara. Coautori­i Petru Marcu și Constantin Albăs­troiu, tehnicieni, în același birou. Ei n-au știut insă de acest demers, ci numai șeful lor. Nici de faptul că inovația le-a fost aprobată și că va fi recompensată cu circa 24.000 lei, pentru că șeful le-a dat asigurări că, dimpotrivă, a fost „înmormîntată“. Iată însă că, după aproape doi ani, în 1970, cei doi coautori, fără știrea inginerului I.M., intră în posesia adevărului. Pus în fața probelor incontestabile, tăinuito­­rul a trebuit să recunoască însu­șirea a două tranșe din recom­pensă, adică aproximativ 18.500 lei. O dată pornit pe panta aceasta nu s-a sfiit să comită un alt act de necinste , subalterni i-a chemat pe cei doi într-un loc izolat și, abuzînd de funcția de șef de birou și de calitatea de secretar al orga­nizației de bază, i-a „principial", pentru că muștruluii — vezi doamne — și-au permis să-l com­promită in fața tovarășilor de la uzina 6 Martie, că au dat dovadă de neîncredere în persoana sa, ca­re (chipurile) a­­vea de gînd să le ofere sumele de bani cuvenite, a­­bia după ce în­­casa și ultima tranșă. Și cînd a văzut că mijloacele de mmmmmmmmm ' intimidare nu dau rezultatele scon­tate a ingrimat cîteva scuze față de cei păgubiți că nu mai are banii, deoarece i-a cheltuit cu o Dacie 1.300 și i-a rugat să aibă răbdare, pînă va încasa ultima tranșă a recompensei inovației. Dacă a încasat suma respectivă sau nu cei doi coautori n-au pu­tut să afle. Cert este că au așteptat aproape trei ani (?!?) de la data C. PETRE (Continuare în pag. a Il-a) ATITUDINE FERMĂ, COMUNISTĂ NOI, ÎN CONFRUNTARE CU MUNCA, CU VIAȚA DE „ZIUA ÎNVĂȚĂTORULUI“ ADUNARE FESTIVĂ LA TIMIȘOARA Cu prilejul „Zilei învățătorului“, ieri, în sala Operei de stat din Ti­mișoara, s-a desfășurat o adunare festivă la care au participat repre­zentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai Inspectoratului școlar județean, cadre didactice din unități școlare timișorene. Tovarășul Gheorghe Tache, se­cretar al Comitetului municipal de partid, a vorbit despre dezvoltarea impetuoasă a învățămîntului timi­șorean, despre extinderea rețelei școlare, despre sarcinile trasate de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. pentru perfecționarea continuă procesului instructiv-educativ, rolul a hotărîtor al cadrelor didactice în pregătirea temeinică, complexă, a tinerei generații pentru muncă și viață. A urmat un moment emoțio­nant : salutul pionierilor și al u­­teciștilor din școlile timișorene, a­­dresat dascălilor lor, celor care ve­ghează zi de zi la formarea viitori­lor cetățeni ai patriei socialiste. In continuare, s-a desfășurat fes­tivitatea de înmînare a distincți­ilor acordate de Ministerul Educa­ției și învățământului unor cadre didactice evidențiate in activitatea profesională și obștească. Luînd cuvîntul, Lucreția Sima, educatoare, directoare la grădinița Marta Soos, profesoară la Banatul, Liceul nr. 2, și Iulian Zîmbreanu, profe­sor la Liceul 1, s-au referit munca lor de la catedră, la condiți­in­ile create de partid și de stat pen­tru desfășurarea la un nivel cores­punzător a procesului instructiv-e­­ducativ. S-a dat citire textului unei tele­grame adresată Comitetului Central al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin care cadrele di­dactice din Timișoara își exprimă adeziunea fierbinte la politica in­ternă și externă a partidului statului nostru, consacrată propă­și­șirii României socialiste, la însem­nătatea ideilor desprinse din hotă­­rîrile recentei Plenare a C.C. al P.C.R., angajindu-se să depună toate eforturile pentru concretiza­rea lor, pentru a lega cît mai or­ganic școala de viața socială, de practică. In continuare, a urmat un­ pro­gram artistic susținut de formații de la Casa pionierilor, Liceul de muzică, de la alte școli timișorene și de ansamblul folcloric „Timișul“, de la Casa de cultură municipală. Aspect din­­ timpul adunării.

Next