Drapelul Roşu, iulie 1973 (Anul 29, nr. 8851-8876)
1973-07-01 / nr. 8851
) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI*Vâ^ apelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXX nr. 8.851 Duminică, 1 iulie 1973 6 pagini^ 30 bani tita ÎNCHEIEREA VIZITEI PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUȘESCU In republica federala germania PLECAREA SPRE PATRIE Simbătă 30 iunie, s-a încheiat inoficială pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu, Consiliului de Stat al președintele Republicii cialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, a întreprins-o în Republica Federală Germania. Aeroportul Köln-Bonn, unde s-a desfășurat ceremonia plecării, este împodobit, ca și în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două țări Au sosit pentru a-și lua rămas bun președintele Republicii Federale Germania, Gustav Heinemann, împreună cu soția, doamna Hilda Heinemann, ministrul federal al justiției, Gerhard Jahn, care in timpul vizitei a fost reprezentant permanent al guvernului federal pe lingă șeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, șeful Oficiului prezidențial federal, persoane oficiale vest-germane. La ceremonia plecării participă ambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, membri ai Ambasadei și Agenției economice țării noastre. Este prezent, de aseamenea, ambasadorul R.F. Germania la Bucure Erwin Wickert. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, și tovarășa Elena Ceaușescu, împreună cu persoanele oficiale care i-au însoțit în vizita oficială în Republica Federală Germania, s-au reîntors simbătă la amiază in Capitală. Prin întreaga sa desfășurare, vizita înalților oaspeți români în R.F. Germania a constituit o expresie evidentă a relațiilor bune, prietenești, care s-au dezvoltat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a intensifica colaborarea multilaterală, pe multiple planuri, în avantajul reciproc, al înțelegerii, colaborării, progresului și păcii în lume. Avînd loc acum, în preajma Conferinței pentru securitate și colaborare în Europa, întîlnirile și convorbirile conducătorilor celor două state,» desfășurate într-o atmosferă deschisă, constructivă, documentele politice de deosebită însemnătate, acordurile de cooperare economică, științifică,tehnică și culturală, semnate cu acest prilej, au ilustrat în mod concret posibilitățile reale ce există pentru înfăptuirea țelurilor nobile ce stau in fața acestei importante reuniuni a guvernelor țărilor continentului nostru. Depășind cu mult cadrul relațiilor bilaterale, Declarația solemnă comună încheiată la Bonn — al șaptelea document politic de acest fel, semnat în cursul anului de țara noastră cu state din diferite regiuni ale globului, — se impune prin caracterul său, prin principiile general valabile ce se statuează ca o contribuție de preț la promovarea climatului de pace și securitate, a unei noi politici în viața internațională. Exprimînd satisfacția opiniei publice din țara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei șefului statului român, mii și mii de bucureșteni au întîmpinat cu entuziasm pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, și-au manifestat încă o dată, dragostea, mulțumirile profunde ale întregului popor pentru eforturile susținute ce le depune în vederea propășirii patriei noastre, creșteri prestigiului ei în lume, in slujba înțelegerii și conlucrării între popoare in folosul păcii și progresului în lume. La aeroportul Băneasa, in întimpinare au venit tovarășii Ion Gheorghe Maurer și tovarășa Elena Maurer, Emil Bodnaraș, Manea Măl oescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, cu soțiile: Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Ana Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Iliconte Răutu, Ștefan Voitec. ConsCei doi președinți primesc raportul comandantului Gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec în revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Federale Germania. Pe terasa aerogării, un grup numeros de muncitori și tehnicieni români, care lucrează in R.F. Germania, în cadrul contractelor de cooperare cu întreprinderi din această țară, scandează cu însuflețire „Ceaușescu — România", aclamă, flutură stegulețe tricolore, exprimîndu-și încă o dată dragostea și respectul pentru conducătorul țării noastre. Un grup de copii oferă celor doi președinți, tovarășei Elena Ceaușescu și doamnei Hilda Heinemann buchete de trandafiri roșii. La scara avionului, cei doi președinți își iau un călduros rămas bun, își string mîinile. La 9:15, ora locală, aeronava prezidențială decolează, îndreptîndu-se spre patrie. Plnă la frontieră, avionul prezidențial este escortat de o escadrilă a forțelor aeriene federale: Santin Băbâlău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaș, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ștefan Andrei. Erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, personalități ale vieții noastre științifice și culturale, generali, ziariști. Au fost de față Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.F. Germania la București, șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră, alți membri ai corpului diplomatic. La coborîrea din avion, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elem Ceaușescu sunt salutați cu mult căldură de conducătorii de partid , de stat, de celelalte persoane ofciale. Cetățenii Capitalei veniți la intipinare, aclamă entuziast, le are2 bun sosit. Tovarășul Ni pe Ceaușescu și tovarășa E.,‘a Ceaușescu răspund cu multă se~tenie urărilor calde ce le mîi adresate. La invitația președintelui Republicii Federal Germania, Gustav W. Neineman, și a doamnei Heinemann, prședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Niclae Ceaușescu, a făcut, impreuă cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită oficială in Republica Ferală Germania, în perioada 26-3 iunie 1973, în timpi șederii in Republica Federală Germania, Consiliul de Stat și președintele persoanele care l-au însoțit au vizitat, în afară de Ian, obiective industriale din ora de Oberhausen, Hanovra, Wolfsbef, Hamburg și Bremen. Vizită s-a desfășurat într -o atmosfeă cordială, expresie si bunelor reții care s-au dezvoltat intre cele doă țări. In cursul vizitei, Corpului de Stat al președintele Republicii Sociste România, Nicolae Cearescu, a avut convorbiri cu premtele Republicii Federale Jepania, Gustav W. Heinemann cancelarul federal Willystrdt, la care au participat : ;n partea Republicii Socialiste jțjiânia , un lățan, vicepreședinte al Consilui de Miniștri, ministrul colțului exterior ; George Macovscu, ministrul afacerilor externe ; irgil Actarian, ministrul industrii construcțiilor de mașini-unelte a electrotehnicii ; Gheorghe Oprea, onsilier al președintelui Consiliuui de Stat; Constantin Oancea, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.F. Germania ; consilieri și experți. Din partea Republicii Federale Germania : Gerhard Jahn, ministrul federal al justiției ; dr. Hans Friderichs, ministrul federal al economiei; Egon Bahr, ministru cu însărcinări speciale la Cancelaria federală; dr. Hans-Georg Sachs, secretar de stat în Ministerul de Externe ; prof. dr. Karl-Heinz Sohn, secretar de stat în Ministerul Federal pentru Colaborarea Economică ; dr. Erwin Wickert, ambasadorul Republicii Federale Germania în Republica Socialistă România, consilieri și experți, al Președintele Consi'Ului de Stat Republici Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a avut o întrevedere cu Walter Scheel, vicecancelar și ministru de externe al Republicii Federale Germania. Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior, s-a întîlnit și a avut discuții cu dr. Hans Friderichs, ministrul federal al economiei. George Macovescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, a avut intîlniri de lucru cu Walter Scheel, vicecancelarul și ministrul de externe al Republicii Federale Germania. Convorbirile și întrevederile s-au desfășurat intr-o atmosferă de cordialitate și înțelegere reciprocă. (Continuare in pag. a VI-a) SOSIREA ÎN CAPITALĂ COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială in Republica Federală Germania a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu M PAG. A IV-A • ARTISTUL PLASTIC AMATOR IN PEISAJUL CREATOR AL VIEȚII • LITERATURA DE ANTICIPAȚIE, O NECESITATE A PREZENTULUI SOCIALIST I y, IMPERATIVE IN FAȚA LUCRĂTORILOR DIN AGRICULTURĂ: ÎNCHEIEREA RECOLTĂRII ORZULUI, STRÂNGEREA LA TIMP A RAPIȚEI • in miriști — culturi succesive pe suprafețe ci mai mari • intre seceriș, arat și semănat — nici un decalaj! In marea majoritate a unităților agricole din județul nostru se lucrează din plin la secerișul orzului. Nu în puține locuri, mai ales la cele situate în zona de șes, această lucrare se află pe terminate. Potrivit evidenței existente la Direcția agricolă județeană, pînă în ziua de 29 iunie aic., în cooperativele agricole orzul a fost strins de pe 5.569 de hectare, din cele 19.026 hectare cultivate. Cele mai mari suprafețe au fost recoltate în raza de activitate a S.M.A. Gottlob — 461, din 765 de hectare ; Sînnicolaul Mare — 510, din 1.050 , Banloc — 240, din 565 și Biled — 387, din 815 hectare. Numai la cooperativa agricolă din Becicherecu Mic, combinerii Ștefan Martinoni, Constantin Gheorghe și Oprea Voicu au strins orzul de pe toate cele 200 de hectare cultivate. Ca urmare a hărniciei și singuinței cu care au lucrat atât mecanizatorii, cât și cooperatorii, producția de orz a întrecut cu 400 kg. boabe la hectar, pe cea planificată. Concomitent cu secerișul, la cooperativa agricolă de producție din Becicherecu Mic se desfășoară și adunatul paielor prin balotare , eliberatul operativ al terenului, aratul și însămînțatul lui cu porumb pentru boabe și furaj. Pînă în ziua de 29 iunie, aici erau însămînțate, cu porumb pentru boabe, 50 de hectare de pe care s-a strins orzul. Atît la unitățile fruntașe la strlnsul orzului, cit și la cele care au început lucrările de seceriș la răpită, această lucrare de mare importanță economică nu poate considerată încheiată pînă ce înfi treaga cantitate de produse nu este livrată bazelor de recepție. Nu vom respira ușurați decit numai atunci cînd știm că întreaga recoltă pusă la adăpost. De aceea, se imepune, cu stringență, încheierea grabnică a recoltatului orzului și, în funcție de stadiul de coacere a griului din soiurile timpurii, să se treacă și la adunatul acestei importante culturi cerealiere. In spatele combinelor trebuie să se afle agregatele de balotat prevăzute cu sănii sau tîrșitoare pentru transportul baloților de paie. Fluxul tehnologic este complet numai atunci cînd, după presele de balotat, se află plugurile, discurile și semănătorile. Experiența a dovedit că, prin reducerea, la minimum, a de< «lajuim dintre recoltat, eliberatul terenului și însămînțatul lui cu porumb și alte plante, se va putea obține o producție bună și la cea de-a doua cultură — factor de seamă în sporirea eficienței economice, în folosirea rațională a pămintului. Concomitent cu secerișul orzului, lucrare care a fost încheiată și de către cooperatorii din Cărpiniș, iu unele unități agricole din județul nostru a început și recoltatul piței. In raza sade activitate a S.M.A. din Tormac, răpită a fost strânsă de pe 46 hectare din cele 160 cultivate. Și la cooperativele agricole din raza de activitate a s a S.M.A. Banloc strins de pe 35 de rapița hectare, iar la cele din raza S.M.A. Gătaia, de pe primele 12 hectare, finind seamă de timpul înaintat în care ne aflăm și de stadiul de coacere a griului și rapiței se impune, peste tot, urgentarea lucrărilor astfel, ca, la orz, secerișul să se încheie cit mai degrabă, iar la rapiță adunatul să fie mult intensificat. Din săptămîna în care urmează se poate trece efectiv și la strinsul griului din soiul Libelula și alte soiuri cu coacere mai timpurie. Este de datoria conducerilor de unități și a specialiștilor ca, sub directa conducere și îndrumare a organelor și organizațiilor de partid, să execute atît strinsul recoltei, eliberatul terenului, pregătirea acestuia cit și însămînțarea culturilor duble într-un timp ci mai scurt, in perioada optimă. Acest lucru presupune folosirea la maximum a mijloacelor mecanice și manuale, precum și a fiecărei ore și zi bune de lucru. B. BUR3B Și la ferma de la Săcălaz a I.A.S. Becicherecu Mic munca s-a organizat în flux continuu, ceea ce permite eliberatul operativ al terenului, aratul și însămînțatul culturilor duble, în clișeu , mecanizatorul Ioan Popescu lucrînd la presa de balotat paie. Foto : E. Robicsek. IN PAG. A III-A SA ÎNDEPLINIM EXEMPLAR HOTARIRILE CONFERINȚEI ORGANIZAȚIEI JUDEȚENE DE PARTID Pe prim plan: Folosirea cu chibzuință a tuturor resurselor materiale și umane Cei ce ajung sa cunoască"zona mecanică Timișoara râmîn" con" vingerea că, nu în timplâ , sa spune că este cea mai pe _ 5" mai modernă unitate instriată din județ. Utilajele de îin tehnicitate existente aici sit minuite cu abilitate de oameni Ionici și pricepuți. Produsele ieșit din alinile lor și-au ciștigat, mmult, o binemeritată faimă atît în țară, cit și peste hotare. Toate acestea nu pot decis să impresioneze plăcut, după cum satisfacție dă’ înaltul spirit muncitoresc, comunist care domnește aici.? De acest adevăr m-am convins, o dată în plus, o recentă adunare, a comuniștilor, unde s-a discutat i caz ieșit din mun. _Me vine gre să judecăm un tovarăș de-al Cru’ care nu de puține ori a dost ca Știe și poate să muncească ,tragere de inimă - spunea maiii Dimitrie Bandu cu acest prilej . Perioadă cînd s-a stins, din răsputeri, uneori în atașelor de Program«, să-și aducă stml la perfecționarea tehnologi'” de fabricație. De aici și în creea colectivului, conducerii noi, care i-au încreadințat diferă funcții și,.sarcini de răspundere«cinstatăm însă astăzi că tuturor acestora, inginerul Ion Mitulețu le-a opus o atitudine specifică celor ce nu știu decit de propriile lor interese egoiste, care nu se gîndesc decit cum să se căpătuiască mai bine. Iată de ce susțin să fie acționat exemplar. — Inginerul Ion Mitulețu este un cadru care face cinste profesiei sale, arăta la rîndul său Gheorghe Buștea. Nu același lucru se poate spune însă despre nivelul său de conștiință, despre orizontul său politico-ideologic. Ceea ce a făcut el înseamnă încălcarea nu numai a legilor statului nostru socialist, ci și o sfidare a demnității de intelectual. De aceea trebuie să-l facem să simtă oprobiul comuniștilor, al colectivului. Ascultind asemenea afirmații, e firesc să te Întrebi ! Ce fapte săvirști cel ce a trezit Un asemeanea val de indignare? ...La 14 iunie 1968, cabinetul tehnic al uzinei 6 Martie din Zărnești înregistra, sub nr. 2.566, inovația Modificarea constructivă a instalației hidraulice de la foarfecă ghilotină de 7 x 2.500 mm. Autori Ing. Ion Mitulețu, șef de birou la serviciul de concepții al Uzinei mecanice Timișoara. Coautorii Petru Marcu și Constantin Albăstroiu, tehnicieni, în același birou. Ei n-au știut insă de acest demers, ci numai șeful lor. Nici de faptul că inovația le-a fost aprobată și că va fi recompensată cu circa 24.000 lei, pentru că șeful le-a dat asigurări că, dimpotrivă, a fost „înmormîntată“. Iată însă că, după aproape doi ani, în 1970, cei doi coautori, fără știrea inginerului I.M., intră în posesia adevărului. Pus în fața probelor incontestabile, tăinuitorul a trebuit să recunoască însușirea a două tranșe din recompensă, adică aproximativ 18.500 lei. O dată pornit pe panta aceasta nu s-a sfiit să comită un alt act de necinste , subalterni i-a chemat pe cei doi într-un loc izolat și, abuzînd de funcția de șef de birou și de calitatea de secretar al organizației de bază, i-a „principial", pentru că muștruluii — vezi doamne — și-au permis să-l compromită in fața tovarășilor de la uzina 6 Martie, că au dat dovadă de neîncredere în persoana sa, care (chipurile) avea de gînd să le ofere sumele de bani cuvenite, abia după ce încasa și ultima tranșă. Și cînd a văzut că mijloacele de mmmmmmmmm ' intimidare nu dau rezultatele scontate a ingrimat cîteva scuze față de cei păgubiți că nu mai are banii, deoarece i-a cheltuit cu o Dacie 1.300 și i-a rugat să aibă răbdare, pînă va încasa ultima tranșă a recompensei inovației. Dacă a încasat suma respectivă sau nu cei doi coautori n-au putut să afle. Cert este că au așteptat aproape trei ani (?!?) de la data C. PETRE (Continuare în pag. a Il-a) ATITUDINE FERMĂ, COMUNISTĂ NOI, ÎN CONFRUNTARE CU MUNCA, CU VIAȚA DE „ZIUA ÎNVĂȚĂTORULUI“ ADUNARE FESTIVĂ LA TIMIȘOARA Cu prilejul „Zilei învățătorului“, ieri, în sala Operei de stat din Timișoara, s-a desfășurat o adunare festivă la care au participat reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai Inspectoratului școlar județean, cadre didactice din unități școlare timișorene. Tovarășul Gheorghe Tache, secretar al Comitetului municipal de partid, a vorbit despre dezvoltarea impetuoasă a învățămîntului timișorean, despre extinderea rețelei școlare, despre sarcinile trasate de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. pentru perfecționarea continuă procesului instructiv-educativ, rolul a hotărîtor al cadrelor didactice în pregătirea temeinică, complexă, a tinerei generații pentru muncă și viață. A urmat un moment emoționant : salutul pionierilor și al uteciștilor din școlile timișorene, adresat dascălilor lor, celor care veghează zi de zi la formarea viitorilor cetățeni ai patriei socialiste. In continuare, s-a desfășurat festivitatea de înmînare a distincțiilor acordate de Ministerul Educației și învățământului unor cadre didactice evidențiate in activitatea profesională și obștească. Luînd cuvîntul, Lucreția Sima, educatoare, directoare la grădinița Marta Soos, profesoară la Banatul, Liceul nr. 2, și Iulian Zîmbreanu, profesor la Liceul 1, s-au referit munca lor de la catedră, la condițiinile create de partid și de stat pentru desfășurarea la un nivel corespunzător a procesului instructiv-educativ. S-a dat citire textului unei telegrame adresată Comitetului Central al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin care cadrele didactice din Timișoara își exprimă adeziunea fierbinte la politica internă și externă a partidului statului nostru, consacrată propășișirii României socialiste, la însemnătatea ideilor desprinse din hotărîrile recentei Plenare a C.C. al P.C.R., angajindu-se să depună toate eforturile pentru concretizarea lor, pentru a lega cît mai organic școala de viața socială, de practică. In continuare, a urmat un program artistic susținut de formații de la Casa pionierilor, Liceul de muzică, de la alte școli timișorene și de ansamblul folcloric „Timișul“, de la Casa de cultură municipală. Aspect din timpul adunării.