Drapelul Roşu, august 1973 (Anul 29, nr. 8877-8898)

1973-08-01 / nr. 8877

PROLETARI din toate UNIȚI­VA apelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXX nr. 8.877 Miercuri, 1 august 1973 4 pagini, 30 bani IN INTIMPINAREA MARII SĂRBĂTORI MĂRTURII DESPRE PASIUNE La întreprinderea „Dermatina", in catalogul realizărilor: 17 produse noi La marginea de sud a munici­piului Timișoara, unde acum douăzeci și cinci de ani, micile ateliere de hîrtie abrazivă se pierdeau printre casele locuitori­lor, domină, astăzi, clădirile în­treprinderii „Dermatina“. Secre­tarul comitetului de partid, tova­rășul Radu Panait, ne-a vorbit despre preocuparea organului de partid, a comitetului oamenilor muncii și comitetului sindicatului pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor încredințate acestei u­­nități economice. Din agenda deosebit de bogată, am desprins preocupările asidue privind a­­plicarea în procesul de produc­ție a rezultatelor cercetării știin­țifice, răspunderea promptă la solicitările beneficiarilor, crearea unor grupe interne de cercetare, dezvoltarea colaborării cu alte întreprinderi: atingerea, înainte de termen, a parametrilor pro­iectați la noile linii tehnologice, valorificarea superioară a materi­ilor prime. In acest fel — opinia ing. Ste­fania Dumitrescu — am reușit, la sfîrșitul semestrului I a.c., să obținem o valoare, la produsele noi și reproiectate, de 2,3 ori mai mare decât cea a anului 1970“. Catalogul celor șaptesprezece produse noi, obținute în ultimul timp, cuprinde articole stăruitor solicitate în unitățile comerciale : fețele de masă plastex, covoarele p.v.c. imprimate, fără suport textil, fire elastice rotunde, reti­­ne super, mănușile de protecție cu forme anatomice, covoare lami- DUMITRU MOCANU (Continuare In pag. a III-a) Obiectivele de investiții­ înainte de termen! Constructorul poate prelua o gamă largă de lucrări de proiectare! Este cert că prin extinderea gru­părilor de proiectare de pe lingă unitățile de execuție ale construc­torului se va obține o dezvoltare a acestei acțiuni, într-o bilă, in stare să asigure formă via­efectua­rea unei game mai largi de lucrări de proiectare. „Va trebui ca pro­iectanții să-și desfășoare în mai mare măsură activitatea directă pe șantier, pentru soluționarea mai operativă a problemelor, iar șantierele să preia elaborarea unui volum cu­ mai mare de pro­iecte și detalii de execuție" — aceasta este directiva trasată la Conferința Națională a partidului. Acesta este firul călăuzitor, pe care îl va urma activitatea de con­cepție, proiectare și execuția con­strucțiilor ! Participarea formației de proiec­tare a Trustului de construcții­­montaj Timișoara la acțiunea de realizare a planului, în spiritul noilor măsuri stabilite de condu­cerea partidului și a statului, poa­te fi remarcată pe toate șantierele; ea se referă la tehnologiile noi in­troduse și îmbunătățirea celor existente, schimbări de soluții adecvate condițiilor tehnico-mate­­riale ale șantierelor, în documen­tația de organizare a șantierelor și a investițiilor proprii, adaptări de proiecte tip la teren etc. Fără falsă modestie trebuie să afirmăm că această bătălie, a in­troducerii noului și a tehnicii noi, a mecanismelor tehnologiilor, este întreprinsă și susținută, cu fermi­tate, de proiectanții Trustului care se situează astfel aproape de pul­sul producției și al realităților ei, sprijinind, alături de șantiere, me­todele rapide, soluțiile care des­chid drumul unor execuții ușoare, ritmice. Așa a început, bunăoară, acțiunea introducerii prefabricate­lor de beton armat pentru blocu­rile de locuințe din panouri mari, de la 2 la 12—14 apartamente pe zi, cu greutățile­ inerente începutului, fără un nucleu de proiectanți cu experiență în acest domeniu, dar atașați deplin de rezolvarea te­melor și, mai ales, convinși de ne­ing. OCTAVIAN TOMȘA șeful atelierului de proiectare al Trustului de construcții-spontaj Timișoara (Continuare în pag. a t­I-a) Secție modernă — prelucrările me­canice speciale din cadrul întrepri­nderii Electrotimiș — beneficiază de ideile novatoare și de puterea de muncă a unor­­ oameni de a­ur". IN IMAGINE: doi protago­niști ai întrecerii socialiste, Simion Caiman și Arcadie Martinosi, asistați de ucenicul Doru Fibișan Hotărîre comunistă sinonimă cu autodepășirea La marginea platformei indus­triale din Calea Buziașului, acolo unde începe stăpînirea cîmpuri­­lor mănoase se ridică puternică, impunătoare, silueta întreprinde­rii „Electrotimiș“ aidoma unei trainice pietre de hotar. „La noi totul e nou. Produsele, tehnolo­giile, mașnile. Mai adăugați că și colectivul nostru e tînăr, en­tuziast, priceput“, mi-a mărturi­sit dheuuăzi ing. Arche Marcus, directorul unității. E tentantă o comparație istorică. O secțiune in timp făcută acum vreo trei ani ne arată că aici nu era ni­mic, sau mai bine zis... erau bă­lării. De la acest nimic, de la această cotă de zero absolut, as­tăzi dimensiunile producției din edificiul ce poartă pe frontispiciul firma­l.rettro-CORNELIU POPOVICI (Continuare în Pag. a III-a) INTILNIRE PRIETENEASCĂ In zilele de 30—31 iulie a avut loc în Crimeea o întîlnire a condu­cătorilor partidelor comuniste și muncitorești din țările socialiste, la care au participat : T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bul­gar, președintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim­­secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Țe­­denbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Mongole, E. Gie­­rek, prim-secretar al C. C. al P.M.U.P., Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, 3. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., precum și A. A. Gromîko, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe U.R.S.S., B. N. Ponomariov, mem­­b­­ru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. E. Katușev, secretar al C.C. al P.C.U.S. Participanții la întîlnire s-au in­format reciproc asupra vieții și ac­tivității partidelor lor, asupra dez­voltării statelor lor socialiste. Au fost examinate probleme ale cola­borării politice, economice și ideo­logice dintre partidele și țările fră­țești. A avut loc un larg schimb de păreri asupra problemelor interna­ționale actuale. II Conducătorii P.C. Bulgar, P.C. din Cehoslovacia, P.S.U.G., P.P.R.M., P.M.U.P., P.C.R. P.M.S.U. P.C.U.S. au constatat că, în perioa­d­­­a care s-a scurs de la întîlnirea din Crimeea din iulie 1972 au fost obținute succese importante în rea­lizarea obiectivelor de politică ex­ternă, trasate în declarațiile Comi­tetului Politic Consultativ al Tra­tatului de la Varșovia, în hotărîrile congreselor partidelor frățești, în programul păcii al Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S, încetarea răz­boiului din Vietnam, recunoașterea deplină pe baza dreptului interna­țional a Republicii Democrate Ger­mane, reglementarea relațiilor din­tre Cehoslovacia și Republica Fe­derală Germania, întărirea poziției internaționale a Cubei, începerea cu succes a Conferinței general-euro­­pene pentru securitate și cooperare — toate acestea reflectă sporirea influenței politice de pace a țărilor comunității socialiste. Un mare rol în înfăptuirea aces­tei politici, în însănătoșirea între­gii situații internaționale l-au jucat intîlnirile și discuțiile pe care con­ducătorii partidelor frățești și ai țărilor socialiste le-au avut in ulti­mul timp cu reprezentanți ai state­lor capitaliste. E. I. Brejnev a informat despre activitatea de politică externă a C.C. al P.C.U.S. pentru realizarea Pro­gramului păcii, adoptat de Congre­sul al XXIV-lea, despre recentele vizite în Statele Unite ale Ameri­­cii, în Republica Federală Germa­nia și Franța, despre tratativele purtate și acordurile încheiate, in­clusiv acordul sovieto-american cu privire la preîntâmpinarea unui răz­boi nuclear. Conducătorii partide­lor frățești au dat o înaltă aprecie­re politicii externe leniniste a P.C.U.S., contribuției personale a secretarului general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, în înfăptui­rea acestei politici, care are o mare însemnătate internațională. S-a ajuns la concluzia comună că în ansamblul situației internațio­nale s-au produs importante sch­im­­bări pozitive ; capătă o tot mai largă recunoaștere internațională principiile coexistenței pașnice în­tre state cu sisteme sociale diferi­te : se lărgesc legăturile economice reciproc avantajoase între țările socialiste și cele capitaliste ; se deschid perspective mai favorabile pentru noi pași constructivi meniți să contribuie la consolidarea păcii și securității internaționale. S-a subliniat că este important ca, prin eforturile comune ale tu­turor statelor interesate, să se con­solideze mutațiile pozitive de pe arena internațională, să fie trans­puse consecvent în viață acorduri­le și tratatele încheiate, să se înain­teze neabătut spre obiectivul prin­cipal — asigurarea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea una­nimă de a desfășura o colaborare activă a țărilor socialiste în aceas­tă direcție, a fost reafirmată hotă­rîrea lor de a contribui la succesul conferinței general-europene pentru securitate și cooperare. Apreciind pozitiv concluziile fundamentale ale consultărilor pregătitoare de Helsinki și ale primei faze a con­sa­ferinței general-europene — reu­niunea miniștrilor afacerilor exter­ne —, conducătorii partidelor fră­țești își exprimă convingerea că lu­crările acestei conferințe, de care popoarele leagă mari speranțe pen­tru statornicirea în Europa a unei păci cu adevărat trainice, pot să se încheie încă in acest an, dacă exis­tă bunăvoința participanților. Pen­tru a conferi o autoritate politică cât mai mare h­otărîrilor conferin­ței, faza ei finală ar trebui să se desfășoare la cel mai înalt nivel. Țările socialiste se pronunță pen­tru dezvoltarea între statele euro­pene a unor relații economice de mari proporții și de lungă durată, libere de discriminări și inegalita­te, pentru contacte largi și multi­forme între opinia publică din toa­te țările, pentru stimularea turis­mului, a legăturilor sportive, pen­tru dezvoltarea relațiilor culturale și a schimbului de valori spirituale, în vederea întăririi păcii și înțele­gerii reciproce între popoare. Țările socialiste pornesc de la faptul că o asemenea colaborare trebuie să se dezvolte în cadrul respectării stric­te a suveranității fiecărui stat și neamestecului în treburile lui in­terne, respectîndu-se legile, obiceiu­rile și tradițiile fiecărei țări. A­­ceastă colaborare va corespunde in­tereselor tuturor popoarelor euro­pene și ale fiecăruia în parte. A fost remarcată cu satisfacție actuala activizare a forțelor sociale care pot juca un rol important in îndeplinirea sarcinii istorice de transformare a Europei intr-un con­tinent al păcii, In consolidarea pă­cii pe păm­înt. Țările socialiste se pronunță con­secvent pentru completarea destin­derii politice prin destindere mili­tară, care favorizează dezarmarea. Ele acordă o mare însemnătate tra­tativelor cu privire la reducerea înarmărilor și forțelor armate in Europa centrală, care urmează să înceapă in octombrie a.c. la Viena. Țările socialiste consideră necesa­re lărgirea zonei de destindere, ex­tinderea ei asupra întregii lumi. A­­ceasta reclamă, în primul rând, re­glementarea neintîrziată a situați­ilor conflictuale, generate de agre­siunea imperialistă. Au fost reafirmate sprijinul con­stant față de pozițiile Republicii Democrate Vietnam și Guvernului Revoluționar Provizoriu al Repu­blicii Vietnamului de Sud, care cer îndeplinirea neabătută de către toa­te părțile a Acordului de la Paris. (Continuare în pag. a IV-a) Întîlnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu cu tovarășul Todor Jivkov Cu ocazia prezenței la odihnă în Crimeea, marți după-amiază, to­varășul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, și tovarășa Elena Ceaușescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., s-au întîlnit cu tovarășul Todor Jivkov, prim-se­cretar al C.C. al Partidului Co­munist Bulgar, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Popu­lare Bulgaria. In cadrul întîlnirii, au fost abordate probleme privind dezvol­tarea în continuare a colaborării prietenești dintre Partidul Comu­nist Român și Partidul Comunist Bulgar și a relațiilor de bună ve­cinătate dintre Republica Socia­listă România și Republica Popu­lară Bulgaria în interesul ambe­lor popoare, al cauzei socialismu­lui și păcii, întîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. IN PAC A IPA MITINGUL PRIETENIEI ROMÂNO-VIETNAMEZE CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI ION GHEORGHE MAURER CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI FAM VAN DONG După terminarea secerișului LA BALOTATUL PAIELOR, RITMUL POATE FI INTENSIFICAT După cum se știe în județul nostru s-a încheiat recoltatul griului și al orzului. De asemenea,­­ în unitățile agricole unde s-au respectat indicațiile Biroului Co­mitetului județean de partid mun­ca s-a organizat în flux tehnolo­gic continuu terminîndu-se și in­­sămînțarea culturilor duble, pe suprafețele planificate, iar balota­­tul paielor și eliberatul terenului se găsesc într-o fază foarte avan­sată. De pildă, I.A.S. Timișoara a balotat paiele pe 88 la sută din suprafața cultivată cu cereale pâ­ioase, iar I.A.S. Grabați — 80 la sută. Și unitățile coope­ntiste de­servite de S.M.A. Gottlob și Le­­nauheim au balotat paiele in pro­porție de 81 și respectiv 80 la sută. Cu toate acestea, insă, pină in seara zilei de 30 iulie mecanizato­rii de la S.M.A. au balotat paiele de pe numai 56 la sută din su­prafața cultivată cu grîu și orz de către cooperativele agricole. Si­tuația cea mai critică o întîlnim la unitățile din cadrul consiliului intercooperatist Boldur, unde s-au adunat paiele de pe numai 30 la sută din suprafața de cereale, Recaș — 39 la sută, Balinț — 40 la sută, ceea ce dovedește că e­­gregatele de balotat nu au fost folosite la întreaga lor­ capacitate, nerealizîndu-se viteza zilnică de lucru planificată. Analizînd activitatea depusă in zilele de 29 și 30 iulie reiese că s-a muncit bine în raza de acti­vitate a S.M.A. Timișoara, Sînni­­colaul Mare, Cărpiniș, Periam, Dudeștii Vechi, Banloc, Cenei un­de în multe unități s-a depășit simțitor viteza zilnică. In schimb, mecanizatorii din 13 S.M.A. nu au balotat nici un hectar, ceea ce a influențat mult situația pe județ, întrucît față de 4.200 hectare s-au realizat numai 2.312 hectare. Mult rămase în urmă sunt și în­treprinderile agricole de stat din Recaș, Cenei, Deta, Teremia Mare, Banloc, Peciu Nou, care până luni seara n-au balotat nici 35 la su­tă din suprafața cultivată cu­pă­(Continuarea în pag. a III-a) Harta reprezi­ntă stadiul balotării paielor la coo­perativele agricole până în seara zilei de 30 iuni­e a.c. Situația este dată pe rază de S.M.A. ȘEDINȚA LĂRGITĂ A BIROULUI 7 * COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. Ieri, a avut loc ședința lărgită a Biroului Comitetului județean Ti­miș al P.C.R., prezidată de tova­rășul Mihai Telescu, prim-secre­tar al Comitetului județean de partid. Au participat membri și membri supleanți ai Biroului Comitetului județean de partid, membri ai Co­mitetului executiv al Consiliului popular județean, conducători de întreprinderi, specialiști și cerce­tători din domeniul agriculturii, activiști ai Comitetului județean de partid, redactori șefi ai ziarelor locale și Studioului de radio și televiziune din Timișoara. Analizând modul cum s-a des­fășurat campania de recoltare a păioaselor, Biroul Comitetului județean de partid a exprimat calde mulțumiri secretarului gene­ral­­ al partidului, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, pentru fe­licitările adresate tuturor mecani­zatorilor, muncitorilor din prinderile agricole, țăranilor între­co­operatori și specialiștilor, comu­niștilor și tuturor oamenilor mun­cii din agricultura județului Timiș cu prilejul încheierii acestei portante lucrări, angajindu-se im­ea în anul 1974 să obțină noi succese în lupta pentru progresul agri­culturii, pentru propășirea patriei socialiste. Cu acest prilej s-au stabilit măsuri pentru îmbunătă­țirea în continuare a structurii so­iurilor de grîu ce vor fi cultivate în județul nostru in toamna aces­tui an. De asemenea, în cadrul ședinței a fost analizat modul în care or­ganizațiile de partid din unitățile agricole militează pentru­rea măsurilor stabilite la înfăptui­Confe­rința Organizației județene de partid din ianuarie a.c. și la ple­nara Comitetului județean de partid din iulie 1972, privind dez­voltarea zootehniei­­și îmnbunatăți­rea activității in sectorul creș­terii animalelor. Dezbaterile au evidențiat progresele obținute in acest domeniu în perioada anali­zată, subliniindu-se cesitatea intensificării totodată, ne­muncii po­­litico-organizatorice a tuturor fac­torilor care concură la realizarea Programului județean de dezvol­tare a zootehniei în vederea în­făptuirii exemplare a măsurilor sta­bilite de fiecare unitate in lumina Plenarei de anul trecut a Comi­tetului județean de partid, a sar­cinilor ce reies din recenta Hotă­rîre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., a Consiliului Dez­voltării Economice și Sociale și a Consiliului de Miniștri, astfel, in­cit, in actualul cincinal, să fie create toate condițiile pentru rea­lizarea unei bune aprovizionări a populației cu lapte, carne, ouă și alte produse animaliere. In ace­lași context a fost analizată acti­vitatea întreprinderii „Industria laptelui“, preocuparea Comitetu­lui oamenilor muncii și a organi­zației de partid de aici, dezvoltarea capacităților de pentru luare și prelucrare a laptelui pre­în următorii ani, precum și aspecte ale dezvoltării aviculturii, serici­culturii și pisciculturii in județul Timiș. In continuare au fost prezentate informări privind înfăptuirea ho­­tărîrilor Conferinței­­ Organizației județene de partid cu privire la întărirea organizațiilor de partid și educarea partinică a comuniști­lor, precum și despre activitatea desfășurată de organizațiile de partid și comitetele oamenilor mun­cii din întreprinderile industriale pentru de plan îndeplinirea indicatorilor pe primul semestru al acestui an. Biroul Comitetului județean de partid a adoptat măsuri privind îmbunătățirea activității in dome­niile analizate. f

Next