Drapelul Roşu, februarie 1974 (Anul 30, nr. 9032-9055)

1974-02-01 / nr. 9032

Anul XXXI nr. 9.032 • Vineri, 1 februarie 1974 sp 4 pagini. 30 bani ÎN ANUL CELEI DE-A XXX-A ANIVERSĂRI A ELIBERĂRII PATRIEI $1 A CELUI DE-AL XI-LEA CONGRES AL P.C.R., SUCCESE MAXIME ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ LA TESATORIA BUMBACUL O OPTICĂ NOUĂ ÎN PRIVINȚA ÎNTREȚINERII UTILAJELOR EXPERIENȚA POZITIVĂ TREBUIE ADÎNCITĂ întRepRiNDeRea Bum­bacul și­ a acumulat o bună experiență in ac­tivitatea productivă. In cursul anului trecut, ea era socotită­ ca o unitate fruntașă pe ramură in privința calității artico­lelor sale. Cheia func­ționării normale a secți­ilor și atelierelor o con­stituie, ca să reiau păre­rea maistrului Nicolae Golopența, secretarul comitetului Întreprinderii, de partid al exploa­tarea și întreținerea co­rectă a utilajelor, cu alte cuvinte, grija exem­plară față de mașini. Sarcinile mari cu care suntem­ confruntați în anul jubiliar cele vizînd — și îndeosebi creșterea în ritm înalt a producției fizice — cer, de aseme­nea, desfășurarea unei munci susținute, planifi­cate, în domeniul repa­rării mașinilor, al preve­nirii opririlor acciden­tale. Din datele ce mi-au fost puse la dispoziție re­zultă că, in anul trecut, la Bumbacul s-a produs o cotitură în privința e­­xecutării reparațiilor cu­rente și capitale. Dintr-o activitate, făcută mai mult la întîmplare — și mai ales în cazuri de extremă urgență ca : grupări de piese de schimb, defectări de me­canisme etc. — ea s-a transformat într-o mun­că organizată pe bază de plan. La schimbarea opticii a contribuit și un control al utilizării durilor fixe efectuat fon­de organele de resort. Ca­litatea bună a reparați­ilor capitale, remedie­rea defecțiunilor sunt asigurate de o comisie de recepție, ne spune mai­strul Ioan Kessler. Iar reparațiile curente de gradul I, ce cad în sar­cina țesătoriei, le exe­cutăm înaintea montării unui nou material spre a se evita surprizele. Creș­terea indicelui de utili­zare a mașinilor de la 89,82 la sută, in 1972, la 90,35 la sută, în anul 1973, se datorează, fără îndo­ială, și întreținerii atente a războaielor mai de țesut, utilajul de bază al Întreprinderii. Un factor de mare im­portanță pentru scurta­rea reparațiilor de dife­rite grade îl constituie e­­xecutarea, în atelierele întreprinderii, a mai bine de 240 feluri de piese de schimb. Valoarea acesto­ra in cursul anului tre­cut a crescut cu circa 80 la sută față de cea reali­zată în 1972. S-a acționat, în același timp, și asu­pra factorului uman, în sensul repartizării mai echilibrate a ajutorilor de maiștri, pe zone, în funcție de capacitatea lor profesională și organi­zatorică. In acest fel, cei mai slabi pot bene­ficia direct de experiența și priceperea celor mai buni. Ca urmare, au scă­zut simțitor imobilizări­le cauzate de opririle ac­cidentale care, în 1972, s-au ridicat la peste 34.000 ore­ război. Analiza fă­cută de către comitetul oamenilor muncii în cursul anului trecut, a constatat, de asemenea, a scăderea, în trimestrul II, reparațiilor acciden­tale, la 3,58 la sută, din totalul opririlor, față de 8,15 la sută, cît au re­prezentat acestea pe în­treg anul 1972. Desigur, se pot face încă multe pe acest tărâm. Țesătoarele înseși sunt conștiente de posi­bilitățile încă nefolosite. „Reparațiile accidentale se lungesc pînă la o ju­mătate de oră atunci cind lipsesc anumite piese de schimb“, ne spune Elena Beleaț. „Staționările pro­vin și din faptul că meș­terul trebuie să execute simultan mai multe re­parații sau e angrenat în operații de montaj“, e de părere Persida Kiss. Din­colo de aceste opinii, evi­dența pe 1973 indică cu claritate o seamă de po­sibilități nefolosite. In primul rînd, nu s-a exe­cutat întreg planul repa­rațiilor capitale, iar cel al reparațiilor curente, de gradul I, nu s-a încadrat nici el în normele teh­nice pentru repararea fondurilor fixe. Or, tre­buie înțeles că mașina, după un anumit număr de ore de funcționare, pre­zintă — sau poate să pre­zinte — o serie de dere­glări, de defecțiuni teh­nice iar exploatarea lor dincolo de limite rațio­nale poate provoca o se­rie de perturbații. „Cau­za principală a nereali­­zării planului de reparații capitale, ne spune Ni­colae Golopența, o con­stituie numărul insufi­cient de lăcătuși de în­treținere. După volumul de utilaje planificate la reparații pe 1973, ar fi trebuit să avem încă 12“. Bineînțeles, in acest scop întreprinderea ar fi trebuit să stăruie pen­tru corelarea indicatori­lor aferenți realizării pla­nului de reparații. Numărul de 12 e con­cludent pentru a ilustra o capacitate virtual ne­folosită și care ar fi în­sumat peste 27.000 ore/om. N. CIMPEANU Continuare in pag. a liba) SIMPOZION NATIONAL DE­­STORI AGRARĂ Ieri, în Aula Facultății de a­­gronomie din Timișoara și-a început lucrările cel de-al tre­ilea Simpozion național de is­torie agrară a României, orga­nizat de Ministerul Agricultu­rii, Industriei Alimentare și Apelor,­­ Institutul Agronomic din Timișoara, Direcțiile gene­rale ale agriculturii, industriei alimentare și apelor din jude­țele Timiș, Arad și Caraș-Seve­­rin, Muzeul Banatului, Arhive­le­ statului și Biblioteca munici­pală Timișoara. Simpozionul, care se va în­cheia sîmbătă, 2 februarie, își desfășoară activitatea în urmă­toarele secții : I — Istoria agra­ră generală ; II — Istoria agri­culturii și silviculturii ; III — Istoria instituțiilor, relațiilor și ideologiilor agrare ; IV — Isto­ria vieții rurale. Expunerile vor fi prezentate de specialiști de la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimen­tare și Apelor, de la direcțiile agricole județene, profesori uni­versitari, oameni de știință și cercetători de la Muzeul de istorie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și demo­cratice din România, Muzeul de istorie al R.S.R., Institutul de istorie „N. Iorga“ — București, Institutul de istoria artei — București, Institutul de istorie și arheologie „A.D. Xenopol“ — Iași, Muzeul de istorie și Muze­ul etnografic al Transilvaniei, Institutul de cercetări pentru economia agrară și organizarea intreprinderilor agricole socia­liste, Institutul de geodezie, fotogrametrie, cartografie și organizarea teritoriului, insti­tutul agronomic din Brno (Ceho­slovacia), Institutul de cercetări economice, Institutul de filozo­fie, Institutul de arheolo­gie, Direcția generală a arhive­lor statului, Academia de științe economice, Centrul de informa­re și documentare pentru agri­cultură și silvicultură, centre­le de științe sociale din Tîrgu Mureș, Cluj, Iași și Timișoara, institutele agronomice din Bucu­rești, Iași, Timișoara, versitățile din București, din­Ti­mișoara, Craiova, Cluj, mu­­zeele de la Satu Mare, Ilfov, Galați, Drobeta-Turnu Severin, precum și cercetători din multe localități din țară de mai la arhivele statului, biblioteci, li­cee și școli generale, întreprin­deri și instituții, ziariști. MODELATORI ISCUSIȚI AI METALULUI întreprinderea mecanică Timișoara, una din puternicele unități ale construcției de mașini din țară, și-a cîștigat de acum un renume, atît prin succesele dobîndite in primii trei ani ai cincina­(Continuare in pag. a 111-a) IOSIF KEITEK Prin autoutilaje Sarcinile de producție mereu sporite ce sunt­ atribuite an de an întreprinderii Electromotor au impus ca — paralel cu dezvoltarea capacității de producție, revederea tehnologiilor de fabricație, organizarea producției și a muncii — să se acorde prioritate și dezvoltării compartimentului de utilare. Cunoscînd avantajele ce rezultă din posi­bilitatea înzestrării tehnice cu forțe proprii, a în­lăturării rapide a strangulărilor în fluxul de producție, acest sector a cunoscut o dinamică as­cendentă. In anul care a trecut, volumul realiză­rilor se ridică la peste 15 milioane lei. De remarcat că orientarea activității acestui compartiment a vizat proiectarea și execuția unor utilaje, agregate complexe menite să contribuie la eliminarea operațiunilor ce solicită efort ridicat, creșterea productivității muncii, îmbunătățirea ca­lității portante produselor fabricate. Dintre cele mai im­realizări se pot menționa : extinderea complexului de instalații pentru evacuarea auto­mată a deșeurilor metalice, instalația de vopsire pentru mașinile electrice din gabaritele 71-132 și numeroase agregate destinate prelucrării auto­mate a carcaselor. în prezent, activitatea compartimentului este intensificată în vederea finalizării cât mai rapide a acestei linii. In probe tehnologice se află o in­stalație de sudare cu plasmă a miezului magne­tic, realizată pe bază de colaborare cu C.S.I.O. Timișoara. COMUNA CU CEI MAI BUNI GOSPODARI PECIU NOU, LOCUL I PE JUDEȚ In sala căminului cultural din Peciu Nou a avut loc, ieri după amiază, adunarea populară prile­juită de acordarea Premiului I, în valoare de 70.000 lei, comunei care, anul trecut, a obținut cele mai bune rezultate în întrecerea pentru bună gospodărire și înfru­musețare. La festivitate au parti­cipat peste 400 de cetățeni din comună — deputații consiliului popular comunal, conducători unor unități economice, reprezen­at­tanți ai organizațiilor de masă și obștești, membrii ai Consiliu­lui comunal al Frontului Unității Socialiste, gospodari din toate cir­cumscripțiile electorale comunale. La începutul festivității, tovarășul Petru Obradov, secretarul Comi­tetului comunal de partid, prima­rul comunei, a înfățișat, pe larg, succesele obținute de locuitorii din Peciu Nou, Sînmartinu Lipicesc și Diniaș, in activitatea de ridicare a nivelului edilitar-gospodăresc al fiecărui sat. Ca urmare a muncii organizatorice desfășurate de con­siliul popular comunal, sub îndru­marea Comitetului comunal de partid, cetățenii din Peciu Nou au reușit, anul trecut, să depășească toate angajamentele asumate începutul anului. Față de un vo­lu­lum de circa 2 milioane lei lucrări obștești (cît a fost angajamentul inițial), aici s-au executat lucrări în valoare de peste 3 milioane lei. Au fost amenajate și împietruite noi străzi din Peciu Nou, rețeaua de alimentare cu apă a fost extin­să cu încă 4,5 km, s-a dat în folo­sință un nou dispensar medical cu profil stomatologic, iar la au fost amenajate locuri de Diniaș­agre­ment. Toate acestea cît și altele au determinat, ca valoarea lucrărilor, calculată pe un locuitor, să se ri­dice la 519 lei. Exprimînd voința unanimă a lo­cuitorilor din comună — români, germani, sîrbi, de alte naționali­tăți — tovarășii Mihai Rotaru, di­rectorul I.A.S., Adalbert Rock, șe­ful unității de mobilă a I.I.L. „Banatul“, Vasile Lale, secretarul comitetului de partid de la S.M.A., prof. Constantin Vid, directorul liceului și Jiva Miș­­covici, țăran cooperator de la Sînmartinu Sârbesc s-au dat, cu prilejul adunării, să anga­mun­cească cu entuziasm sporit, pentru ca anul acesta să obțină succese și mai mari, cinstind cum se cu­vine marile evenimente politice din viața patriei și poporului , ani­versarea a XXX de ani de la eli­berarea patriei de sub jugul fas­cist, Congresul al XI-lea al parti­dului. Cu același prilej au fost înmî­­nate 60 de insigne de gospodari fruntași, acordate celor mai des­toinici oameni din comună. Tovarășul Vasile Daju, prim-vi­­cepreședinte al Consiliului popular județean, din partea Comisiei ju­dețene de urmărire și îndrumare a întrecerii patriotice, a înmînat premiul I acordat comunei Peciu Nou, felicitîndu-i călduros pe toți locuitorii, urîndu-le, în viitor, noi succese în activitatea de a satelor pe noi trepte de ridicare bună­stare și înflorire. Activitate intensă in sectorul legumicol la C.A.P. Uivar POPASURI DE LUMINĂ Cea de-a XIV-a ediție a „Lunii cărții la sate“ se va desfășura, ca de obicei, pe tot parcursul lunii februarie, însă, in anul acesta, sub semnul u­­nor evenimente deosebite : XXX-a aniversare a Eliberării a patriei, Congresul al XI-lea al P.C.R., precum și împlinirea unui sfert de veac de la istorica Hotărîre din 3-5 martie 1949 cu privire la transformarea socia­listă a agriculturii. In aceste condiții excepționale, necesara manifestare culturală, din pe­rioada de iarnă, în lumea satu­lui contemporan, capătă cîteva trăsături specifice. In acest sens, au fost stabilite, In pro­gramul lunii, pe întreaga țară, următoarele gru­pe de acțiuni, implicind fieca­re o responsabi­litate anume, a­­sigurîndu-se ast­fel succesul de­plin al ediției. Astfel : Intre 1­7 februarie, acți­unea „In cinstea celei de-a 30-a aniversări a Eliberării patriei d­e sub jugul fascist“ ; 8-14 fe­bruarie — „25 de ani de agri­cultură socialistă“ ; 15-21 febru­arie — „Tineretul român — fac­tor activ în opera de desăvîrși­­re a construcției socialismului în patria noastră“ și 22-28 febru­arie — „Beletristica română contemporană — oglindă a cu­ceririlor revoluționare ale po­porului român". Simpla enumerare a acestor grupe de acțiuni este sufici­entă pentru reflectarea amplei deschideri a răspîndirii în cercuri din ce în ce cărții mai largi în lumea satului precum și cuprinderea complexă a tu­turor categoriilor de intelectu­ali legați de sat. Tinerilor li se acordă în mod accentuat o par­ticipare activă și creatoare în cadrul acestei ediții a Lunii cărții la sate. Un rol important revine difuzorului de carte, li­brăriei sau cooperativei de con­sum cu raion de librărie, în prezentarea și vînzarea cărții, în opera de îmbogățire a biblio­tecilor personale existente, în crearea unor noi asemenea bi­blioteci. La reușita de anul acesta Lunii cărții la sate își vor aduce a contribuția — ca și în celelalte ediții, deși de data aceasta cu o mai mare preocupare pentru calitate și conținut — redactorii editurilor (pentru județul Ti­miș au fost programate edituri­le „Facla“, „Ion Creangă", „Kriterion“, „Ceres“), scriitorii, membrii­­ cercurilor literare, precum și acei iubitori ai slo­vei scrise care, de obicei, tran­sformă întîlnirile și șezătorile literare in adevărate sărbători ale luminii. Mă gîndesc aici la inimoșii directori de cămine culturale, la bibliotecarii pasio­nați, la cadrele didactice entu­ziaste și pe deplin interesate de ceea ce e nou în artă și litera­tură. In acest an, scriitorii ti­mișoreni se prezintă cititorilor în luna februarie cu o bogată recoltă editoria­lă : Franyo Zol­tán, Anghel Dumbrăveanu, George Drumur, Emil Gherasîm, Vladimir Ciocov, Ivo Muncean, cu volume de poezii : Ion Arieșanu, Romul Fabian, Ale­xandra Indrieș, Ion Velican, St. Ludwig­ Schwarz, Maria P. Pongracz, Laza Ilici, Cedomir Cionca, cu romane, proză scurtă, reportaje , Eugen Todo­­ran, Ion Maxim, Nicolae Țirici, Simion Dima, cu studii, critică literară, moștenire culturală. Multe din cărțile apărute au fost tipărite de editura „Facla", care a depășit, intr-o viață scurtă, peste 55 de titluri bele­tristice, științifico-tehnice și in patru limbi ; ea se va prezenta publicului cititor de la țară în această lună dedicată cărții, cu realizările de pînă acum, dar și cu promisiunile de Enumerînd unele dintre viitor, loca­litățile prevăzute în planul de activități ale Lunii cărții la sate în județul Timiș — Cărpi­­niș, Gătaia Soca, Mare, Firdea, Gladna, Beregsău Silagiu, Bacova, Dumbrăvița, Sînmarti­nu Sârbesc — nu înseamnă că am epuizat toate punctele care vor trebui să devină cît de curînd fapte de cultură. Gîn­­dul organizatorilor este acela de a ridica ediția 1974 a Lunii cărții la sate în județ la nive­lul cuvenit unui an și sărbă­toresc și responsabil cum este anul acesta, atît de­­ bogat evenimente istorice remarcabi­le­le. MIRCEA ȘERBANESCU Februarie — Luna cărții la sate IN PAGINA A II A • La nivelul real al posibilităților • Menirea gazetelor satirice exclude festivismul • Ecouri la semnalele critice Creșterea viguroasă a eficienței economice a întreprinderilor agrico­le socialiste în viitorii ani este con­diționată, în mare măsură, de cali­tatea cadrelor tehnice chemate introducă, pe scară largă, progre­să­sul tehnic in producție. Documente­le Congresului al X-lea, ale Con­ferinței Naționale și ale Plenarei C C. al P­ C.R. din 18-19 iunie relevă că în 1973 în­văț­ămînt eficienta are ca rezultat pre­luarea de către absolvenții unei fa­cultăți a com­plexității de sar­cini ce­le din prima zi revin de producție- Aceasta presupune o in­strucție și educație efectivă în proce­sul muncii, dentul trebuie stu­să învețe producînd și insușindu-și deprinderile practice ale meseriei sale­ Pentru cadrul didactic, integrarea învățămintului in producție și cer­cetare înseamnă, de fapt, orientarea justă a fondului său de cunoștințe spre necesitățile vieții productive moderne, spre rezolvarea, prin cer­cetarea științifică, a nevoilor majo­re ale producției,­ înseamnă, de fapt, o revitalizare și îmbogățire a teoriei, o respingere­ în procesul di­dactic și educativ a tradițiilor lip­site de perspectivă. Prin sprijinul și îndrumarea per­manentă a Biroului Comitetului județean de partid și prin ajutorul material al Ministerului Agricul­­­turii, Industriei Alimentare și Ape­lor, astăzi institutul nostru dispune de o platformă agricolă complexă, unde studenții tuturor facultăților se instruiesc și se formează ca spe­cialiști. Disciplinele diverselor spe­cialități și-au amplasat aici atelierul didactic, unde cadrele didactice gos­­podăresc, împreună cu studenții, și fac mai productive suprafețele cul­tivate, plantațiile de pomi și vie, sera și solariile, sectoarele zooteh­nice, mașinile și instalațiile. Mutarea în stațiune a discipline­lor tehnologice de specialitate cum sunt: legumicultura, pomicultura, viticultura, tehnologia plantelor hortiviticole, tehnologia creșterii și exploatării taurinelor, tehnologia creșterii și exploatării suinelor, ovi­nelor și păsărilor, apicultura sericicultură, nu a însemnat o simplă și reamplasare teritorială a acestora intr-un cadru productiv, ci o anga­jare totală a cadrelor didactice și a celorlalți lucrători, împreună cu studenții, la conducerea și executa­rea efectivă a tuturor proceselor de producție din sectoarele unde-și des­fășoară activitatea- Disciplinele de genetică și ameli­orare a plantelor, agrotehnică, fito­­thlmie, fitopatologie, culturi furaje­re, alimentație, culturi irigate, îm­bunătățiri funciare, mașini agricole și zootehnice își organizează în sta­țiune, în sezonul agricol, ateliere di­dactice, unde im­mmmmmmm­preună cu studenții lucrează la crearea de linii și hi­brizi noi de grîu și porumb, îmbu­nătățesc și verifică noi soluții tehni­ce pentru mărirea producției vege­tale la unitatea de suprafață, con­tribuind, prin a­­ceasta la mărirea beneficiilor stațiu­nii didactice­ pentru studenții anilor I și II de la toate facultățile. Stațiunea di­dactică experimentală oferă un ca­dru bun de instruire practică, atît in timpul orelor de lucrări practice, cit mai ales în cel al practicii pro­ductive pe care aceștia o efectuează eșalonat, în toate sezoanele anului agricol. Ei sunt coordonați in mun­ca lor, în afară de cadrele didactice ce conduc sectoarele respective, de către un student din anul V cu rol de brigadier. Este un student din conf. dr. IOAN VINTILA prorector al Institutului agronomic Timișoara (Continuare in pag a­­l­a) TIMIȘOARA UNIVERSITARA STUDENTUL ÎNVAȚĂ PRODUClND Invățămintul agricol timișorean, legat de producție și cercetare La C.A.P. Uivar Zile cu activitate intensă in legumicultura Lucrările de sezon in secto­rul legumicol al cooperativei a­­gricole de producție din Uivar polarizează, în aceste zile, aten­ția crescîndă a consiliului de conducere, biroului organizației de partid, a harnicilor coopera­tori care alcătuiesc echipa de grădinari. Pregătite din timp, paturile calde insămînțate cîteva zile în urmă au scos cu iveală primele fire de roșii tim­b­­purii sădite de mîini pricepute, plantele au răsărit uniform și promit o dezvoltare normală. Concomitent se insămințează ardei grași, varză timpurie, alte viitoare trufandale pe care con­sumatorii le așteaptă cu nerăb­dare. Așa cum, s-au angajat în răs­punsul dat la Chemarea coope­rativei agricole de producție din I. USARU (Continuare in bag a 111-a)

Next