Drapelul Roşu, februarie 1974 (Anul 30, nr. 9032-9055)
1974-02-01 / nr. 9032
Anul XXXI nr. 9.032 • Vineri, 1 februarie 1974 sp 4 pagini. 30 bani ÎN ANUL CELEI DE-A XXX-A ANIVERSĂRI A ELIBERĂRII PATRIEI $1 A CELUI DE-AL XI-LEA CONGRES AL P.C.R., SUCCESE MAXIME ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ LA TESATORIA BUMBACUL O OPTICĂ NOUĂ ÎN PRIVINȚA ÎNTREȚINERII UTILAJELOR EXPERIENȚA POZITIVĂ TREBUIE ADÎNCITĂ întRepRiNDeRea Bumbacul și a acumulat o bună experiență in activitatea productivă. In cursul anului trecut, ea era socotită ca o unitate fruntașă pe ramură in privința calității articolelor sale. Cheia funcționării normale a secțiilor și atelierelor o constituie, ca să reiau părerea maistrului Nicolae Golopența, secretarul comitetului Întreprinderii, de partid al exploatarea și întreținerea corectă a utilajelor, cu alte cuvinte, grija exemplară față de mașini. Sarcinile mari cu care suntem confruntați în anul jubiliar cele vizînd — și îndeosebi creșterea în ritm înalt a producției fizice — cer, de asemenea, desfășurarea unei munci susținute, planificate, în domeniul reparării mașinilor, al prevenirii opririlor accidentale. Din datele ce mi-au fost puse la dispoziție rezultă că, in anul trecut, la Bumbacul s-a produs o cotitură în privința executării reparațiilor curente și capitale. Dintr-o activitate, făcută mai mult la întîmplare — și mai ales în cazuri de extremă urgență ca : grupări de piese de schimb, defectări de mecanisme etc. — ea s-a transformat într-o muncă organizată pe bază de plan. La schimbarea opticii a contribuit și un control al utilizării durilor fixe efectuat fonde organele de resort. Calitatea bună a reparațiilor capitale, remedierea defecțiunilor sunt asigurate de o comisie de recepție, ne spune maistrul Ioan Kessler. Iar reparațiile curente de gradul I, ce cad în sarcina țesătoriei, le executăm înaintea montării unui nou material spre a se evita surprizele. Creșterea indicelui de utilizare a mașinilor de la 89,82 la sută, in 1972, la 90,35 la sută, în anul 1973, se datorează, fără îndoială, și întreținerii atente a războaielor mai de țesut, utilajul de bază al Întreprinderii. Un factor de mare importanță pentru scurtarea reparațiilor de diferite grade îl constituie executarea, în atelierele întreprinderii, a mai bine de 240 feluri de piese de schimb. Valoarea acestora in cursul anului trecut a crescut cu circa 80 la sută față de cea realizată în 1972. S-a acționat, în același timp, și asupra factorului uman, în sensul repartizării mai echilibrate a ajutorilor de maiștri, pe zone, în funcție de capacitatea lor profesională și organizatorică. In acest fel, cei mai slabi pot beneficia direct de experiența și priceperea celor mai buni. Ca urmare, au scăzut simțitor imobilizările cauzate de opririle accidentale care, în 1972, s-au ridicat la peste 34.000 ore război. Analiza făcută de către comitetul oamenilor muncii în cursul anului trecut, a constatat, de asemenea, a scăderea, în trimestrul II, reparațiilor accidentale, la 3,58 la sută, din totalul opririlor, față de 8,15 la sută, cît au reprezentat acestea pe întreg anul 1972. Desigur, se pot face încă multe pe acest tărâm. Țesătoarele înseși sunt conștiente de posibilitățile încă nefolosite. „Reparațiile accidentale se lungesc pînă la o jumătate de oră atunci cind lipsesc anumite piese de schimb“, ne spune Elena Beleaț. „Staționările provin și din faptul că meșterul trebuie să execute simultan mai multe reparații sau e angrenat în operații de montaj“, e de părere Persida Kiss. Dincolo de aceste opinii, evidența pe 1973 indică cu claritate o seamă de posibilități nefolosite. In primul rînd, nu s-a executat întreg planul reparațiilor capitale, iar cel al reparațiilor curente, de gradul I, nu s-a încadrat nici el în normele tehnice pentru repararea fondurilor fixe. Or, trebuie înțeles că mașina, după un anumit număr de ore de funcționare, prezintă — sau poate să prezinte — o serie de dereglări, de defecțiuni tehnice iar exploatarea lor dincolo de limite raționale poate provoca o serie de perturbații. „Cauza principală a nerealizării planului de reparații capitale, ne spune Nicolae Golopența, o constituie numărul insuficient de lăcătuși de întreținere. După volumul de utilaje planificate la reparații pe 1973, ar fi trebuit să avem încă 12“. Bineînțeles, in acest scop întreprinderea ar fi trebuit să stăruie pentru corelarea indicatorilor aferenți realizării planului de reparații. Numărul de 12 e concludent pentru a ilustra o capacitate virtual nefolosită și care ar fi însumat peste 27.000 ore/om. N. CIMPEANU Continuare in pag. a liba) SIMPOZION NATIONAL DESTORI AGRARĂ Ieri, în Aula Facultății de agronomie din Timișoara și-a început lucrările cel de-al treilea Simpozion național de istorie agrară a României, organizat de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, Institutul Agronomic din Timișoara, Direcțiile generale ale agriculturii, industriei alimentare și apelor din județele Timiș, Arad și Caraș-Severin, Muzeul Banatului, Arhivele statului și Biblioteca municipală Timișoara. Simpozionul, care se va încheia sîmbătă, 2 februarie, își desfășoară activitatea în următoarele secții : I — Istoria agrară generală ; II — Istoria agriculturii și silviculturii ; III — Istoria instituțiilor, relațiilor și ideologiilor agrare ; IV — Istoria vieții rurale. Expunerile vor fi prezentate de specialiști de la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, de la direcțiile agricole județene, profesori universitari, oameni de știință și cercetători de la Muzeul de istorie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România, Muzeul de istorie al R.S.R., Institutul de istorie „N. Iorga“ — București, Institutul de istoria artei — București, Institutul de istorie și arheologie „A.D. Xenopol“ — Iași, Muzeul de istorie și Muzeul etnografic al Transilvaniei, Institutul de cercetări pentru economia agrară și organizarea intreprinderilor agricole socialiste, Institutul de geodezie, fotogrametrie, cartografie și organizarea teritoriului, institutul agronomic din Brno (Cehoslovacia), Institutul de cercetări economice, Institutul de filozofie, Institutul de arheologie, Direcția generală a arhivelor statului, Academia de științe economice, Centrul de informare și documentare pentru agricultură și silvicultură, centrele de științe sociale din Tîrgu Mureș, Cluj, Iași și Timișoara, institutele agronomice din București, Iași, Timișoara, versitățile din București, dinTimișoara, Craiova, Cluj, muzeele de la Satu Mare, Ilfov, Galați, Drobeta-Turnu Severin, precum și cercetători din multe localități din țară de mai la arhivele statului, biblioteci, licee și școli generale, întreprinderi și instituții, ziariști. MODELATORI ISCUSIȚI AI METALULUI întreprinderea mecanică Timișoara, una din puternicele unități ale construcției de mașini din țară, și-a cîștigat de acum un renume, atît prin succesele dobîndite in primii trei ani ai cincina(Continuare in pag. a 111-a) IOSIF KEITEK Prin autoutilaje Sarcinile de producție mereu sporite ce sunt atribuite an de an întreprinderii Electromotor au impus ca — paralel cu dezvoltarea capacității de producție, revederea tehnologiilor de fabricație, organizarea producției și a muncii — să se acorde prioritate și dezvoltării compartimentului de utilare. Cunoscînd avantajele ce rezultă din posibilitatea înzestrării tehnice cu forțe proprii, a înlăturării rapide a strangulărilor în fluxul de producție, acest sector a cunoscut o dinamică ascendentă. In anul care a trecut, volumul realizărilor se ridică la peste 15 milioane lei. De remarcat că orientarea activității acestui compartiment a vizat proiectarea și execuția unor utilaje, agregate complexe menite să contribuie la eliminarea operațiunilor ce solicită efort ridicat, creșterea productivității muncii, îmbunătățirea calității portante produselor fabricate. Dintre cele mai imrealizări se pot menționa : extinderea complexului de instalații pentru evacuarea automată a deșeurilor metalice, instalația de vopsire pentru mașinile electrice din gabaritele 71-132 și numeroase agregate destinate prelucrării automate a carcaselor. în prezent, activitatea compartimentului este intensificată în vederea finalizării cât mai rapide a acestei linii. In probe tehnologice se află o instalație de sudare cu plasmă a miezului magnetic, realizată pe bază de colaborare cu C.S.I.O. Timișoara. COMUNA CU CEI MAI BUNI GOSPODARI PECIU NOU, LOCUL I PE JUDEȚ In sala căminului cultural din Peciu Nou a avut loc, ieri după amiază, adunarea populară prilejuită de acordarea Premiului I, în valoare de 70.000 lei, comunei care, anul trecut, a obținut cele mai bune rezultate în întrecerea pentru bună gospodărire și înfrumusețare. La festivitate au participat peste 400 de cetățeni din comună — deputații consiliului popular comunal, conducători unor unități economice, reprezenattanți ai organizațiilor de masă și obștești, membrii ai Consiliului comunal al Frontului Unității Socialiste, gospodari din toate circumscripțiile electorale comunale. La începutul festivității, tovarășul Petru Obradov, secretarul Comitetului comunal de partid, primarul comunei, a înfățișat, pe larg, succesele obținute de locuitorii din Peciu Nou, Sînmartinu Lipicesc și Diniaș, in activitatea de ridicare a nivelului edilitar-gospodăresc al fiecărui sat. Ca urmare a muncii organizatorice desfășurate de consiliul popular comunal, sub îndrumarea Comitetului comunal de partid, cetățenii din Peciu Nou au reușit, anul trecut, să depășească toate angajamentele asumate începutul anului. Față de un volulum de circa 2 milioane lei lucrări obștești (cît a fost angajamentul inițial), aici s-au executat lucrări în valoare de peste 3 milioane lei. Au fost amenajate și împietruite noi străzi din Peciu Nou, rețeaua de alimentare cu apă a fost extinsă cu încă 4,5 km, s-a dat în folosință un nou dispensar medical cu profil stomatologic, iar la au fost amenajate locuri de Diniașagrement. Toate acestea cît și altele au determinat, ca valoarea lucrărilor, calculată pe un locuitor, să se ridice la 519 lei. Exprimînd voința unanimă a locuitorilor din comună — români, germani, sîrbi, de alte naționalități — tovarășii Mihai Rotaru, directorul I.A.S., Adalbert Rock, șeful unității de mobilă a I.I.L. „Banatul“, Vasile Lale, secretarul comitetului de partid de la S.M.A., prof. Constantin Vid, directorul liceului și Jiva Mișcovici, țăran cooperator de la Sînmartinu Sârbesc s-au dat, cu prilejul adunării, să angamuncească cu entuziasm sporit, pentru ca anul acesta să obțină succese și mai mari, cinstind cum se cuvine marile evenimente politice din viața patriei și poporului , aniversarea a XXX de ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist, Congresul al XI-lea al partidului. Cu același prilej au fost înmînate 60 de insigne de gospodari fruntași, acordate celor mai destoinici oameni din comună. Tovarășul Vasile Daju, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, din partea Comisiei județene de urmărire și îndrumare a întrecerii patriotice, a înmînat premiul I acordat comunei Peciu Nou, felicitîndu-i călduros pe toți locuitorii, urîndu-le, în viitor, noi succese în activitatea de a satelor pe noi trepte de ridicare bunăstare și înflorire. Activitate intensă in sectorul legumicol la C.A.P. Uivar POPASURI DE LUMINĂ Cea de-a XIV-a ediție a „Lunii cărții la sate“ se va desfășura, ca de obicei, pe tot parcursul lunii februarie, însă, in anul acesta, sub semnul unor evenimente deosebite : XXX-a aniversare a Eliberării a patriei, Congresul al XI-lea al P.C.R., precum și împlinirea unui sfert de veac de la istorica Hotărîre din 3-5 martie 1949 cu privire la transformarea socialistă a agriculturii. In aceste condiții excepționale, necesara manifestare culturală, din perioada de iarnă, în lumea satului contemporan, capătă cîteva trăsături specifice. In acest sens, au fost stabilite, In programul lunii, pe întreaga țară, următoarele grupe de acțiuni, implicind fiecare o responsabilitate anume, asigurîndu-se astfel succesul deplin al ediției. Astfel : Intre 17 februarie, acțiunea „In cinstea celei de-a 30-a aniversări a Eliberării patriei de sub jugul fascist“ ; 8-14 februarie — „25 de ani de agricultură socialistă“ ; 15-21 februarie — „Tineretul român — factor activ în opera de desăvîrșire a construcției socialismului în patria noastră“ și 22-28 februarie — „Beletristica română contemporană — oglindă a cuceririlor revoluționare ale poporului român". Simpla enumerare a acestor grupe de acțiuni este suficientă pentru reflectarea amplei deschideri a răspîndirii în cercuri din ce în ce cărții mai largi în lumea satului precum și cuprinderea complexă a tuturor categoriilor de intelectuali legați de sat. Tinerilor li se acordă în mod accentuat o participare activă și creatoare în cadrul acestei ediții a Lunii cărții la sate. Un rol important revine difuzorului de carte, librăriei sau cooperativei de consum cu raion de librărie, în prezentarea și vînzarea cărții, în opera de îmbogățire a bibliotecilor personale existente, în crearea unor noi asemenea biblioteci. La reușita de anul acesta Lunii cărții la sate își vor aduce a contribuția — ca și în celelalte ediții, deși de data aceasta cu o mai mare preocupare pentru calitate și conținut — redactorii editurilor (pentru județul Timiș au fost programate editurile „Facla“, „Ion Creangă", „Kriterion“, „Ceres“), scriitorii, membrii cercurilor literare, precum și acei iubitori ai slovei scrise care, de obicei, transformă întîlnirile și șezătorile literare in adevărate sărbători ale luminii. Mă gîndesc aici la inimoșii directori de cămine culturale, la bibliotecarii pasionați, la cadrele didactice entuziaste și pe deplin interesate de ceea ce e nou în artă și literatură. In acest an, scriitorii timișoreni se prezintă cititorilor în luna februarie cu o bogată recoltă editorială : Franyo Zoltán, Anghel Dumbrăveanu, George Drumur, Emil Gherasîm, Vladimir Ciocov, Ivo Muncean, cu volume de poezii : Ion Arieșanu, Romul Fabian, Alexandra Indrieș, Ion Velican, St. Ludwig Schwarz, Maria P. Pongracz, Laza Ilici, Cedomir Cionca, cu romane, proză scurtă, reportaje , Eugen Todoran, Ion Maxim, Nicolae Țirici, Simion Dima, cu studii, critică literară, moștenire culturală. Multe din cărțile apărute au fost tipărite de editura „Facla", care a depășit, intr-o viață scurtă, peste 55 de titluri beletristice, științifico-tehnice și in patru limbi ; ea se va prezenta publicului cititor de la țară în această lună dedicată cărții, cu realizările de pînă acum, dar și cu promisiunile de Enumerînd unele dintre viitor, localitățile prevăzute în planul de activități ale Lunii cărții la sate în județul Timiș — Cărpiniș, Gătaia Soca, Mare, Firdea, Gladna, Beregsău Silagiu, Bacova, Dumbrăvița, Sînmartinu Sârbesc — nu înseamnă că am epuizat toate punctele care vor trebui să devină cît de curînd fapte de cultură. Gîndul organizatorilor este acela de a ridica ediția 1974 a Lunii cărții la sate în județ la nivelul cuvenit unui an și sărbătoresc și responsabil cum este anul acesta, atît de bogat evenimente istorice remarcabilele. MIRCEA ȘERBANESCU Februarie — Luna cărții la sate IN PAGINA A II A • La nivelul real al posibilităților • Menirea gazetelor satirice exclude festivismul • Ecouri la semnalele critice Creșterea viguroasă a eficienței economice a întreprinderilor agricole socialiste în viitorii ani este condiționată, în mare măsură, de calitatea cadrelor tehnice chemate introducă, pe scară largă, progresăsul tehnic in producție. Documentele Congresului al X-lea, ale Conferinței Naționale și ale Plenarei C C. al P C.R. din 18-19 iunie relevă că în 1973 învățămînt eficienta are ca rezultat preluarea de către absolvenții unei facultăți a complexității de sarcini cele din prima zi revin de producție- Aceasta presupune o instrucție și educație efectivă în procesul muncii, dentul trebuie stusă învețe producînd și insușindu-și deprinderile practice ale meseriei sale Pentru cadrul didactic, integrarea învățămintului in producție și cercetare înseamnă, de fapt, orientarea justă a fondului său de cunoștințe spre necesitățile vieții productive moderne, spre rezolvarea, prin cercetarea științifică, a nevoilor majore ale producției, înseamnă, de fapt, o revitalizare și îmbogățire a teoriei, o respingere în procesul didactic și educativ a tradițiilor lipsite de perspectivă. Prin sprijinul și îndrumarea permanentă a Biroului Comitetului județean de partid și prin ajutorul material al Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, astăzi institutul nostru dispune de o platformă agricolă complexă, unde studenții tuturor facultăților se instruiesc și se formează ca specialiști. Disciplinele diverselor specialități și-au amplasat aici atelierul didactic, unde cadrele didactice gospodăresc, împreună cu studenții, și fac mai productive suprafețele cultivate, plantațiile de pomi și vie, sera și solariile, sectoarele zootehnice, mașinile și instalațiile. Mutarea în stațiune a disciplinelor tehnologice de specialitate cum sunt: legumicultura, pomicultura, viticultura, tehnologia plantelor hortiviticole, tehnologia creșterii și exploatării taurinelor, tehnologia creșterii și exploatării suinelor, ovinelor și păsărilor, apicultura sericicultură, nu a însemnat o simplă și reamplasare teritorială a acestora intr-un cadru productiv, ci o angajare totală a cadrelor didactice și a celorlalți lucrători, împreună cu studenții, la conducerea și executarea efectivă a tuturor proceselor de producție din sectoarele unde-și desfășoară activitatea- Disciplinele de genetică și ameliorare a plantelor, agrotehnică, fitothlmie, fitopatologie, culturi furajere, alimentație, culturi irigate, îmbunătățiri funciare, mașini agricole și zootehnice își organizează în stațiune, în sezonul agricol, ateliere didactice, unde immmmmmmmpreună cu studenții lucrează la crearea de linii și hibrizi noi de grîu și porumb, îmbunătățesc și verifică noi soluții tehnice pentru mărirea producției vegetale la unitatea de suprafață, contribuind, prin aceasta la mărirea beneficiilor stațiunii didactice pentru studenții anilor I și II de la toate facultățile. Stațiunea didactică experimentală oferă un cadru bun de instruire practică, atît in timpul orelor de lucrări practice, cit mai ales în cel al practicii productive pe care aceștia o efectuează eșalonat, în toate sezoanele anului agricol. Ei sunt coordonați in munca lor, în afară de cadrele didactice ce conduc sectoarele respective, de către un student din anul V cu rol de brigadier. Este un student din conf. dr. IOAN VINTILA prorector al Institutului agronomic Timișoara (Continuare in pag ala) TIMIȘOARA UNIVERSITARA STUDENTUL ÎNVAȚĂ PRODUClND Invățămintul agricol timișorean, legat de producție și cercetare La C.A.P. Uivar Zile cu activitate intensă in legumicultura Lucrările de sezon in sectorul legumicol al cooperativei agricole de producție din Uivar polarizează, în aceste zile, atenția crescîndă a consiliului de conducere, biroului organizației de partid, a harnicilor cooperatori care alcătuiesc echipa de grădinari. Pregătite din timp, paturile calde insămînțate cîteva zile în urmă au scos cu iveală primele fire de roșii timbpurii sădite de mîini pricepute, plantele au răsărit uniform și promit o dezvoltare normală. Concomitent se insămințează ardei grași, varză timpurie, alte viitoare trufandale pe care consumatorii le așteaptă cu nerăbdare. Așa cum, s-au angajat în răspunsul dat la Chemarea cooperativei agricole de producție din I. USARU (Continuare in bag a 111-a)