Drapelul Roşu, martie 1974 (Anul 30, nr. 9056-9082)

1974-03-01 / nr. 9056

V K ( A Anul XXXI nr. 9.056 Oft Vineri, 1 martie 1974 # 4 pagini, 30 bani LUCRĂRILE CONFERINȚEI PE ȚARA A _______________________________________________________ 9 9 CADRELOR DE CONDUCERE DIN UNITĂȚILE AGRICOLE DE STAT ȘI COOPERATISTE In prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, joi’ dimi­neață, au fost reluate în plen lu­crările Conferinței pe țară a ca­drelor de conducere din unitățile­ agricole de stat și cooperatiste. Dezbaterile s-au desfășurat sub puternica înrîurire a cuvîntării­­ se­­cretarului general al partidului, a­­devărată Cartă a agriculturii ro­mânești, document de însemnătate excepțională pentru dezvoltarea pe mai departe a acestei ramuri de producție, a întregii noastre eco­nomii. Sosirea în incinta Pavilionului expozițional a tovarășului Nicolae Cea­ușescu, a celorlalți conducă­tori de partid și de stat, a fost in­­timpinată cu puternice ovații, cei prezenți exprimindu-și sentimen­tele de înaltă stimă și prețuire, de profundă recunoștință și dragoste față de secretarul general al par­tidului, pentru analiza amplă fă­cută în cuvîntarea rostită la des­chiderea Conferinței asupra dru­mului parcurs de agricultura noas­tră, a căilor și mijloacelor de creș­tere în continuare a producției a­­gricole, ale perfecționării activită­ții în acest important sector al e­­conomiei naționale, cit și pentru aprecierile calde la adresa muncii pline de abnegație desfășurată zi de zi de cei ce lucrează pe ogoare. La lucrările Conferinței au par­ticipat : tovarăși Elena Ceaușescu, tovarășii Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Ver­­deț, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobariu, Constantin Drăgan, Emil Drăganescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Aurelia Dă­­nilă, Miu Dobrescu, Magdalena Filipaș, Mihai Gere, Ion­ Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Pățan, Ion Stănescu, Mihai Te­­lescu, Iosif Uglar, Richard Winter, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat­ și guvernu­lui, prim-secretari ai comitetelor județene de partid, activiști de partid și de stat, cadre din unele ramuri industriale, oameni de ști­ință și cultură. Lucrările Conferinței au fost deschise de tovarășul Manea Ma­­nescu, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Au luat apoi cuvîntul Ion Spă­­tărelu, președintele C.A.P. ,,Gheor­ghe Dojan, județul Ialomița; Flo­rentin Cirpan, director al între­prinderii de stat pentru creșterea și îngrășarea porcilor; Beregsău, județul Timiș ; Marin Nedea, di­rector al S.M.A. și președinte al C.A.P. Furani, județul Teleorman ; Elena Orzan, șefă de C.A.P. Valea Măcrișului, fermă la județul Ilfov , Alexandru Toana, președin­tele C.A.P. „Viața nouă“, Poiana In pauză, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a întreținut într-un dialog fructuos cu participanții la conferi­nță f continuare în pag. a VI­­I) Mitul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la festivitatea decorării unor cadre de conducere și lucrători fruntași din agricultură In numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat și al guvernului, precum și al meu personal doresc să adresez cele mai calde felicitări tuturor acelora care au fost distinși astăzi, și care vor fi distinși în continuare, cu or­dine și medalii ale Republicii So­cialiste România. (Vii aplauze). Am acordat astăzi titlul de „E­­rou al Muncii Socialiste" unui mare număr de președinți de cooperative, de directori de întreprinderi agri­cole de stat, de cooperatori și lu­crători din agricultură. A sporit deci numărul de Eroi ai Muncii Socialiste. Aceasta este o apre­ciere deosebită pe care o dăm ac­tivității desfășurate de tovarășii respectivi, de colectivele în care ei muncesc, contribuției aduse la înfăptuirea politicii partidului in domeniul agriculturii. De altfel, după cum știți, prin Hotărârea Co­mitetului Central de acum un an, am stabilit ca anual să acordăm celor care vor obține rezultate bune in agricultură, titlul de Erou al Muncii Socialiste și alte ordine ale Republicii Socialiste România. Deci am făcut un început cu oca­zia acestei conferințe. Urmează ca activitatea din acest an să prile­­juiască acordarea unui număr mai mare de titluri de Erou al Muncii Socialiste, de alte ordine ale Repu­blicii Socialiste România, atît uni­tăților cît și acelor tovarăși care vor avea rezultate deosebite, pre­cum și județelor, consiliilor popu­lare și comitetelor județene de partid. Este deci deschisă calea spre a avea fiecare județ un nu­măr mai mare de Eroi, și mai cu seamă de a crește acest număr ca rezultat al obținerii unor producții sporite în toate sectoarele de acti­vitate. Cu aceste gînduri îmi exprim convingerea că acordarea acestor ordine — care constituie o apre­ciere a activității de pînă acum — va constitui un imbold pentru În­făptuirea în cele mai bune condiții a politicii partidului și guvernului în domeniul agriculturii. Fericit încă o dată pe toți tova­rășii distinși. Vă urez noi succese în activitatea dumneavoastră. (A­­plauze puternice). Aspect din timpul lucrărilor Con­ferințel MESAJE DIN LOCALITĂȚILE JUDEȚULUI • NOI CONDIȚII DE MUN­CA LA AUTOBAZA I.T.A. SÂNNI­­COLAUL MARE. Recent, la Au­tobaza I.T.A. Sînnicolaul Mare a fost dată in exploatare o hală nouă, spațioasă, pentru între­ținerea și repararea autovehicu­lelor. Hala este dotată cu 4 ca­nale, dintre care unul destinat stației automate pentru schimb de ulei și element filtru. Opt autovehicule se pot introduce într-o singură serie in fluxul tehnologic. Atelierele de strun­­gărie, carburatorist, electrici­tate, sculărie și o magazie de piese, la îndemîna lucrătorilor, contribuie în mod substanțial la o întreținere cât mai corespun­zătoare a autovehiculelor. S-au îmbunătățit și condițiile de lu­cru față de cele existente. Schimbul de ulei de filtru bu­năoară, nu se mai face în aer liber. Pentru sezonul de iarnă, hala este dotată cu o aerotermă care transmite aer cald la toate canalele și locurile de muncă. Geamuri largi asigură o bună luminozitate. Vechiul atelier de strungărie a fost amenajat ca o sală de mese pentru pauza de la ora 10 și vestiare. (Gheorghe Negricioiu, corespondent). • CURSURI DE RIDICARE A CALIFICĂRII : Colectivul topo­grafic al Institutului de pro­iectări Timișoara (IPROTIM) a organizat sub îndrumarea șe­fului de colectiv topografi ing. Nicolae Dancu un curs în ve­derea ridicării calificării fesionale. Durata cursurilor pre­va fi de un an după care cursanții vor fi încadrați tehnicieni topo­metri în cadrul colectivelor to­pografice. Predarea materiilor la acest curs este asigurată de an­gajații IPROTIM fără a mai fi nevoie astfel de fonduri bă­nești ce se acordă prin planul de școlarizare. Cursanții, în ca­drul lucrărilor practice pe teren, execută lucrări productive (ridi­cări tipo pentru alimentarea cu apă, canalizare, locuințe, schițe sistematizare) care servesc in proiectare. Convenția încheiată cu cursanții stipulează ca după absolvire aceștia să lucreze trei ani la IPROTIM. Inițiativa fost dictată de necesitatea vo­a­lumului mare de lucrări care a impus, solicitarea de cadre me­dii topometrice la diferite școli din țară, dar numărul celor re­partizați — cadre tehnice de specialitate (topometri) — fiind insuficient nevoilor de produc­ție. (Faur Ludovic, proiectant, IPROTIM). GOSPODĂRIREA RAȚIONALA A ENERGIEI SE MĂSOARĂ IN ECONOMII DE COMBUSTIBILI In lumina prevederilor Decretu­lui Consiliului de Stat și la indi­cația Biroului Comitetului jude­țean de partid in toate întreprin­derile industriale, de transport, în unitățile din agricultură ale jude­țului nostru au fost stabilite pro­grame concrete pentru folosirea rațională și economisirea combus­tibililor și energiei electrice în procesele tehnologice, iluminat. Pe seama acestor programe, ce vor fi permanent îmbunătățite și com­pletate, se prevede economisirea, în 1974 a 250 tone combustibil convențional la uzina Azur 330 tcc la 1 Iunie. Relevînd re­și­zultatele pozitive obținute de a­­ceste două întreprinderi în anul 1973, cînd realiză­­rile consumului specific se situea­ză sub nivelul planificat, nu se poate spune to­tuși că s-a atins limita maximă. Tocmai de pildă, de aceea, la „1 Iunie“ o serie de măsuri vizează oprirea apei calde­­ menajere pen­tru grupurile sociale, de la ora 24—6 dimineața, evitîndu-se unele circuite generatoare de pierderi. De asemenea, în vederea recupe­rării integrale a căldurii pe care o deține condensul returnat s-au înlocuit vechile oale cu altele de o construcție calitativ superioară, termodinamică, ce asigură o fun­cționare bună. Căldura recuperată se folosește la preîncălzirea apei de alimentare a cazanelor și a a­­pei tehnologice. Consecvenți în a folosi fiecare sursă de căldură, a­­burul uzat rezultat de la mașinile de uscat din finisaj, care era re­­circulat spre gospodăria de con­dens, este acum folosit pentru în­călzirea secției vopsitorie. Alături de aceste măsuri legate de soluții tehnice au fost prevăzute și altele care se referă la­­ îmbunătățirea sistemelor de încălzire a spațiilor de producție și administrative, ra­ționalizarea programului de încăl­zire și de micșorare a pierderilor. De asemenea, regimul de funcțio­nare a încălzirii se face după gra­fic în funcție de temperatura ex­terioară, fapt ce asigură o utili­zare rațională a combustibilului. Edificator pentru eficiența măsu­rilor luate este faptul că, față de realizările anului 1973, consumul de gaz metan în acest an va fi cu 5 la sută mai mic. In vederea e­­conomisirii de energie termică s-au luat și măsuri de a completa și extinde izolațiile termice la ca­za­n­e și conducte, operații care au început a fi executate de pe acum. Pe linia acelorași preocupări și la uzina Azur s-au depus eforturi în vederea economisirii energiei. Astfel, prin modificarea unor re­țele de încălzire, în prezent blo­cul administrativ poate fi izolat in schimburile II și III asigurîn­­du-se în acest mod o folosire mai eficientă a centralei termice. Tot aici se pot menționa eforturile pentru menținerea unei tempera­turi constante în halele de pro­ducție, în jur de 18 grade, ceea ce constituie o altă sursă de eco­nomisire deloc neglijabilă. De a­­semenea, pentru micșorarea con­sumurilor de combustibili în cen­trala termică au fost întocmite orare de funcționare în strânsă le­gătură cu necesitățile producției, a încălzirii în funcție de tempera­______________ -ora mediului ex-in­terior. O proble­mă deosebit de importantă și cărei rezolvare es­­­te preconizată în­ 1975 o constituie dezafectarea ca­zanelor de la u­­nitatea de lacuri. Prin Vechime, în­zestrarea tehnică a cazanelor, regimul de funcțio­nare, toate exprimate cu­, se poate de fidel de randamentul scăzut, acestea se impun a fi înlocu­ite de urgență. Deși nimeni nu contestă importanța acestei probleme, ope­rația de înlocuire va avea loc tîr­­ziu datorită livrării cazanului 31 XII 1974. Măsurile luate în ul­­­­tima perioadă a anului trecut au condus, în final, la reducerea con­sumurilor specifice. Astfel, față de 12 tec/milion lei s-au realizat 11,4. încadrarea în normele plani­ficate de energie constituie un in­diciu de respectare a disciplinei energetice, cu condiția ca acestea să fie elaborate în concordanță cu posibilitățile reale ale unității. In această direcție se cere să se ac­ționeze de către conducerea ope­rativă a uzinei, la centrală, pen­tru revederea consumului de com­bustibil convențional stabilit, de­oarece acesta nu va putea fi res­pectat. Pledează pentru acest lu­cru faptul că diferența de com­bustibil, ce trebuie redusă față de realizările anterioare, reprezintă consumul uzinei pe două luni, deși structura sortimentală nu s-a schimbat iar cazane noi nu s-au montat. De asemenea, realizările raportate la nivelul planificat nu vor reflecta eforturile reale de­puse pentru economiile de com­bustibil. O atenție deosebită se acordă, în ambele întreprinderi, reducerii ing. CORNEL DOBREANU (Continuare în pag. a Ill-a) La 1 Iunie și Azur — in prim plan recuperarea resurselor secundare Adeziune deplină la măsurile stabilite de Conferința pe Lucrătorii ogoarelor județului nostru urmăresc cu deosebită a­­tenție și interes lucrările Confe­rinței pe țară a cadrelor de con­ducere din unitățile agricole de stat și cooperatiste, fiind ferm ho­­tăriți să aplice întocmai în via­ță, programul de măsuri pe care aceasta il va stabili privind spo­rirea contribuției agriculturii la dezvoltarea economiei naționale, îndemnul secretarului general al partidului — tovarășul Nicolae Ceaușescu, — cuprins in cuvînta­rea rostită cu acest prilej, de a face totul ca, alături de clasa muncitoare și în strânsă alianță cu ea, țărănimea să-și aducă o con­tribuție tot mai activă la dezvol­tarea și întărirea forței și capa­cității economico-sociale a Româ­niei socialiste, constituie, pentru fiecare țăran cooperator, mecani­zator, specialist sau lucrător din I.A.S. și S.M.A. un adevărat sti­mulent în activitatea pe care o desfășoară pentru a smulge ogoa­relor producții tot mai mari, pen­tru a obține cantități suplimentare de lapte, ouă, carne și lină. — Apreciez în mod deosebit cu­vîntarea secretarului general al partidului, indicațiile prețioase ce se desprind din ea — ne spunea to­varășul PĂUN DUDA, inginerul șef al întreprinderii agricole de stat Becicherecu Mic. Pentru noi, cei care lucrăm în întreprinderile agricole de stat, aceste indicații constituie un program concret de acțiune. Ne străduim să răspun­dem prin fapte acestor îndemnuri, să nu precupețim nici un efort în rentabilizarea fiecărui sector de activitate, în realizarea unor in­dici economici tot mai înalți. Sun­tem­ întru totul de acord cu apre­cierea făcută că printr-o folosire incompletă a bazei tehnico-mate­­riale întreprinderile agricole de stat din județul Timiș au obținut, în anul trecut, pro­ducții inferioare de porumb in comparație cu cooperativele a­­gricole. De aceea, ne străduim a­­cum ca, prin aplicarea unor tehno­logii adecvate, printr-o lucrare mai științifica a pămîntului, să reușim să obținem producții net superioare celor realizate de co­operativele agricole învecinate. Așa cum se arată în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu pu­nem în centrul atenției noastre folosirea cit mai rațională a pă­mîntului, a acestei importante a­­vuții naționale. In completarea acestor afirmații se cuvine să menționăm că la I.A.S. Becicherecu Mic, în ultimii trei ani, au fost scoase de sub in­fluența excesului de umiditate, în sistemul de desecare Vinga-Biled- Beregsău, 6.775 de hectare de te­renuri agricole. Acum s-a întoc­mit un nou proiect pentru îndesi­­rea rețelei de canale in sistemul Vest-Timișoara pentru a salva de pericolul inundațiilor, alte circa 700 de hectare aparținând fermelor de la Săcălaz. O draglină a și dn- B. BURZ (Continuare in pag. a llt-a) țară a cadrelor de conducere din unitățile agricole de stat și cooperatiste DE AMPLU PROGRAM DE MĂSURI PRIVIND SPORIREA CONTINUĂ A PRODUCȚIEI AGRICOLE Puternic ecou stîrnit de cuvîntarea secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu Medicul veterinar Ion Liuba, care este și secretarul organizației de partid la I.A.S. din Becicherecu Mic, discutînd cu un grup de lucrători despre marea însemnătate pe care o reprezintă Cuvîntarea to­varășului Nicolae Ceaușescu la Co­nferința pe țară a cadrelor de con­ducere din unitățile agricole de stat și cooperatiste. Foto : E. ROBICSEK

Next