Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)

1974-04-24 / nr. 9102

® 2 ® Construirea unei economii so­cialiste a căpătat, pentru țara noastră, dimensiuni deosebite, în­­trucit, se știe, am avut și mai avem de parcurs, un drum nu prea ușor pentru ca productivita­tea muncii sociale și valorificarea resurselor naturale să ajungă nivelul pe care îl permite dezvol­ta­tarea științei și tehnicii contem­porane. Orientările stabilite de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român și de Conferința Națională merg în sensul construi­rii unei economii care să asigure atingerea acestor performanțe. Care sunt princi­palele elemente care definesc dinamismul dez­voltării economice în țara noastră ? Venitul indicator național, sinte­tic al puterii e­­conomice a unei țări, a fost în 1973 de circa 7,5 ori mai mare de­cât în 1950. Ceea ce se remarcă es­te intensificarea ritmului creșterii venitului națio­nal girea odată cu săr­barei de producție. Pro­grese remarcabile au fost obținute în domeniul în­­vățămîntului și minmmmmm științei, România apropiindu-se de nivelul atins de țările avansate din punct de ve­dere economic din Europa. Dar, dinamismul se exprimă, nu numai, și nu în primul rind, evoluții cantitative, ci în profunde în prefaceri calitative în interiorul economiei românești. Dominantă apare transformarea industriei în ramură conducătoare a economiei. Este rezultatul aplicării în viață a politicii economice adoptate de partid, politică axată pe organi­zarea și dezvoltarea industriei, în raport cu condițiile concrete ale societății românești, cu marile ce­rințe ale științei și tehnicii con­temporane. Industria românească s-a dezvoltat în ritmuri care o situează pe unul din primele lo­curi din lume. Aceasta a constituit principalul resort al conturării unei noi diviziuni a muncii sociale in țara noastră, a cărei esență este reprezentată de faptul că, înce­­pînd din anul 1970, ponderea popu­lației active ocupate in ramurile neagricole a depășit pe cea a populației ocupate în agricultură. La sfirșitul anului 1973, populația ocupată în agricultură reprezenta 44 la sută din populația țării. In anul 1990 se prevede ca popu­lația care va lucra în agricultură să fie de 10-15 la sută. Caracteristică tuturor țărilor care se industrializează, amploa­rea acestor mutații depinde, desi­gur, de ritmul creșterii industriale. Pentru anul 1974 este prevăzut un ritm de creștere a capacităților in­dustriale de 16,7 la sută. In raport cu tendințele ce au loc pe plan mondial, ritmul de creștere a ra­murilor care prelucrează superior un anumit produs este mai rapid decât cel al ramurilor care le aprovizionează cu materia primă (construcția de mașini, chimia, energia electrică). Potrivit sarcinilor trasate de Congresul al X-lea și de Confe­rința Națională ale partidului au fost întocmite programe speciale în ramurile principale ale indus­triei, care să grăbească preface­rile și structura producției. Se amplifică dezvoltarea electronicii și electrotehnicii, ramuri indispen­sabile unei industrii moderne, com­petitive, ritmuri mai rapide de creștere cunoaște producția de mașini-unelte, de mecanică fină, optică ș.a. Transformările ce se preconizează in structura econo­miei românești sunt înscrise în pla­nurile de dezvoltare social-eco­­nomică a țării, care­­ prevăd inves­tițiile pentru intensificarea rit­mului de creștere într-o serie de ramuri purtătoare cu precădere ale progresului tehnic, modernizarea capacităților de producție, asimi­larea de produse noi ș.a.m.d. Cel mai bine apare modificarea structurii economiei, sensurile și intensificarea evoluției acesteia, din analiza repartiției forței de muncă pe principalele activități. O asemenea analiză, coroborată cu ritmurile de creștere ale produc­ției și productivității muncii, per­mite nu numai aflarea unei situa­ții date, ci și sugerarea orientărilor menite să micșoreze timpul de recuperare a decalajelor econo­mice ce despart țara noastră de țările industrializate. Ce spun da­tele statistice în această privință? In 1972, compartiv cu anul 1950, populația ocupată a crescut cu 19 la sută. Măsurile adoptate pentru perfecționarea structurii econo­mice vor marca, odată cu mări­rea numărului celor ocupați în producție, noi regrupări ale forței de muncă spre activități din ce în ce mai înalt calificate. In 1973, numărul salariaților a depășit 5,6 milioane iar pina în 1975, potrivit prevederilor, va ajunge la aproape 5,9 milioane. Politica partidului nostru urmă­rește crearea acelor structuri po­litice, organizatorice, economice, care să determine ca dezvoltarea social-economică să aibă loc în ritm rapid și în condiții de ma­ximă eficiență, ceea ce implică o economie dezvoltată și o viață so­cială complexă. Atingerea unui asemenea obiectiv presupune per­fecționări, căutări permanente. Se distinge acum, pe primul plan, odată cu promo­­a­varea mai departe unei atitudini critice față de structurile exis­tente, consolidarea conținutului aces­tora, în sensul în­­care au fost con­cepute, înlăturarea elementelor de for­malism care mai persistă și, mai ales, pregătirea din ce în ce mai­ te­meinică a oameni­lor pentru a-și e­­xercita drepturile și a folosi, real­mente, calitatea de proprietari asupra mijloacelor de producție. Activi­­­­tatea educativă politica­­consti­tuie o parte in­­separabilă în ope­ra de edificare a noii orinduiri sociale. In scopul ridicării ei la nivelul marilor ce­rințe ale etapei a fost elaborat Programul partidului de educație socialistă a maselor, ale cărui pre­vederi trebuie transpuse în viață cu perseverență. Caracteristici definitorii ale evoluției României contemporane: dinamismul creșterii economice, progresul rapid al întregii vieți sociale constituie o garanție a îm­plinirii marilor sarcini trasate de Congresul al X-lea și de Conferința Națională ale partidului, a gră­birii ritmului pentru atingerea acelor parametri care vor conferi țării noastre statutul de țară so­cialistă multilateral dezvoltată. ION BUȘE, director adjunct al Cabinetului județean de partid In sprijinul celor ce studiază in învățămintul de partid și politic U.T.C. DINAMISMUL VIETII ECONOMICE ȘI SOCIALE - CARACTERISTICĂ DEFINITORIE A ROMÂNIEI CONTEMPORANE Inițiative generatoare (TJrmare din pag. I) oade următoare stau mărturie că ne aflăm pe drumul cel bun. Amintind de acțiunile întreprinse și de rezultatele obținute, se cu­vine subliniat și rolul important pe care l-a îndeplinit și urmează să-l exercite în continuare sectorul mecano-energetic. Bazîndu-ne pe sprijinul organului tutelar a cărui prezență a și început să se facă simțită — suntem­ convinși că fără investiții prea mari, prin diferite amenajări și unele măsuri de orga­nizare a muncii în atelierele meca­nice, acestea și-ar putea aduce intr-o măsură și mai mare contri­buția la modernizarea utilajelor în­treprinderii noastre și ale altor în­treprinderi din industria materiale­lor de construcții la a căror dotare contribuim și în momentul de față. In acest scop, comitetul oamenilor muncii a analizat într-una din șe­dințele sale posibilitățile de au­to­­utilare ale întreprinderii și perfec­ționarea activității atelierelor de întreținere și reparații. In urma discuțiilor purtate și propunerilor făcute s-a elaborat un plan de măsuri vizînd îmbunătățirea dotării atelierelor cu mașini-unelte, asigu­rarea creșterii indicilor intensivi și extensivi ai instalațiilor, crearea unei grupe de concepție-proiectoare în cadrul atelierului mecano-ener­getic. Incă in acest an, colectivul de muncă al acestui sector va pune la dispoziția secțiilor de producție alimentatoare mecanice, preuscă­­toare, mașini pentru balotat pro­duse, dispozitive pentru paletizarea încărcării vagoanelor și alte mij­loace perfecționate de producție, care își vor aduce aportul la creș­terea productivității muncii și la îmbunătățirea condițiilor de muncă. De asemenea, vom livra altor între­prinderi instalații pentru omogeni­zarea argilei, presarea cărămizilor și alte utilaje a căror contractare a și fost perfectată până în prezent. Muncitori de înaltă calificare ca strungarii Matei Schmidt și Ion Negrău, lăcătușii Constantin Diboș, Ion Ciompila și Pavel Sipoș, spe­cialistul în modele Nicolae Raus­cher, electrotehnicianul Anton Kampf, automatistul Richard Tatos sunt doar cițiva din cei care cu hărnicie și talent susțin acțiunea de autodotare. Pe lîngă contribuția adusă la perfecționarea activității sectorului mecano-energetic, ingi­nerii Sever Florescu și Ioan Vogel, tehnicanul Ion Hochstrasser și alte cadre tehnice din întreprindere se străduiesc să-și aducă aportul și la ridicarea calificării celor 30 de ab­solvenți ai școlii profesionale de lăcătuși-mecanici, cu care noi am completat forțele de muncă ale acestui sector cheie.­ Mina bunului gospodar se vede la tot pasul. In clișeul nostru , aspect al­ înfrumusețării orașului Jimbolia Un Să protejăm culturile agricole (Urmare din pag I­­ rnițele creșterilor vegetativă sau să favorizeze aceste creșteri. Cauzele nedezvoltării griului și orzului pe vetre mari, însumînd cî­­teva hectare în cadrul parcelelor, sînt complexe, fiind efectul unor modificări biologice și de dezechi­libru. Refacerea acestor plante ar fi posibilă în cazul prezenței umi­dității (ploi, irigare) și ingrășarea suplimentară cu azot, deoarece te­renurile respective au fost proba­bil, mai puțin fertilizate, pentru culturile premergătoare griului, iar cele administrate în primăvară încă nu au fost folosite în nutriție. Aplicarea integrală și cu deosebi­tă conștiinciozitate profesională a tuturor lucrărilor menite să con­tribuie la păstrarea integrității plantelor, constituie una din prin­cipalele condiții în ajutarea cultu­rilor de a învinge deficiențele cau­zate de specificul acestei primăveri, și astfel păstrîndu-se vigoarea, purtătoare a capacității sporite de producție de mai tîrziu. VREMEA PENTRU 24 MARTIE : Vre­me nestabilă, cu cerul schim­bător, mai mult noros ziua, cînd, local vor cădea averse de ploaie. Vîntul va sufla mo­derat din nord-vest. Tempera­tura va fi cuprinsă, noaptea, între minus 2 și 3 grade ziua între 10 și 15 grade. Dimi­și­neața, local, se va semnala brumă. PENTRU MUNTE , nestabilă, cu cerul mai Vreme mult noros. Vor cădea ninsori și averse de lapoviță. Pe scene și ecrane MIERCURI, 24 APRILIE □ Opera de stat : TURNEUL TEATRULUI NAȚIONAL LIRB DIN NOVI SAD cu opera MA­DAME BUTTERFLY (19,30); CINEMATOGRAFE □ Modern : CINTECUL NOR­­VEGIEI (8, 14,30, 17,30, 20,30); □ Arta : OMUL CU CREIE­RUL TRASPLANTAT (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21); □ Parc, CAPCANA (10, 14, 16, 18, 20)­­ □ Studio : ULTIMELE 6 MI­NUTE (9, 11, 16, 18, 20); □ Melodia : DISTRATUL (9, 11, 14, 16, 18, 20)­­ POLIȚISTUL □ Victoria­ (10, 16, 18, 20); □ MUncitoresc — Fratelia : REINTOARECEA PE PAMINT (15, 17, 19); 1~l Steaua roșie — Mehala: O AFACERE PE CINSTE (15, 17, 19); LUGOJ □ 23 August : MISTERIOA­SA PRĂBUȘIRE. □ I.T.L. : CELEBRUL 702. BUZIAȘ □ Dinamo : MONOLOG: JIMBOLIA □ Flacăra : ELIBERAREA IV-V: SIM­ICOLAUL MARE □ Arta : OPERAȚIUNEA „ATOMUL MARCAT". DETA □ Parc: NUNTA DE AUR. Televiziune MIERCURI, 24 APRILIE 9,00 Teleșcoală — Introduce­re In informatică ; Biologie fa­nul III) ; Fiziologia inimii ; In­terferențe științifice : Cosmo­nautică. 10,00 Curs de limbă engleză. Secția 88. 10,30 Curs de limbă rusă. Secția 87. 11:00 Film pentru tineret : „Boxerul“ — producție a studiourilor ci­nematografice poloneze. 16,00 Curs de limbă germană. Lecția 90. 16,30—17,00 Curs de limbă franceză. Lecția 90. 17,30 Telex. 17,35 Atenție la... neatenție! 18,00 Muzică ușoară cu forma­ția „Venus I“. 18,20 Micii meș­teri mari. 18,45 Selecțiuni din baletul „Primăvara“ pe muzică de Cornel Trăilescu. 19,10 Tra­gerea Pronoexpres. 19,20 1001 de seri . Povestea lui Rumcass. 19,30 Telejurnal — 1 Mai 1974 — sub semnul anului jubiliar. 20,00 Teleobiectiv. 20,20 Teleci­­nemateca . „Un om pentru e­­ternitate“ cu : Paul Scofield, Wendy Hiller, Leo Mc­Kern, Orson Welles, Suzsanah York, John Hurt, Corin Medgrave, Vanessa Redgrave, 22,15 24 de ore. DRAPELUL ROȘU 9.102 NOUĂ ETAPĂ ÎN DEZVOLTAREA AGRICULTURII DE STAT OBIECTIVE MOBILIZATOARE PE DRUMUL PERFECȚIONĂRII Conferința pe țară a cadrelor de conducere din agricultură — larg și reprezentativ forum al acelora ce făuresc pâinea poporului — s-a înscris, prin importantele probleme dezbătute, prin conținutul docu­mentelor adoptate, ca un eveniment de prim ordin în viața social-eco­nomică a țării. Agricultura — a­­ceastă ramură de bază a economiei naționale — este chemată să-și a­­ducă mai substanțial contribuția la făurirea societății socialiste mul­tilateral dezvoltate în patria noas­tră. Coordonatele noii etape, obiec­tivele mobilizatoare — imediate și de perspectivă — ce stau in fața agriculturii au fost formulate pro­fund științific, teoretic și practic, cu claritate și fermitate revoluțio­nară de către conducătorul partidu­lui și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. După cum ne este bine cunoscut, Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului au trasat sarcina de a face din întreprinde­rile agricole de stat un model de organizare pentru întreaga noastră agricultură socia­listă, înfăptuirea­­ cu mai multă fer­mitate a acestei sarcini, în etapă pe care noua o parcurgem presu­pune perfecționa­rea permanentă a activității de con­ducere a unități­lor, prin organi­zarea judicioasă a producției și a muncii, angaja­rea conștientă și creșterea rolului și răspunderii ca­drelor tehnice și­­ economice din unități. Iată de ce, pentru transpu­nerea neabătută în viață a noilor orientări și sarcini trasate agricul­turii de conducerea partidului erau imperios necesare reglementări ju­ridice adecvate. Tocmai acestei ne­cesități are menirea să-i răspundă și Legea privind atribuțiile și răs­punderile comitetelor oamenilor muncii, directorilor, inginerilor șefi, contabililor șefi, șefilor de ferme și ale celorlalte cadre teh­nice și economice din unitățile a­­gricole de stat, precum și ale or­ganelor de conducere colectivă și directorilor din trusturile județe­ne de întreprinderi agricole de stat — lege recent adoptată de Marea Adunare Națională. Este deosebit de important fap­tul că noua lege fixează cadrul ju­ridic pentru desfășurarea unei activități rodnice, bine organizate, pentru instaurarea unui stil de muncă de largă consultare — în dubla lor calitate de producători și proprietari ai mijloacelor de pro­ducție — a lucrătorilor din diferite sectoare de activitate la soluționa­rea problemelor majore ce stau în fața unităților. Legea prevede a­­tribuțiile și răspunderile comitete­lor și consiliilor oamenilor muncii în luarea deciziilor cu privire la Introducerea tehnicii noi, punerea în valoare a resurselor interne, care, în final, să ducă la îmbună­tățirea condițiilor de muncă, și de viață ale lucrătorilor din I.A.S., la sporirea producțiilor și a eficien­ței economice. De asemenea acest act normativ stabilește atribuțiile și răspunderile tuturor tehnice și economice din cadrelor unități, creîndu-se­­ premisele întăririi dis­ciplinei, gospodăririi judicioase a pămîntului, a mijloacelor fixe utilajelor din dotare, utilizarea ra­di­țională a forței de muncă și culti­varea unei înalte responsabilități față de avutul obștesc; în conse­cință, specialiștilor le revine sar­cina să conducă nemijlocit și la un nivel superior întreaga activitate de producție. Amplu și activ este solicitată prezența specialistului la aplicarea măsurilor stabilite de Conferința cadrelor de conducere din agricul­tură, la mobilizarea și educarea lu­crătorilor în vederea îndeplinirii, înainte de termen, a sarcinilor ac­tualului cincinal. în acest scop, o deosebit de importantă reglementa­re, stabilită de lege, este aceea pri­vind obligația specialiștilor și cadrelor tehnice ce lucrează în u­­­­nități agricole de stat de a locui acolo unde își desfășoară activita­tea, unde se hotărăște, de fapt, soarta producției, să fiecare trebuie înțeleasă, că .......- ■ ■­­"|.|J-‘L| 111 ■ prin însăși specifi­cul meseriei, nu­mai astfel poate să aibă, nai și etic, profesia­­satis­facția deplinei par­ticipări la dezvol­tarea și moderniza­rea agriculturii, să contribuie la Înfru­musețarea și în­florirea materială și spirituală a sa­tului. pe Experiența bună care o in numeroase avem u­­nități agricole de stat din județ demonstrează că ni­velul ridicat al producțiilor, al efi­cienței economice, depinde, în mod hotărîtor, de priceperea, stăruința și devotamentul oamenilor în per­fecționarea metodelor de conduce­re, de organizare a muncii, în ma­rea lor majoritate, cadrele tehnice și economice din unități muncesc cu m­ână, străduindu-se să transpu­nă neabătut în viață indicațiile și măsurile stabilite de Comitetul ju­dețean de partid pentru creșterea producțiilor vegetale și animale, paralel cu diminuarea cheltuielilor. O dovadă grăitoare, in acest sens, este și faptul că recent­­ mai­ mul­tor unități — I.S.C.I.P. Beregsău, I.A.S. Grabați,­ F.N.C. Beregsău — li s-au decernat distincții pentru locuri fruntașe pe țară, cucerite în întrecerea socialistă desfășurată in cursul­­ anului trecut. De asemenea, unui număr însemnat de muncitori, cadre tehnice și economice I.A.S. li s-au atribuit ordine din și medalii Și .aici m-aș referi, in primul rind, la tovarășul ing. Flo­rentin Cîrpanu, directorul I.S.C.I.P. Beregsău, căruia i s-a conferit înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“ și Medalia de aur „Se­cera și ciocanul“. Dacă în cele mai multe unități au fost obținute rezultate bune tre­buie să recunoaștem că la I.A.S. Livezile, Ioșifălău, Dudeștii Vechi, Făget și altele s-au manifestat se­rioase neajunsuri în procesului tehnologic, organizarea influențind negativ rezultatele economice din anul 1973, fapt pentru care, condu­cerea de partid ne-a adresat meri­tate critici, inclusiv la Conferința aminită. Cu atit mai mult, deci, avem datoria să ne sporim exigen­țele, și, in spiritul și litera acestei legi, suntem­ hotăriți să ne înzecim eforturile pentru îndeplinirea templară a sarcinilor pe care con­­­­ducerea partidului le-a încredințat agriculturii de stat; în principiu, ceea ce avem de făcut s-a stabilit. Acum e timpul faptelor. Sub permanenta îndruma­re a organelor și organizațiilor de partid vom acționa în așa fel nicit, în nici o întreprindere, în nici fermă în nici un sector de produc­c­ție nimeni să nu rămînă în afara însuflețitoarei întreceri socialiste pentru a întîmpina a XXX-a ani­versare a eliberării patriei și Con­gresul al XI-lea al partidului cu rezultate record. ing. IOAN MIHU, directorul Trustului județean al I.A.S. • CONSEMNĂRI PE MAR­GINEA LEGII PRIVIND ATRIBU­ȚIILE ȘI RĂSPUNDERILE COMI­TETELOR OAMENILOR MUNCII, DIRECTORILOR, INGINERILOR ȘEFI, CONTABILILOR ȘEFI, ȘEFI­LOR DE FERME ȘI ALE CELOR­LALTE CADRE TEHNICE ȘI ECO­NOMICE DIN UNITĂȚILE AGRI­COLE DE STAT, PRECUM ȘI ALE ORGANELOR DE CONDUCERE COLECTIVA ȘI DIRECTORILOR DIN TRUSTURILE JUDEȚENE DE ÎNTREPRINDERI AGRICOLE DE STAT SCRISORI FAȚĂ-N FAȚĂ • SCRISORI FAȚA-N FAȚĂ • SCRISORI FAȚĂ-N FAȚĂ Precizări de la Direcția sanitară județeană Cu câtăva vreme în urmă, redac­ției i-au fost adresate scrisori, sem­nate de mai mulți timișoreni, în care era exprimată dezaprobarea față de desființarea unor circum­scripții sanitare. Scrisorile se pro­nunțau, în esență, pentru menține­rea medicilor, care-i cunoșteau pe cetățeni de ani de zile, la vechile locuri de muncă. Din răspunsurile primite de la Direcția sanitară ju­dețeană am reținut următoarele : 1) Prin aplicarea Decretului nr. 296 de reorganizare a sectorului sanitar, un număr de 6 circum­scripții urbane au fost desființate trebuind, conform noului normativ, să rămînă 12 dispensare urbane în loc de 18 care au fost anterior a­­plicării Decretului. Stabilirea celor 12 dispensare urbane și teritoriile ordonate fiecărui dispensar s-a făcut împreună cu Spitalul de copii, ținindu-se seama și de pro­blemele pe care le ridică asistența medicală a copiilor și numărul a­­cestora în fiecare teritoriu. . 2) Analizîndu-se situația terito­riului din cartierul Cetate s-a con­siderat că problema încadrării în normativ se poate rezolva numai prin unificarea teritorială a foste­lor circumscripții I și II in același dispensar (nr. 14) cu sediul pentru adulți în str. Ceahlău nr. 11 și cu sediul pentru copii în str. Beetho­ven nr. 5. De altfel nu este singura situație în care s-au unificat terito­riile a două circumscripții. Mai sunt situații asemănătoare în cazul unificării fostelor circumscripții VIII și IX la un singur dispensar urban (nr. 22) a fostelor circum­scripții XII și XIII (dispensarul nr. 25) precum și fostele circum­scripții XXXII și XXXIV (la dis­pensarul nr. 19). 3) în legătură cu programul me­dicului de la dispensarul teritorial nr. 14 — adulți din str. Ceahlău nr. 11, unde se acordă asistența medi­cală populației din fostele circum­scripții I și II (tov. dr. Nicolaevici Alexandru) vă facem cunoscut că s-a stabilit ca medicul să aibă program zilnic de consultații alter­nativ — dimineața și după masa. 4) Analizîndu-se situația terito­riului din cartierul Mehala și zona Circumvalațiunii s-a considerat că problema încadrării în normativ nu se poate rezolva decit numai prin desființarea teritoriului circum­scripției urbane nr. V (dr. Șuvă­­gău) și a circumscripției urbane nr. XXXIII (dr. Marin Stela). In acest fel teritoriul acestor circum­scripții sanitare a fost rearondat dispensarelor teritoriale învecina­te, în cazul în speță — cel sesizat de locuitorii domiciliați in Mehala, între strada Cloșca și linia tramva­iului 5 (spre Ronaț), aceștia aparți­neau fostei circumscripții sanitare nr. V. Circumscripția a fost împăr­țită în două, delimitarea făcîndu-se prin strada Cloșca. O parte din teritoriu este ordonat dispensarului teritorial nr. 17 (cu sediul in Me­hala, str. Pompiliu Ștefu) și cealal­tă parte de la str. Cloșca la linia tramvaiului 5 la dispensarul terito­rial nr. 15 (strada Țebea). Este adevărat că acest dispensar este mai departe de teritoriul res­pectiv decit cel din str. Pompiliu Ștefu sau zona Circumvalațiunii. Nu a fost însă posibil ca partea respectivă din teritoriu să fie a­­rondată dispensarului deoarece nu­mărul populației adulte și al copi­ilor ar fi depășit posibilitățile aces­tor dispensare de asigurare a asis­tenței medicale, în concluzie, în actuala situație cu 12 dispensare urbane pe teritoriul Spitalului nos­tru considerăm că dorința locuito­rilor acestei zone din cartierul Me­hala nu poate fi rezolvată.­tuația că se vor mai înființa în si­nei dispensare această doleanță va fi reanalizată și rezolvată. 5) Cadrele disponibile rezultate în urma reîmpărțirii au fost încadrate pe alte teritoriilor vacante existente în orașul postum­ Timi­șoara, de preferință la dispensarele de întreprinderi, școli profesionale și stația de salvare județeană a Spitalului clinic nr. 2 Timișoara. Printre disponibili, a fost transfe­rat în alt loc de muncă și tov. dr. Hodor Panea Claudia, datorită fap­tului că teritoriul circumscripției (XII-N.R.) pe care a fost încadrat s-a împărțit intre alte dispensare. In prezent nu este posibilă reînca­drarea tov. dr. Hodor Panea Clau­dia la dispensarul urban“. Sesizare tardivă Aurora Filipescu, C.A.P. Boldur. Nu vă pun la îndoială buna credin­ță. Dv. trebuia să deschideți ochii în magazia C.A.P., cînd vi s-a cîn­­tărit griul (cele 262 kg), nu acasă, după două săptămîni, cînd ați con­statat că nu ar fi decit 212 kg... Iată, de altfel, concluziile U.J.C.A.P. Timiș la reclamația dv­­ „ ... Este de neacceptat ca C.A.P. Boldur să mai elibereze din maga­zie o cantitate de 50 kg grîu după 12 zile de la predare, sub semnă­tură, a 262 kg. Sesizarea unei lipse la cîntar­e după atîtea zile de la primire, interval de timp în care griul a stat în saci acasă la recla­manți — apare ca neîntemeiată. Comunicindu-se acest mod de re­zolvare cooperatoarei Filipescu Au­rora, aceasta s-a declarat mulțumi­tă. Verificarea s-a făcut de către Pera Alexandru, jurisconsult al Consiliului intercooperatist Bol­dur“. ★ Locatarii blocurilor 16 A, 18 B, 20 C, 22 D, 24 E, 26 F Timișoara, zona Stadion. Municipalitatea a dat scrisorii dv. un răspuns : „Secția horticolă cu concursul cetățenilor va trece încă in cursul acestui se­mestru la amenajarea Zonei după un program de lucrări. Pină în prezent au fost desființate baraca­­mentele privind organizarea de șantier și se nivelează terenul“. O nedreptate „Către Redacția ziarului Drapelul roșu, tov. redactor­ șef. Subsemna­ta Matei Iuliana (...) membră în C.A.P. prin prezenta aduc la cu­noștința dv. următoarele : în cursul anului 1973, am realizat in C.A.P. 681 norme, la care urma să primesc 2 kg grîu la normă, adică 1.362 kg, griu, la care valoare mi s-a oprit deja și impozitul de 16 la sută anual, dar la lichidare mi s-au oprit 340 kg grîu pentru suma de 544 lei, fără să mă întrebe dacă sunt de acord sau nu, întrucît eu vreau să restitui această sumă de 544 lei și îmi cer dreptul de griu cuvenit pe normele mele realizate în cursul anului 1973 (...). Sunt membră P.C.R. și știu că fiecărui muncitor i se dă plata cuvenit, pentru munca depusă. Față de aceste nereguli, pe care le-aș numi jonglerii domnești, respectul vă rog să binevoiți a consemna in ziarul nostru „Dra­pelul roșu“ cele relatate de mine. Cu respect, Matei Iuliana“. La scrisoarea de mai sus, U.J.C.A.P.-ul a găsit de cuviință să răspundă cele de mai jos : „.. .în urma verificării actelor de evidență se constată că petiționara, în cursul anului 1973, a realizat un număr de 681 norme de muncă convențio­nale, în valoare totală de 21.267 lei, venit după care s-a reținut impozi­tul în sumă de 2.842 lei. Se mai constată­ că numita în cursul lunii noiembrie 1973 nu a participat la muncă și nici nu a justificat legal această neparticipare, încâlcind prin aceasta normele de disciplină a muncii și angajamentul Încheiat. Prin faptul că, in luna noiembrie 1973 nu a participat la muncă și nu a realizat ciștig, la lichidarea drep­turilor pe total an in bani și natu­ră, petenta a rămas debitoare co­operativei față de avansurile în bani primite în cursul lunilor lu­crate cu suma de 544 lei, debit ce s-a recuperat prin nepredarea can­tității de 340 kg grîu. Față de aceas­tă situație de fapt și de drept ce­rerea petiționarei se prezintă neîn­temeiată și se respinge ca atare. Soluția de respingere a cererii a fost comunicată verbal numitei Matei Iuliana, care a rămas nemul­țumită“. Semnează­­ pentru preșe­dinte — indescifrabil și instructor scrisori, de asemenea indescifrabil. N.R. Matei Iuliana a primit avan­suri în BANI și nu in griu. Era logic și drept că la lichidare să i se rețină debitul tot în bani. Așa că RESPINGEM „soluția“ de res­pingere a cererii, socotind că Ma­tei Iuliana are dreptate cînd spu­ne ceea ce spune. Ne declarăm ne­mulțumiți de răspuns și cerem re­considerarea acestui caz. Am mai avea de spus că dorim răspunsuri semnate descifrabil și să știm cine s-a ocupat de „rezolvarea“ scriso­rii. Pe scurt Gh. Avram, Timișoara, Calea Șa­­gului 53. Cunoaștem mai demult situația. Realitatea e că magazinul 43 nu-și poate permite să preschim­be sticlele goale deoarece nu are spațiu pentru treaba asta. In in­cinta clădirii există insă un centru de achiziții I.C.V.A.“. Rubrică redactată de ION DUMITRU RADIO TIMIȘOARA MIERCURI, 24 APRILIE 18,09 Actualitatea radio. 18,10 Program susținut de trio fol­cloric „Crăișorul“ — solist: Fe­­lician Fărcașu. 18,30 „Pro-arte“. 25 de ani de teatru pe cea mai mică scenă a Timișoarei. Car­net plastic : Expoziția spectivă Julius Podlipny și retro­ex­poziția Vestul american. 18,45 Piese instrumentale de Eugen Cuteanu. 19,00 Colocviu cu ti­nerețea. Din cuprins : Rubrica de actualități din viața tine­­­retului : „7 zile“. Ultima etapă concursului „Itinerarii ale anului XXX“ — dedicată jude­țului Caraș-Severin. Dezbate­rea cu tema : „Ce primim de la societate și ce dăm tății“. Un radioreportaj de socie­la microîntreprinderea Liceului nr. 1 din Timișoara și unul de la Festivalul național al artei studențești. JOI, 25 APRILIE 6,00-6,30 Actualități și muzică.

Next