Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)
1974-04-24 / nr. 9102
® 2 ® Construirea unei economii socialiste a căpătat, pentru țara noastră, dimensiuni deosebite, întrucit, se știe, am avut și mai avem de parcurs, un drum nu prea ușor pentru ca productivitatea muncii sociale și valorificarea resurselor naturale să ajungă nivelul pe care îl permite dezvoltatarea științei și tehnicii contemporane. Orientările stabilite de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român și de Conferința Națională merg în sensul construirii unei economii care să asigure atingerea acestor performanțe. Care sunt principalele elemente care definesc dinamismul dezvoltării economice în țara noastră ? Venitul indicator național, sintetic al puterii economice a unei țări, a fost în 1973 de circa 7,5 ori mai mare decât în 1950. Ceea ce se remarcă este intensificarea ritmului creșterii venitului național girea odată cu sărbarei de producție. Progrese remarcabile au fost obținute în domeniul învățămîntului și minmmmmm științei, România apropiindu-se de nivelul atins de țările avansate din punct de vedere economic din Europa. Dar, dinamismul se exprimă, nu numai, și nu în primul rind, evoluții cantitative, ci în profunde în prefaceri calitative în interiorul economiei românești. Dominantă apare transformarea industriei în ramură conducătoare a economiei. Este rezultatul aplicării în viață a politicii economice adoptate de partid, politică axată pe organizarea și dezvoltarea industriei, în raport cu condițiile concrete ale societății românești, cu marile cerințe ale științei și tehnicii contemporane. Industria românească s-a dezvoltat în ritmuri care o situează pe unul din primele locuri din lume. Aceasta a constituit principalul resort al conturării unei noi diviziuni a muncii sociale in țara noastră, a cărei esență este reprezentată de faptul că, începînd din anul 1970, ponderea populației active ocupate in ramurile neagricole a depășit pe cea a populației ocupate în agricultură. La sfirșitul anului 1973, populația ocupată în agricultură reprezenta 44 la sută din populația țării. In anul 1990 se prevede ca populația care va lucra în agricultură să fie de 10-15 la sută. Caracteristică tuturor țărilor care se industrializează, amploarea acestor mutații depinde, desigur, de ritmul creșterii industriale. Pentru anul 1974 este prevăzut un ritm de creștere a capacităților industriale de 16,7 la sută. In raport cu tendințele ce au loc pe plan mondial, ritmul de creștere a ramurilor care prelucrează superior un anumit produs este mai rapid decât cel al ramurilor care le aprovizionează cu materia primă (construcția de mașini, chimia, energia electrică). Potrivit sarcinilor trasate de Congresul al X-lea și de Conferința Națională ale partidului au fost întocmite programe speciale în ramurile principale ale industriei, care să grăbească prefacerile și structura producției. Se amplifică dezvoltarea electronicii și electrotehnicii, ramuri indispensabile unei industrii moderne, competitive, ritmuri mai rapide de creștere cunoaște producția de mașini-unelte, de mecanică fină, optică ș.a. Transformările ce se preconizează in structura economiei românești sunt înscrise în planurile de dezvoltare social-economică a țării, care prevăd investițiile pentru intensificarea ritmului de creștere într-o serie de ramuri purtătoare cu precădere ale progresului tehnic, modernizarea capacităților de producție, asimilarea de produse noi ș.a.m.d. Cel mai bine apare modificarea structurii economiei, sensurile și intensificarea evoluției acesteia, din analiza repartiției forței de muncă pe principalele activități. O asemenea analiză, coroborată cu ritmurile de creștere ale producției și productivității muncii, permite nu numai aflarea unei situații date, ci și sugerarea orientărilor menite să micșoreze timpul de recuperare a decalajelor economice ce despart țara noastră de țările industrializate. Ce spun datele statistice în această privință? In 1972, compartiv cu anul 1950, populația ocupată a crescut cu 19 la sută. Măsurile adoptate pentru perfecționarea structurii economice vor marca, odată cu mărirea numărului celor ocupați în producție, noi regrupări ale forței de muncă spre activități din ce în ce mai înalt calificate. In 1973, numărul salariaților a depășit 5,6 milioane iar pina în 1975, potrivit prevederilor, va ajunge la aproape 5,9 milioane. Politica partidului nostru urmărește crearea acelor structuri politice, organizatorice, economice, care să determine ca dezvoltarea social-economică să aibă loc în ritm rapid și în condiții de maximă eficiență, ceea ce implică o economie dezvoltată și o viață socială complexă. Atingerea unui asemenea obiectiv presupune perfecționări, căutări permanente. Se distinge acum, pe primul plan, odată cu promoavarea mai departe unei atitudini critice față de structurile existente, consolidarea conținutului acestora, în sensul încare au fost concepute, înlăturarea elementelor de formalism care mai persistă și, mai ales, pregătirea din ce în ce mai temeinică a oamenilor pentru a-și exercita drepturile și a folosi, realmente, calitatea de proprietari asupra mijloacelor de producție. Activitatea educativă politicaconstituie o parte inseparabilă în opera de edificare a noii orinduiri sociale. In scopul ridicării ei la nivelul marilor cerințe ale etapei a fost elaborat Programul partidului de educație socialistă a maselor, ale cărui prevederi trebuie transpuse în viață cu perseverență. Caracteristici definitorii ale evoluției României contemporane: dinamismul creșterii economice, progresul rapid al întregii vieți sociale constituie o garanție a împlinirii marilor sarcini trasate de Congresul al X-lea și de Conferința Națională ale partidului, a grăbirii ritmului pentru atingerea acelor parametri care vor conferi țării noastre statutul de țară socialistă multilateral dezvoltată. ION BUȘE, director adjunct al Cabinetului județean de partid In sprijinul celor ce studiază in învățămintul de partid și politic U.T.C. DINAMISMUL VIETII ECONOMICE ȘI SOCIALE - CARACTERISTICĂ DEFINITORIE A ROMÂNIEI CONTEMPORANE Inițiative generatoare (TJrmare din pag. I) oade următoare stau mărturie că ne aflăm pe drumul cel bun. Amintind de acțiunile întreprinse și de rezultatele obținute, se cuvine subliniat și rolul important pe care l-a îndeplinit și urmează să-l exercite în continuare sectorul mecano-energetic. Bazîndu-ne pe sprijinul organului tutelar a cărui prezență a și început să se facă simțită — suntem convinși că fără investiții prea mari, prin diferite amenajări și unele măsuri de organizare a muncii în atelierele mecanice, acestea și-ar putea aduce intr-o măsură și mai mare contribuția la modernizarea utilajelor întreprinderii noastre și ale altor întreprinderi din industria materialelor de construcții la a căror dotare contribuim și în momentul de față. In acest scop, comitetul oamenilor muncii a analizat într-una din ședințele sale posibilitățile de autoutilare ale întreprinderii și perfecționarea activității atelierelor de întreținere și reparații. In urma discuțiilor purtate și propunerilor făcute s-a elaborat un plan de măsuri vizînd îmbunătățirea dotării atelierelor cu mașini-unelte, asigurarea creșterii indicilor intensivi și extensivi ai instalațiilor, crearea unei grupe de concepție-proiectoare în cadrul atelierului mecano-energetic. Incă in acest an, colectivul de muncă al acestui sector va pune la dispoziția secțiilor de producție alimentatoare mecanice, preuscătoare, mașini pentru balotat produse, dispozitive pentru paletizarea încărcării vagoanelor și alte mijloace perfecționate de producție, care își vor aduce aportul la creșterea productivității muncii și la îmbunătățirea condițiilor de muncă. De asemenea, vom livra altor întreprinderi instalații pentru omogenizarea argilei, presarea cărămizilor și alte utilaje a căror contractare a și fost perfectată până în prezent. Muncitori de înaltă calificare ca strungarii Matei Schmidt și Ion Negrău, lăcătușii Constantin Diboș, Ion Ciompila și Pavel Sipoș, specialistul în modele Nicolae Rauscher, electrotehnicianul Anton Kampf, automatistul Richard Tatos sunt doar cițiva din cei care cu hărnicie și talent susțin acțiunea de autodotare. Pe lîngă contribuția adusă la perfecționarea activității sectorului mecano-energetic, inginerii Sever Florescu și Ioan Vogel, tehnicanul Ion Hochstrasser și alte cadre tehnice din întreprindere se străduiesc să-și aducă aportul și la ridicarea calificării celor 30 de absolvenți ai școlii profesionale de lăcătuși-mecanici, cu care noi am completat forțele de muncă ale acestui sector cheie. Mina bunului gospodar se vede la tot pasul. In clișeul nostru , aspect al înfrumusețării orașului Jimbolia Un Să protejăm culturile agricole (Urmare din pag I rnițele creșterilor vegetativă sau să favorizeze aceste creșteri. Cauzele nedezvoltării griului și orzului pe vetre mari, însumînd cîteva hectare în cadrul parcelelor, sînt complexe, fiind efectul unor modificări biologice și de dezechilibru. Refacerea acestor plante ar fi posibilă în cazul prezenței umidității (ploi, irigare) și ingrășarea suplimentară cu azot, deoarece terenurile respective au fost probabil, mai puțin fertilizate, pentru culturile premergătoare griului, iar cele administrate în primăvară încă nu au fost folosite în nutriție. Aplicarea integrală și cu deosebită conștiinciozitate profesională a tuturor lucrărilor menite să contribuie la păstrarea integrității plantelor, constituie una din principalele condiții în ajutarea culturilor de a învinge deficiențele cauzate de specificul acestei primăveri, și astfel păstrîndu-se vigoarea, purtătoare a capacității sporite de producție de mai tîrziu. VREMEA PENTRU 24 MARTIE : Vreme nestabilă, cu cerul schimbător, mai mult noros ziua, cînd, local vor cădea averse de ploaie. Vîntul va sufla moderat din nord-vest. Temperatura va fi cuprinsă, noaptea, între minus 2 și 3 grade ziua între 10 și 15 grade. Dimișineața, local, se va semnala brumă. PENTRU MUNTE , nestabilă, cu cerul mai Vreme mult noros. Vor cădea ninsori și averse de lapoviță. Pe scene și ecrane MIERCURI, 24 APRILIE □ Opera de stat : TURNEUL TEATRULUI NAȚIONAL LIRB DIN NOVI SAD cu opera MADAME BUTTERFLY (19,30); CINEMATOGRAFE □ Modern : CINTECUL NORVEGIEI (8, 14,30, 17,30, 20,30); □ Arta : OMUL CU CREIERUL TRASPLANTAT (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21); □ Parc, CAPCANA (10, 14, 16, 18, 20) □ Studio : ULTIMELE 6 MINUTE (9, 11, 16, 18, 20); □ Melodia : DISTRATUL (9, 11, 14, 16, 18, 20) POLIȚISTUL □ Victoria (10, 16, 18, 20); □ MUncitoresc — Fratelia : REINTOARECEA PE PAMINT (15, 17, 19); 1~l Steaua roșie — Mehala: O AFACERE PE CINSTE (15, 17, 19); LUGOJ □ 23 August : MISTERIOASA PRĂBUȘIRE. □ I.T.L. : CELEBRUL 702. BUZIAȘ □ Dinamo : MONOLOG: JIMBOLIA □ Flacăra : ELIBERAREA IV-V: SIMICOLAUL MARE □ Arta : OPERAȚIUNEA „ATOMUL MARCAT". DETA □ Parc: NUNTA DE AUR. Televiziune MIERCURI, 24 APRILIE 9,00 Teleșcoală — Introducere In informatică ; Biologie fanul III) ; Fiziologia inimii ; Interferențe științifice : Cosmonautică. 10,00 Curs de limbă engleză. Secția 88. 10,30 Curs de limbă rusă. Secția 87. 11:00 Film pentru tineret : „Boxerul“ — producție a studiourilor cinematografice poloneze. 16,00 Curs de limbă germană. Lecția 90. 16,30—17,00 Curs de limbă franceză. Lecția 90. 17,30 Telex. 17,35 Atenție la... neatenție! 18,00 Muzică ușoară cu formația „Venus I“. 18,20 Micii meșteri mari. 18,45 Selecțiuni din baletul „Primăvara“ pe muzică de Cornel Trăilescu. 19,10 Tragerea Pronoexpres. 19,20 1001 de seri . Povestea lui Rumcass. 19,30 Telejurnal — 1 Mai 1974 — sub semnul anului jubiliar. 20,00 Teleobiectiv. 20,20 Telecinemateca . „Un om pentru eternitate“ cu : Paul Scofield, Wendy Hiller, Leo McKern, Orson Welles, Suzsanah York, John Hurt, Corin Medgrave, Vanessa Redgrave, 22,15 24 de ore. DRAPELUL ROȘU 9.102 NOUĂ ETAPĂ ÎN DEZVOLTAREA AGRICULTURII DE STAT OBIECTIVE MOBILIZATOARE PE DRUMUL PERFECȚIONĂRII Conferința pe țară a cadrelor de conducere din agricultură — larg și reprezentativ forum al acelora ce făuresc pâinea poporului — s-a înscris, prin importantele probleme dezbătute, prin conținutul documentelor adoptate, ca un eveniment de prim ordin în viața social-economică a țării. Agricultura — această ramură de bază a economiei naționale — este chemată să-și aducă mai substanțial contribuția la făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Coordonatele noii etape, obiectivele mobilizatoare — imediate și de perspectivă — ce stau in fața agriculturii au fost formulate profund științific, teoretic și practic, cu claritate și fermitate revoluționară de către conducătorul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. După cum ne este bine cunoscut, Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului au trasat sarcina de a face din întreprinderile agricole de stat un model de organizare pentru întreaga noastră agricultură socialistă, înfăptuirea cu mai multă fermitate a acestei sarcini, în etapă pe care noua o parcurgem presupune perfecționarea permanentă a activității de conducere a unităților, prin organizarea judicioasă a producției și a muncii, angajarea conștientă și creșterea rolului și răspunderii cadrelor tehnice și economice din unități. Iată de ce, pentru transpunerea neabătută în viață a noilor orientări și sarcini trasate agriculturii de conducerea partidului erau imperios necesare reglementări juridice adecvate. Tocmai acestei necesități are menirea să-i răspundă și Legea privind atribuțiile și răspunderile comitetelor oamenilor muncii, directorilor, inginerilor șefi, contabililor șefi, șefilor de ferme și ale celorlalte cadre tehnice și economice din unitățile agricole de stat, precum și ale organelor de conducere colectivă și directorilor din trusturile județene de întreprinderi agricole de stat — lege recent adoptată de Marea Adunare Națională. Este deosebit de important faptul că noua lege fixează cadrul juridic pentru desfășurarea unei activități rodnice, bine organizate, pentru instaurarea unui stil de muncă de largă consultare — în dubla lor calitate de producători și proprietari ai mijloacelor de producție — a lucrătorilor din diferite sectoare de activitate la soluționarea problemelor majore ce stau în fața unităților. Legea prevede atribuțiile și răspunderile comitetelor și consiliilor oamenilor muncii în luarea deciziilor cu privire la Introducerea tehnicii noi, punerea în valoare a resurselor interne, care, în final, să ducă la îmbunătățirea condițiilor de muncă, și de viață ale lucrătorilor din I.A.S., la sporirea producțiilor și a eficienței economice. De asemenea acest act normativ stabilește atribuțiile și răspunderile tuturor tehnice și economice din cadrelor unități, creîndu-se premisele întăririi disciplinei, gospodăririi judicioase a pămîntului, a mijloacelor fixe utilajelor din dotare, utilizarea radițională a forței de muncă și cultivarea unei înalte responsabilități față de avutul obștesc; în consecință, specialiștilor le revine sarcina să conducă nemijlocit și la un nivel superior întreaga activitate de producție. Amplu și activ este solicitată prezența specialistului la aplicarea măsurilor stabilite de Conferința cadrelor de conducere din agricultură, la mobilizarea și educarea lucrătorilor în vederea îndeplinirii, înainte de termen, a sarcinilor actualului cincinal. în acest scop, o deosebit de importantă reglementare, stabilită de lege, este aceea privind obligația specialiștilor și cadrelor tehnice ce lucrează în unități agricole de stat de a locui acolo unde își desfășoară activitatea, unde se hotărăște, de fapt, soarta producției, să fiecare trebuie înțeleasă, că .......- ■ ■"|.|J-‘L| 111 ■ prin însăși specificul meseriei, numai astfel poate să aibă, nai și etic, profesiasatisfacția deplinei participări la dezvoltarea și modernizarea agriculturii, să contribuie la Înfrumusețarea și înflorirea materială și spirituală a satului. pe Experiența bună care o in numeroase avem unități agricole de stat din județ demonstrează că nivelul ridicat al producțiilor, al eficienței economice, depinde, în mod hotărîtor, de priceperea, stăruința și devotamentul oamenilor în perfecționarea metodelor de conducere, de organizare a muncii, în marea lor majoritate, cadrele tehnice și economice din unități muncesc cu mână, străduindu-se să transpună neabătut în viață indicațiile și măsurile stabilite de Comitetul județean de partid pentru creșterea producțiilor vegetale și animale, paralel cu diminuarea cheltuielilor. O dovadă grăitoare, in acest sens, este și faptul că recent mai multor unități — I.S.C.I.P. Beregsău, I.A.S. Grabați, F.N.C. Beregsău — li s-au decernat distincții pentru locuri fruntașe pe țară, cucerite în întrecerea socialistă desfășurată in cursul anului trecut. De asemenea, unui număr însemnat de muncitori, cadre tehnice și economice I.A.S. li s-au atribuit ordine din și medalii Și .aici m-aș referi, in primul rind, la tovarășul ing. Florentin Cîrpanu, directorul I.S.C.I.P. Beregsău, căruia i s-a conferit înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“ și Medalia de aur „Secera și ciocanul“. Dacă în cele mai multe unități au fost obținute rezultate bune trebuie să recunoaștem că la I.A.S. Livezile, Ioșifălău, Dudeștii Vechi, Făget și altele s-au manifestat serioase neajunsuri în procesului tehnologic, organizarea influențind negativ rezultatele economice din anul 1973, fapt pentru care, conducerea de partid ne-a adresat meritate critici, inclusiv la Conferința aminită. Cu atit mai mult, deci, avem datoria să ne sporim exigențele, și, in spiritul și litera acestei legi, suntem hotăriți să ne înzecim eforturile pentru îndeplinirea templară a sarcinilor pe care conducerea partidului le-a încredințat agriculturii de stat; în principiu, ceea ce avem de făcut s-a stabilit. Acum e timpul faptelor. Sub permanenta îndrumare a organelor și organizațiilor de partid vom acționa în așa fel nicit, în nici o întreprindere, în nici fermă în nici un sector de produccție nimeni să nu rămînă în afara însuflețitoarei întreceri socialiste pentru a întîmpina a XXX-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XI-lea al partidului cu rezultate record. ing. IOAN MIHU, directorul Trustului județean al I.A.S. • CONSEMNĂRI PE MARGINEA LEGII PRIVIND ATRIBUȚIILE ȘI RĂSPUNDERILE COMITETELOR OAMENILOR MUNCII, DIRECTORILOR, INGINERILOR ȘEFI, CONTABILILOR ȘEFI, ȘEFILOR DE FERME ȘI ALE CELORLALTE CADRE TEHNICE ȘI ECONOMICE DIN UNITĂȚILE AGRICOLE DE STAT, PRECUM ȘI ALE ORGANELOR DE CONDUCERE COLECTIVA ȘI DIRECTORILOR DIN TRUSTURILE JUDEȚENE DE ÎNTREPRINDERI AGRICOLE DE STAT SCRISORI FAȚĂ-N FAȚĂ • SCRISORI FAȚA-N FAȚĂ • SCRISORI FAȚĂ-N FAȚĂ Precizări de la Direcția sanitară județeană Cu câtăva vreme în urmă, redacției i-au fost adresate scrisori, semnate de mai mulți timișoreni, în care era exprimată dezaprobarea față de desființarea unor circumscripții sanitare. Scrisorile se pronunțau, în esență, pentru menținerea medicilor, care-i cunoșteau pe cetățeni de ani de zile, la vechile locuri de muncă. Din răspunsurile primite de la Direcția sanitară județeană am reținut următoarele : 1) Prin aplicarea Decretului nr. 296 de reorganizare a sectorului sanitar, un număr de 6 circumscripții urbane au fost desființate trebuind, conform noului normativ, să rămînă 12 dispensare urbane în loc de 18 care au fost anterior aplicării Decretului. Stabilirea celor 12 dispensare urbane și teritoriile ordonate fiecărui dispensar s-a făcut împreună cu Spitalul de copii, ținindu-se seama și de problemele pe care le ridică asistența medicală a copiilor și numărul acestora în fiecare teritoriu. . 2) Analizîndu-se situația teritoriului din cartierul Cetate s-a considerat că problema încadrării în normativ se poate rezolva numai prin unificarea teritorială a fostelor circumscripții I și II in același dispensar (nr. 14) cu sediul pentru adulți în str. Ceahlău nr. 11 și cu sediul pentru copii în str. Beethoven nr. 5. De altfel nu este singura situație în care s-au unificat teritoriile a două circumscripții. Mai sunt situații asemănătoare în cazul unificării fostelor circumscripții VIII și IX la un singur dispensar urban (nr. 22) a fostelor circumscripții XII și XIII (dispensarul nr. 25) precum și fostele circumscripții XXXII și XXXIV (la dispensarul nr. 19). 3) în legătură cu programul medicului de la dispensarul teritorial nr. 14 — adulți din str. Ceahlău nr. 11, unde se acordă asistența medicală populației din fostele circumscripții I și II (tov. dr. Nicolaevici Alexandru) vă facem cunoscut că s-a stabilit ca medicul să aibă program zilnic de consultații alternativ — dimineața și după masa. 4) Analizîndu-se situația teritoriului din cartierul Mehala și zona Circumvalațiunii s-a considerat că problema încadrării în normativ nu se poate rezolva decit numai prin desființarea teritoriului circumscripției urbane nr. V (dr. Șuvăgău) și a circumscripției urbane nr. XXXIII (dr. Marin Stela). In acest fel teritoriul acestor circumscripții sanitare a fost rearondat dispensarelor teritoriale învecinate, în cazul în speță — cel sesizat de locuitorii domiciliați in Mehala, între strada Cloșca și linia tramvaiului 5 (spre Ronaț), aceștia aparțineau fostei circumscripții sanitare nr. V. Circumscripția a fost împărțită în două, delimitarea făcîndu-se prin strada Cloșca. O parte din teritoriu este ordonat dispensarului teritorial nr. 17 (cu sediul in Mehala, str. Pompiliu Ștefu) și cealaltă parte de la str. Cloșca la linia tramvaiului 5 la dispensarul teritorial nr. 15 (strada Țebea). Este adevărat că acest dispensar este mai departe de teritoriul respectiv decit cel din str. Pompiliu Ștefu sau zona Circumvalațiunii. Nu a fost însă posibil ca partea respectivă din teritoriu să fie arondată dispensarului deoarece numărul populației adulte și al copiilor ar fi depășit posibilitățile acestor dispensare de asigurare a asistenței medicale, în concluzie, în actuala situație cu 12 dispensare urbane pe teritoriul Spitalului nostru considerăm că dorința locuitorilor acestei zone din cartierul Mehala nu poate fi rezolvată.tuația că se vor mai înființa în sinei dispensare această doleanță va fi reanalizată și rezolvată. 5) Cadrele disponibile rezultate în urma reîmpărțirii au fost încadrate pe alte teritoriilor vacante existente în orașul postum Timișoara, de preferință la dispensarele de întreprinderi, școli profesionale și stația de salvare județeană a Spitalului clinic nr. 2 Timișoara. Printre disponibili, a fost transferat în alt loc de muncă și tov. dr. Hodor Panea Claudia, datorită faptului că teritoriul circumscripției (XII-N.R.) pe care a fost încadrat s-a împărțit intre alte dispensare. In prezent nu este posibilă reîncadrarea tov. dr. Hodor Panea Claudia la dispensarul urban“. Sesizare tardivă Aurora Filipescu, C.A.P. Boldur. Nu vă pun la îndoială buna credință. Dv. trebuia să deschideți ochii în magazia C.A.P., cînd vi s-a cîntărit griul (cele 262 kg), nu acasă, după două săptămîni, cînd ați constatat că nu ar fi decit 212 kg... Iată, de altfel, concluziile U.J.C.A.P. Timiș la reclamația dv „ ... Este de neacceptat ca C.A.P. Boldur să mai elibereze din magazie o cantitate de 50 kg grîu după 12 zile de la predare, sub semnătură, a 262 kg. Sesizarea unei lipse la cîntare după atîtea zile de la primire, interval de timp în care griul a stat în saci acasă la reclamanți — apare ca neîntemeiată. Comunicindu-se acest mod de rezolvare cooperatoarei Filipescu Aurora, aceasta s-a declarat mulțumită. Verificarea s-a făcut de către Pera Alexandru, jurisconsult al Consiliului intercooperatist Boldur“. ★ Locatarii blocurilor 16 A, 18 B, 20 C, 22 D, 24 E, 26 F Timișoara, zona Stadion. Municipalitatea a dat scrisorii dv. un răspuns : „Secția horticolă cu concursul cetățenilor va trece încă in cursul acestui semestru la amenajarea Zonei după un program de lucrări. Pină în prezent au fost desființate baracamentele privind organizarea de șantier și se nivelează terenul“. O nedreptate „Către Redacția ziarului Drapelul roșu, tov. redactor șef. Subsemnata Matei Iuliana (...) membră în C.A.P. prin prezenta aduc la cunoștința dv. următoarele : în cursul anului 1973, am realizat in C.A.P. 681 norme, la care urma să primesc 2 kg grîu la normă, adică 1.362 kg, griu, la care valoare mi s-a oprit deja și impozitul de 16 la sută anual, dar la lichidare mi s-au oprit 340 kg grîu pentru suma de 544 lei, fără să mă întrebe dacă sunt de acord sau nu, întrucît eu vreau să restitui această sumă de 544 lei și îmi cer dreptul de griu cuvenit pe normele mele realizate în cursul anului 1973 (...). Sunt membră P.C.R. și știu că fiecărui muncitor i se dă plata cuvenit, pentru munca depusă. Față de aceste nereguli, pe care le-aș numi jonglerii domnești, respectul vă rog să binevoiți a consemna in ziarul nostru „Drapelul roșu“ cele relatate de mine. Cu respect, Matei Iuliana“. La scrisoarea de mai sus, U.J.C.A.P.-ul a găsit de cuviință să răspundă cele de mai jos : „.. .în urma verificării actelor de evidență se constată că petiționara, în cursul anului 1973, a realizat un număr de 681 norme de muncă convenționale, în valoare totală de 21.267 lei, venit după care s-a reținut impozitul în sumă de 2.842 lei. Se mai constată că numita în cursul lunii noiembrie 1973 nu a participat la muncă și nici nu a justificat legal această neparticipare, încâlcind prin aceasta normele de disciplină a muncii și angajamentul Încheiat. Prin faptul că, in luna noiembrie 1973 nu a participat la muncă și nu a realizat ciștig, la lichidarea drepturilor pe total an in bani și natură, petenta a rămas debitoare cooperativei față de avansurile în bani primite în cursul lunilor lucrate cu suma de 544 lei, debit ce s-a recuperat prin nepredarea cantității de 340 kg grîu. Față de această situație de fapt și de drept cererea petiționarei se prezintă neîntemeiată și se respinge ca atare. Soluția de respingere a cererii a fost comunicată verbal numitei Matei Iuliana, care a rămas nemulțumită“. Semnează pentru președinte — indescifrabil și instructor scrisori, de asemenea indescifrabil. N.R. Matei Iuliana a primit avansuri în BANI și nu in griu. Era logic și drept că la lichidare să i se rețină debitul tot în bani. Așa că RESPINGEM „soluția“ de respingere a cererii, socotind că Matei Iuliana are dreptate cînd spune ceea ce spune. Ne declarăm nemulțumiți de răspuns și cerem reconsiderarea acestui caz. Am mai avea de spus că dorim răspunsuri semnate descifrabil și să știm cine s-a ocupat de „rezolvarea“ scrisorii. Pe scurt Gh. Avram, Timișoara, Calea Șagului 53. Cunoaștem mai demult situația. Realitatea e că magazinul 43 nu-și poate permite să preschimbe sticlele goale deoarece nu are spațiu pentru treaba asta. In incinta clădirii există insă un centru de achiziții I.C.V.A.“. Rubrică redactată de ION DUMITRU RADIO TIMIȘOARA MIERCURI, 24 APRILIE 18,09 Actualitatea radio. 18,10 Program susținut de trio folcloric „Crăișorul“ — solist: Felician Fărcașu. 18,30 „Pro-arte“. 25 de ani de teatru pe cea mai mică scenă a Timișoarei. Carnet plastic : Expoziția spectivă Julius Podlipny și retroexpoziția Vestul american. 18,45 Piese instrumentale de Eugen Cuteanu. 19,00 Colocviu cu tinerețea. Din cuprins : Rubrica de actualități din viața tineretului : „7 zile“. Ultima etapă concursului „Itinerarii ale anului XXX“ — dedicată județului Caraș-Severin. Dezbaterea cu tema : „Ce primim de la societate și ce dăm tății“. Un radioreportaj de sociela microîntreprinderea Liceului nr. 1 din Timișoara și unul de la Festivalul național al artei studențești. JOI, 25 APRILIE 6,00-6,30 Actualități și muzică.