Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)
1974-04-25 / nr. 9103
f y PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXXI nr. 9.103 • Joi, 25 aprilie 1974 • 4 pagini: 30 bani Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la sesiunea Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa Doamnelor și domnilor. Stimați oaspeți, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez un călduros salut dumneavoastră, participanților la cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, care de 7 zile își desfășoară lucrările in Capitala patriei noastre. Această reuniune are loc in Împrejurări cînd popoarele europene, ca de altfel toate națiunile lumii, sint confruntate cu probleme deosebit de grave determinate de perpetuarea unor relații inechitabile intre state, a unor forme și practici colonialiste și neocolonialiste, de prelungirea crizei monetare și accentuate în ultima vreme de criza energiei, de dificultățile asigurării materiilor prime, de aspecte ale vieții economice, alte în aceste împrejurări sesiunea Comisiei Economice O.N.U., pe agenda căreia sunt înscrise cooperarea in sfera producției și schimburilor de bunuri materiale, colaborarea în domeniul științei și tehnologiei, este chemată să contribuie la enunțarea unor soluții în vederea unirii eforturilor țărilor europene pentru rezolvarea, cu forțe comune, a problemelor economice de importanță majoră ale continentului, ale întregii omeniri. Fără îndoială, încă este necesar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea economică și tehnico-științifică, schimbul de valori materiale, de bunuri spirituale, de informații și de experiență reprezintă în lumea modernă o necesitate obiectivă a evoluției fiecărei țări în pas cu cuceririle progresului universal și, în același timp, o condiție a mersului înainte al întregii umanități. Analizînd realitatea in această lumină, putem aprecia că în ultimii ani a căpătat o amploare tot mai mare colaborarea economică, tehnico-științifică culturală între statele de pe contișientul european. Viața demonstrează însă că mai există mari rezerve nefolosite in acest domeniu, că mai persistă anacronisme care urrmează desfășurarea plenară a colaborării. Statele europene dispun, după părerea noastră, de largi posibilități pentru a intensifica cooperarea pe tărîmul asigurării, folosirii și gospodăririi raționale a materiilor prime, al surselor de energie, al producției industriale. • Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineața, prin participarea președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Prezența șefului statului român la această importantă reuniune internațională relevă, încă o dată, cu pregnanță, interesul viu pe care țara noastră îl manifestă față de activitatea acestui organism al O.N.U., față de rolul său însemnat în promovarea spiritului de cooperare intre țările membre ale Comisiei, între toate statele lumii, pe baze egale, durabile și reciproc avantajoase, în procesul de edificare a unor raporturi noi de pace, securitate și colaborare fructuoasă între națiuni. Ea ilustrează, în același timp, în chip marcant, hotărîrea României socialiste de a-și al ameliorării mediului ambiant, a perfecționării mijloacelor de comunicații și telecomunicații, precum și in alte domenii economice. Un rol stimulator deosebit de important ar avea in acest sens așezarea raporturilor dintre națiuni pe principii noi de egalitate și democratice. Tocmai in această direcție apreciem că Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate aduce o contribuție deosebit de prețioasă, militînd mai activ pentru «instaurarea în întregul ansamblu al relațiilor intereuropene a principiilor egalității și echității, pentru înlăturarea oricăror discriminări ce mai impietează schimburile internaționale. înlăturarea măsurilor discriminatorii, a taxelor și suprataxelor constituie o obiectivă pentru realizarea cerință unei largi cooperări economice între țările continentului nostru să acționeze mai unitar pentru realizarea unui nou sistem monetar care să asigure un raport echitabil intre monezile naționale. Progresul material, social și cultural al statelor de pe continentul nostru cere să se acționeze cu toată fermitatea și consecvența împotriva împărțirii Europei în blocuri economice închise, pentru relații nestingherite intre toate statele continentului nostru. In soluționarea problemelor complexe ale relațiilor economice, țările europene trebuie să acționeze nu de pe poziții de concurența,ci in mod unitar, pornind de la necesitatea participării active la făurirea unei noi ordini economice internaționale, bazată pe egalitate și echitate, pe crearea unor raporturi juste între prețurile materiilor prime și ale produselor industriale. La stabilirea unor prețuri echitabile, după părerea noastră, trebuie să se pornească de la legități și principii obiective care să permită comensurarea justă valorii diferitelor produse, înlăturarea acțiunilor speculative sau de conjunctură, ce generează, în ultimă instanță, dereglarea relațiilor economice, accentuează starea de înapoiere a țărilor în curs de dezvoltare, creează condițiuni tot mai grave pe plan internațional. Procedând astfel, Comisia Economică O.N.U. pentru Europa va deveni un organism de promovare a noilor raporturi economice, va determina progrese însemnate în făurirea unor relații cu adevărat noi intre statele continentului nostru, aduce și în viitor o contribuție activă la diviziunea internațională a muncii, la amplificarea schimbului de valori materiale și spirituale, la transformarea Europei într-o zonă de largă și rodnică conlucrare, în care relațiile dintre state, indiferent de orînduirea lor social-politică, de mărimea sau nivelul de dezvoltare, să fie așezate constant și temeinic pe principiile deplinei egalități în drepturi, respectului independenței și suveranității naționale, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc, nerecurgerii la forță sau la amenințarea cu forța, asigurării dreptului fiecărui popor de a-și organiza viața conform năzuințelor și aspirațiilor proprii. Sesiunea de la București — cea dinții organizată în afara sediului Comisiei — reprezintă, prin nivelul participării și însemnătatea în crearea unui climat de încredere și apropiere între popoare, în întărirea destinderii și cooperării în Europa. De altfel, desfășurarea lucrărilor Conferinței pentru securitate europeană, apropiata încheiere a fazei a doua și posibilitatea ținerii in vara acestui an a fazei a treia la nivel înalt, evidențiază cu putere rolul important pe care il au schimburile economice, relațiile economice în înfăptuirea unei adevărate securități pe continentul nostru. Progresul economic și contemporan impune în mod social tot mai acut schimbul rapid al noutăților științifice, precum și unirea eforturilor specialiștilor din diferite țări în vederea rezolvării cu mijloace comune unor probleme complexe ale cercetării moderne. Militînd pentru accesul tuturor națiunilor la cuceririle științei moderne, Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate contribui la ridicarea gradului de civilizație al fiecărui popor european, precum și la creșterea contribuției fiecărei țări la îmbogățirea patrimoniului științific al umanității. Considerăm că este de datoria noastră, a tuturor, de a face totul ca întregul ansamblu al relațiilor de colaborare și cooperare statele continentului european între să servească drept model pentru un nou tip de conlucrare, liberă, fructuoasă și reciproc avantajoasă între statele de pe toate continentele, între toate popoarele lumii, fără deosebire de orinduire socială. Conștientă că progresul și civilizația contemporană sunt nemijlocit legate de participarea activă a fiecărui popor la diviziunea internațională, a muncii, la schimbul mondial de valori materiale și spirituale, la cooperarea între toate țările, România este hotărîtă să acționeze și în viitor pentru amplificarea relațiilor cu toate statele Europei, ca și cu țările de pe alte continente, aducîndu-și în continuare contribuția activă la promovarea politicii de colaborare fructuoasă între națiuni, la cauza ■păcii în Europa și în întreaga lume. Doamnelor și domnilor. Suntem contemporanii unor schimbări istorice de o amploare fără precedent in societatea umană, in problemele abordate, un eveniment cu profunde semnificații in planul colaborării economice europene, al vieții internaționale actuale. Pe agenda ei de lucru sunt înscrise teme de majoră importanță pentru extinderea și diversificarea cooperării pe continentul nostru, în domenii economice prioritare, pentru progresul general al fiecărei națiuni, pentru cauza colaborării, securității și păcii in lume. Este ora 10,00. Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, este salutat cu caldă cordialitate de Mîloslav Hruza, președintele Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, Jens B >Jensen, vicepreședinte al Comisiei, A. C. Kirca, președintele Comitetului sesional al Comisiei, Ernő Hars, vicepreședinte al Comitetului sesional al Comisiei, organizarea vieții popoarelor și a întregii omeniri. Asistăm și participăm in același timp la un neîntrerupt proces de transformări revoluționare, naționale și sociale pe toate meridianele globului, la profunde mutații in raportul de forțe pe plan mondial. Popoarele își afirmă tot mai puternic voința de a fi stăpîne pe destinele lor, de a participa nemijlocit la soluționarea marilor probleme care confruntă omenirea. Popoarele se ridică cu hotărîre împotriva vechii politici de dominație, Inegalitate și dictat, de asuprire și ingerință în treburile altor state, pentru instaurarea pe arena mondială a unor relații noi, bazate pe respectul independenței și suveranității naționale, al dreptului fiecărui popor de a-și alege singur calea dezvoltării, pe egalitate și neamestec în treburile interne, pe renunțarea la forță și la amenințarea cu forța. Ca urmare, în lume are loc un curs nou de destindere, de apropiere și colaborare între popoare. Desigur, acest curs nu a devenit încă ireversibil. Mai sunt forțe reacționare toarcă înapoi care încearcă să înroata istoriei, să frîneze evoluția spre colaborare și prietenie între popoare. De aceea, făurirea unei lumi mai bune și mai drepte pe planeta noastră cere încă eforturi susținute din partea tuturor popoarelor. Viața demonstrează că însănătoșirea climatului politic internațional, întărirea securității mondiale sunt condiționate de instaurarea fermă și generalizarea in întreaga lume a relațiilor noi, de egalitate deplină în drepturi și respect mutual. Ținînd seama de însemnătatea deosebită pe care continentul european o are în dezvoltarea civilizației umane, este firesc ca țările europene — deci și Comisia Economică O.N.U. pentru Europa — să aibă un cuvînt mai greu de spus în procesul înnoirii relațiilor interstatale, să contribuie in mod mai hotărit la promovarea noii politici internaționale. Fără îndoială că popoarele Europei, care au avut atît de suferit în urma celor două războaie mondiale ce au pornit de pe acest continent, trebuie să facă totul pentru a exclude în viitor un nou război, (Continuare în pag. a IV-a) ★ Janez Stanovnik, secretar executiv al Comisiei, Alexander Alexandrov, secretar executiv adjunct al Comisiei, Vaclav Kostelesky, asistent special al secretarului executiv al C.E.E.C O.N.U. Sunt de față tovarășii Ștefan Voitec, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, Constantin Băbălău, Mihai Dalea, Ion Pâțan, Ștefan Andrei, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe și alți membri ai guvernului, însoțit de reprezentanții Comisiei Economice pentru Europa, care l-au întîmpinat, președintele Nicolae Ceaușescu ia loc în prezidiul lucrărilor sesiunii. (Continuare în pag. a IV-a) ÎN PAGINA A II-A ZILE HOTĂRÎTOARE PENTRU TERMINAREA Insemnnării PORUMBULUI! ÎNTRAJUTORAREA ÎNTRE UNITĂȚI ÎN ATENȚIA CONSILIULUI INTERCOOPERATIST Pe ogoarele cooperativei din Singeorge, semănatul porumbului se desfășoară pe ultimele suprafețe. IN FOTOGRAFIE , mecanizatorii Radoslav Cîrmacichi și Sava Giacon discutînd cu inginerul șef Dan Sărăndan despre asigurarea unor lucrări de bună calitate. Foto : E. KOBICSEK Astăzi, în jurul orei 14:45, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Aeroportul Otopeni ceremonia plecării președintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, care, invitația președintelui Relapublicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, întreprins o vizită oficială de prietenie în țara noastră. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET PRIVIND PROGRAMUL DE LUCRU IN ZILELE DE 1 ȘI 2 MAI 1974 ȘI STABILIREA CA NELUCRATOARE A ZILEI DE 4 MAI 1974 Ținînd seama de dorința exprimată de numeroase colective de oameni ai muncii din unitățile socialiste de a lucra în zilele de 1 și 2 mai, în scopul asigurării ritmului neîntrerupt al activității economice, și de a avea ca zi nelucrătoare sîmbătă 4 mai, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Art. 1. - Zilele de 1 și 2 mai 1974 sunt zile lucrătoare, potrivit programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate. Art. 2. — Ziua de 4 mai 1974 se declară zi nelucrătoare. Prevederile alineatului precedent nu se aplică unităților productive în care se desfășoară proces continuu de muncă, precum și unităților agricole de stat și cooperatiste. Art. 3. — Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili programe speciale pentru unitățile comerciale, de transporturi publice și alte asemenea unități, care să asigure servirea populației în ziua de 4 mai 1974. NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Republicii Socialiste România VIZITA IN TARA NOASTRĂ A PREȘEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA, JOSE FIGUERES FERRER Președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, împreună cu tovarășul Emil Bodnaraș, vicepreședinte al Consiliului de Stat, a plecat miercuri într-o călătorie în județele Dolj și Argeș. La vizită participă, de asemenea, persoanele oficiale costaricane care il însoțesc pe distinsul oaspete. Pe aeroportul municipiului Craiova, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Costa Rica, șeful statului costarican a fost întîmpinat de Gheorghe Petrescu, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean Dolj, de membri ai Comitetelor executive județean Dolj și municipal Craiova, de conducători de întreprinderi și instituții. Primul obiectiv al călătoriei îl constituie cunoscuta întreprindere „Electroputere“, ale cărei produse sunt exportate și pe continentul sud-american. La sosirea în unitate, distinsul oaspete este întîmpinat de Ion Constantinescu, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini-unelte și electrotehnicii, precum și de inginerul Liviu Tănăsescu, directorul întreprinderii. Sunt vizitate fabricile de locomotive, de motoare electrice și de aparataj. Oaspetele se informează asupra calității și parametrilor tehnico-economici și fucționali ai produselor, se întreține cordial cu muncitori, ingineri și tehnicieni. La încheierea vizitei, oaspetele felicită călduros colectivul unității pentru succesele obținute, semnînd in cartea de onoare a întreprinderii. La despărțire, președintelui Figueres îi este înmînată, în semn de înaltă cinstire, macheta unei locomotive electrice de 5.100 kilowați, unul dintre produsele de bază ce poartă inscripția „Electroputere“" — Craiova. Coloana oficială de mașini traversează apoi orașul, îndreptîndu-se spre Complexul de sere Ișalnița. Președintele Republicii Costa Rica este întîmpinat aici de Ion Ceaușescu, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare și apelor, de membri ai colectivului de conducere ai întreprinderii. La invitația gazdelor, oaspeții vizitează hala de sortare și ambalare, sectoare in care activitatea se caracterizează printr-un grad ridicat de mecanizare, precum și o parte din cele 32 ferme ale întreprinderii. La amiază, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean Dolj a oferit un dejun oficial în onoarea președintelui Republicii Costa Rica, în timpul dejunului, Gheorghe Petrescu și Jose Figueres Ferrer au rostit toasturi. In cursul după-amiezii, președintele Jose Figueres Ferrer a vizitat barajul și hidrocentrala de pe Argeș. Elicopterele aterizează în apropierea orașului Curtea de Argeș. Oaspeții sunt intîmpinați de Ion Dincă, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean Argeș, de alte oficialități locale. La barajul marii hidrocentrale șeful statului costarican a fost salutat de Gheorghe Cocoș, adjunct al ministrului energiei electrice. Directorul hidrocentralei, ing. Nicolae Badea, prezintă distinșilor oaspeți o serie de date despre această construcție în formă de arc. Este vizitată, apoi, centrala electrică, unitate cu o putere de 220 MW. Performanțele tehnice ale acestei centrale, precum și eficiența economică a întregului complex hidroenergetic stîrnesc admirația oaspeților. Președintele Jose Figueres Ferrer, adresîndu-se energeticienilor aflați de față, le-a declarat la plecare : „Complexul hidroenergetic de pe Argeș este o lucrare grandioasă, executată în condiții dificile datorită zonei montane în care a fost amplasată. Soluția construcției, întregul ansamblu, fac cinste geniului tehnic românesc. Adresez felicitări pentru această realizare de talie mondială“. Seara, președintele Republicii Costa Rica și persoanele care-l Însoțesc s-au înapoiat in Capitală. ÍIM INTIMPINAREA ZILEI DE 1 MAI INIȚIATIVĂ, DĂRUIRE, SPIRIT CREATOR NUmai ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Studii valoroase pentru perfecționarea proceselor tehnologice TEXTILIȘTII-CERCETATORI DE LA INDUSTRIA UNU! Despre existența grupului de cercetare de la Industria lunii am aflat dintr-un document sosit la un organ județean de sinteză. M-a impresionat nu atît numărul temelor abordate într-o perioadă scurtă, cu caracterul lor concret, fiecare propunîndu-și soluționarea unei probleme ce se anunța deosebit de importantă. , Și -ată-ma în biroul auster al grupului. — Grupul a luat ființă în urmă cu un an, ne informează Stela Stanescu, inginer principal. Fără prea multă experiență — cercetare nu s-a făcut la noi nici în timpul combinatului — ne-am orientat munca spre cunoașterea unor neajunsuri care survin în procesele tehnologice. Pe cit ne țin puterile — suntem în total 7 lucrători, din care 2 ingineri — ne organizăm munca după canoanele cercetării , facem un plan, împărțim munca pe „felii“ . . . Ni se arată tomuri de coli dactilografiate, legate în scoarțe tari. Citim titlul unei lucrări : „Metode de prevenire și remediere a deficiențelor provenite in finisarea uscată a țesăturilor de lină și de tip lină“. Explicațiile le primim de la interlocutoarea noastra, în practica finisării uscate, ni se spune, se pot ivi multe neajunsuri , îngustări de liziere, scămoșat neuniform, bucăți insuficient tunse și altele. Pentru rezolvarea temei propuse, am cercetat cauzele fiecărei defecțiuni în parte și pe baza literaturii de specialitate, a experienței proprii am căutat să stabilm soluții de remediere. — Și care e eficiența studiului ?— înainte de toate îngrădim retururile de la rampa finită, punc- N. CIMPEANU (Continuări in pag. a ll-a) La întreprinderea „6 Martie“ din Timișoara își desfășoară activitatea un mare număr de tineri. Antrenați în întrecerea utecistă „Tineretul - factor activ in îndeplinirea cincinalului înainte de termen" cei mai buni dintre ei sunt investiți, pe panoul fruntașilor în producție în cinstea zilei de 1 Mai, cu atribute ale înaltei calificări, fiind totodată, exemple de disciplină în muncă, așa cum le stă bine unor membri ai organizației revoluționare de tineret. Muncind în secția prelucrări mecanice, frezorul Aurel Bugariu realizează piese a căror caracteristică este calitatea ireproșabilă. Strungarul Avram Popa a fost calificat la locul de muncă și este mîndru de profesionalitatea la care ajuns, prin interesul și abnegația depuse în deslușirea tainelor meseriei. Tinerii comuniști Paul Walter și Gheorghe Vuia sunt muncitori cu o înaltă calificare. Ultimul este și cîștigătorul întrecerii dintre tinerii matrițeni ai secției. Și utecistul Nicolae Vasilcvu, absolventul de nu de mult al școlii profesionale, se distinge prin temeinicia cunoștințelor profesionale, fapt ce i-a adus stima și încrederea tovarășilor de muncă. AUREL BUGARIU AVRAM POPA PAUL WALTER și NICOLAE VASILCIN GHEORGHE VUIA J