Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)

1974-04-25 / nr. 9103

f y PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXXI nr. 9.103 • Joi, 25 aprilie 1974 • 4 pagini: 30 bani Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la sesiunea Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa Doamnelor și domnilor. Stimați oaspeți, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez un călduros salut dum­neavoastră, participanților la cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Eco­nomice O.N.U. pentru Europa, care de 7 zile își desfășoară lucrările in Capitala patriei noastre. Această reuniune are loc in Îm­prejurări cînd popoarele europene, ca de altfel toate națiunile lumii, sint confruntate cu probleme de­osebit de grave determinate de perpetuarea unor relații inechitabile intre state, a unor forme și prac­tici colonialiste și neocolonialiste, de prelungirea crizei monetare și accentuate în ultima vreme de criza energiei, de dificultățile asi­gurării materiilor prime, de aspecte ale vieții economice, alte în aceste împrejurări sesiunea Comi­siei Economice O.N.U., pe agenda căreia sunt înscrise cooperarea in sfera producției și schimburilor de bunuri materiale, colaborarea în domeniul științei și tehnologiei, este chemată să contribuie la e­­nunțarea unor soluții în vederea unirii eforturilor țărilor europene pentru rezolvarea, cu forțe co­mune, a problemelor economice de importanță majoră ale continentu­lui, ale întregii omeniri. Fără îndoială, încă este necesar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea economică și tehni­­co-științifică, schimbul de valori materiale, de bunuri spirituale, de informații și de experiență repre­zintă în lumea modernă o necesi­tate obiectivă a evoluției fiecărei țări în pas cu cuceririle progresu­lui universal și, în același timp, o condiție a mersului înainte al în­tregii umanități. Analizînd realita­tea in această lumină, putem apre­cia că în ultimii ani a căpătat o amploare tot mai mare colaborarea economică, tehnico-științifică culturală între statele de pe conti­și­­entul european. Viața demonstrea­ză însă că mai există mari rezerve nefolosite in acest domeniu, că mai persistă anacronisme care urr­mează desfășurarea plenară a co­laborării. Statele europene dispun, după părerea noastră, de largi po­sibilități pentru a intensifica co­operarea pe tărîmul asigurării, fo­losirii și gospodăririi raționale a materiilor prime, al surselor de energie, al producției industriale. • Lucrările celei de-a XXIX-a se­siuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineața, prin partici­parea președintelui Republicii So­cialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Prezența șefului statului român la această importantă reuniune in­ternațională relevă, încă o dată, cu pregnanță, interesul viu pe care țara noastră îl manifestă față de activitatea acestui organism al O.N.U., față de rolul său însemnat în promovarea spiritului de coope­rare intre țările membre ale Co­misiei, între toate statele lumii, pe baze egale, durabile și reciproc a­­vantajoase, în procesul de edifi­care a unor raporturi noi de pace, securitate și colaborare fructuoasă între națiuni. Ea ilustrează, în a­­celași timp, în chip marcant, hotă­­rîrea României socialiste de a-și al ameliorării mediului ambiant, a­ perfecționării mijloacelor de comu­nicații și telecomunicații, precum și in alte domenii economice. Un rol stimulator deosebit de impor­tant ar avea in acest sens așezarea raporturilor dintre națiuni pe principii noi de egalitate și demo­cratice. Tocmai in această direcție apreciem că Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate aduce o contribuție deosebit de prețioa­să, militînd mai activ pentru «in­staurarea în întregul ansamblu al relațiilor intereuropene a princi­piilor egalității și echității, pentru înlăturarea oricăror discriminări ce mai impietează schimburile in­ternaționale. înlăturarea măsuri­lor discriminatorii, a taxelor și suprataxelor constituie o obiectivă pentru realizarea cerință unei largi cooperări economice între ță­rile continentului nostru să acțio­neze mai unitar pentru realizarea unui nou sistem monetar care să asigure un raport echitabil intre monezile naționale. Progresul ma­terial, social și cultural al statelor de pe continentul nostru cere să se acționeze cu toată fermitatea și consecvența împotriva împărțirii Europei în blocuri economice în­chise, pentru relații nestingherite intre toate statele continentului nostru. In soluționarea probleme­lor complexe ale relațiilor econo­mice, țările europene trebuie să acționeze nu de pe poziții de con­curența,­ci in mod unitar, pornind de la necesitatea participării acti­ve la făurirea unei noi ordini eco­nomice internaționale, bazată pe egalitate și echitate, pe crearea unor raporturi juste între prețuri­le materiilor prime și ale produse­lor industriale. La stabilirea unor prețuri echitabile, după părerea noastră, trebuie să se pornească de la legități și principii obiective care să permită comensurarea justă valorii diferitelor produse, înlătu­­­rarea acțiunilor speculative sau de conjunctură, ce generează, în ul­timă instanță, dereglarea relațiilor economice, accentuează starea de înapoiere a țărilor în curs de dez­voltare, creează condițiuni tot mai grave pe plan internațional. Proce­­dând astfel, Comisia Economică O.N.U. pentru Europa va deveni un organism de promovare a noi­lor raporturi economice, va deter­mina progrese însemnate în făuri­rea unor relații cu adevărat noi intre statele continentului nostru, aduce și în viitor o contribuție ac­tivă la diviziunea internațională a muncii, la amplificarea schimbului de valori materiale și spirituale, la transformarea Europei într-o zonă de largă și rodnică conlucrare, în care relațiile dintre state, indi­ferent de orînduirea lor social-po­­litică, de mărimea sau nivelul de dezvoltare, să fie așezate constant și temeinic pe principiile deplinei egalități­­ în drepturi, respectului independenței și suveranității na­ționale, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc, ne­­recurgerii la forță sau la amenin­țarea cu forța, asigurării dreptului fiecărui popor de a-și organiza via­ța conform năzuințelor și aspirați­ilor proprii. Sesiunea de la București — cea dinții organizată în afara sediului Comisiei — reprezintă, prin nive­lul participării și însemnătatea în crearea unui climat de încrede­re și apropiere între popoare, în întărirea destinderii și cooperării în Europa. De altfel, desfășurarea lucrărilor Conferinței pentru secu­ritate europeană, apropiata înche­iere a fazei a doua și posibilitatea ținerii in vara acestui an a fazei a treia la nivel înalt, evidențiază cu putere rolul important pe care il au schimburile economice, rela­țiile economice în înfăptuirea unei adevărate securități pe continentul nostru. Progresul economic și contemporan impune în mod social tot mai acut schimbul rapid al noutăților științifice, precum și unirea eforturilor specialiștilor din diferite țări în vederea re­zolvării cu mijloace comune unor probleme complexe ale cer­­­cetării moderne. Militînd pentru accesul tuturor națiunilor la cu­ceririle științei moderne, Comi­sia Economică O.N.U. pentru Eu­ropa poate contribui la ridicarea gradului de civilizație al fiecă­rui popor european, precum și la creșterea contribuției fiecărei țări la îmbogățirea patrimoniului știin­țific al umanității. Considerăm că este de datoria noastră, a tuturor, de a face totul ca întregul ansamblu al relațiilor de colaborare și cooperare statele continentului european între să servească drept model pentru un nou tip de conlucrare, liberă, fructuoasă și reciproc avantajoasă între statele de pe toate conti­nentele, între toate popoarele lu­mii, fără deosebire de orinduire socială. Conștientă că progresul și civi­lizația contemporană sunt nemijlo­cit legate de participarea activă a fiecărui popor la diviziunea in­ternațională, a muncii, la schimbul mondial de valori materiale și spirituale, la cooperarea între toate țările, România este hotărîtă să acționeze și în viitor pentru am­plificarea relațiilor cu toate sta­tele Europei, ca și cu țările de pe alte continente, aducîndu-și în continuare contribuția activă la promovarea politicii de colaborare fructuoasă între națiuni, la cauza ■păcii în Europa și în întreaga lume. Doamnelor și domnilor. Suntem­ contemporanii unor schim­bări istorice de o amploare fără precedent in societatea umană, in problemele­ abordate, un eveni­ment cu profunde semnificații in planul colaborării economice euro­pene, al vieții internaționale ac­tuale. Pe agenda ei de lucru sunt înscrise teme de majoră importan­ță pentru extinderea și diversifica­rea cooperării pe continentul nos­tru, în domenii economice priori­tare, pentru progresul general al fiecărei națiuni, pentru cauza co­laborării, securității și păcii in lume.­­ Este ora 10,00. Președintele Re­publicii Socialiste România, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, este sa­lutat cu caldă cordialitate de Mî­­loslav Hruza, președintele Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, Jens B >Jensen, vicepreședinte al Comisiei, A. C. Kirca, președintele Comitetului sesional al Comisiei, Ernő Hars, vicepreședinte al Co­mitetului sesional al Comisiei, organizarea vieții popoarelor și a întregii omeniri. Asistăm și parti­cipăm in același timp la un ne­întrerupt proces de transformări revoluționare, naționale și sociale pe toate meridianele globului, la profunde mutații in raportul de forțe pe plan mondial. Popoarele își afirmă tot mai puternic voința de a fi stăpîne pe destinele lor, de a participa nemijlocit la solu­ționarea marilor probleme care confruntă omenirea. Popoarele se ridică cu hotărîre împotriva vechii politici de dominație, Inegalitate și dictat, de asuprire și ingerință în treburile altor state, pentru in­staurarea pe arena mondială a unor relații noi, bazate pe res­pectul independenței și suverani­tății naționale, al dreptului fie­cărui popor de a-și alege singur calea dezvoltării, pe egalitate și neamestec în treburile interne, pe renunțarea la forță și la ame­nințarea cu forța. Ca urmare, în lume are loc un curs nou de destindere, de apro­piere și colaborare între popoare. Desigur, acest curs nu a devenit încă ireversibil. Mai sunt forțe reacționare toarcă înapoi care încearcă să în­roata istoriei, să frîneze evoluția spre colaborare și prietenie între popoare. De aceea, făurirea unei lumi mai bune și mai drepte pe planeta noastră cere încă eforturi susți­nute din partea tuturor popoare­lor. Viața demonstrează­­ că însănă­toșirea climatului politic interna­țional, întărirea securității mon­diale sunt condiționate de instau­rarea fermă și generalizarea in întreaga lume a relațiilor noi, de egalitate deplină în drepturi și respect mutual. Ținînd seama de însemnătatea deosebită pe care continentul eu­ropean o are în dezvoltarea civi­lizației umane, este firesc ca ță­rile europene — deci și Comisia Economică O.N.U. pentru Europa — să aibă un cuvînt mai greu de spus în procesul înnoirii relațiilor interstatale, să contribuie in mod mai hotărit la promovarea noii politici internaționale. Fără îndo­ială că popoarele Europei, care au avut atît de suferit în urma celor două războaie mondiale ce au pornit de pe acest continent, trebuie să facă totul pentru a ex­clude în viitor un nou război, (Continuare în pag. a IV-a) ★ Janez Stanovnik, secretar executiv al Comisiei, Alexander Alexandrov, secretar executiv adjunct al Comi­siei, Vaclav Kostelesky, asistent special al secretarului executiv al C.E.E.C O.N.U. Sunt de față tovarășii Ștefan Voi­­tec, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-mi­­nistru al guvernului, Gheorghe Cioară, primarul general al Ca­pitalei, Constantin Băbălău, Mihai Dalea, Ion Pâțan, Ștefan Andrei, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe și alți membri ai guvernului, însoțit de reprezentanții Comi­siei Economice pentru Europa, care l-au întîmpinat, președintele Nicolae Ceaușescu ia loc în prezi­diul lucrărilor sesiunii. (Continuare în pag. a IV-a) ÎN PAGINA A II-A ZILE HOTĂRÎTOARE PENTRU TERMINAREA Insemnn­ării PORUMBULUI! ÎNTRAJUTORAREA ÎNTRE UNITĂȚI­­ ÎN ATENȚIA CONSILIULUI INTERCOOPERATIST Pe ogoarele cooperativei din Singeorge, semănatul porumbului se desfășoară pe ul­timele suprafețe. IN FOTOGRAFIE , mecanizatorii Radoslav Cîrm­acichi și Sava Gia­­con discutînd cu inginerul șef Dan Sărăndan despre asigurarea unor lucrări de bună calitate. Foto : E. KOBICSEK Astăzi, în jurul orei­­ 14:45, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Ae­roportul Otopeni ceremo­nia plecării președintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, care, invitația președintelui Re­la­publicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, întreprins o vizită oficială­­ de prietenie în țara noas­tră. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET PRIVIND PROGRAMUL DE LUCRU IN ZILELE DE 1 ȘI 2 MAI 1974 ȘI STABILIREA CA NELUCRATOARE A ZILEI DE 4 MAI 1974 Ținînd seama de dorința expri­mată de numeroase colective de oameni ai muncii din unitățile so­cialiste de a lucra în zilele de 1 și 2 mai, în scopul asigurării rit­mului neîntrerupt al activității eco­nomice, și de a avea ca zi nelu­crătoare sîmbătă 4 mai, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Art. 1. - Zilele de 1 și 2 mai 1974 sunt zile lucrătoare, potrivit programului de lucru stabilit pen­tru fiecare unitate. Art. 2. — Ziua de 4 mai 1974 se declară zi nelucrătoare. Prevederile alineatului precedent nu se aplică unităților productive în care se desfășoară proces con­tinuu de muncă, precum și unități­lor agricole de stat și cooperatiste. Art. 3. — Ministerele, celelalte or­gane centrale, comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili programe speciale pentru unitățile comerciale, de transporturi publice și alte asemenea unități, care să asigure servirea populației în ziua de 4 mai 1974. NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Republicii Socialiste România VIZITA IN TARA NOASTRĂ A PREȘEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA, JOSE FIGUERES FERRER Președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, împre­ună cu tovarășul Emil Bodnaraș, vicepreședinte al Consiliului de Stat, a plecat miercuri într-o călă­torie în județele Dolj și Argeș. La vizită participă, de asemenea, persoanele oficiale costaricane care il însoțesc pe distinsul oaspete. Pe aeroportul municipiului Cra­iova, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Costa Rica, șeful statu­lui costarican a fost întîmpinat de Gheorghe Petrescu, președintele Comitetului executiv al Consiliu­lui popular județean Dolj, de mem­bri ai Comitetelor executive jude­țean Dolj și municipal Craiova, de conducători de întreprinderi și ins­tituții. Primul obiectiv al călătoriei îl constituie cunoscuta întreprindere „Electroputere“, ale cărei produse sunt exportate și pe continentul sud-american. La sosirea în unita­te, distinsul oaspete este întîmpi­nat de Ion Constantinescu, adjunct al ministrului industriei construc­țiilor de mașini-unelte și electro­tehnicii, precum și de inginerul Li­­viu Tănăsescu, directorul întreprin­derii. Sunt vizitate fabricile de lo­comotive, de motoare electrice și de aparataj. Oaspetele se informea­ză asupra calității și parametrilor tehnico-economici și fu­­cționali ai produselor, se întreține cordial cu muncitori, ingineri și tehnicieni. La încheierea vizitei, oaspetele felicită călduros colectivul unității pentru succesele obținute, semnînd in cartea de onoare a întreprinde­rii. La despărțire, președintelui Fi­gueres îi este înmînată, în semn de înaltă cinstire, macheta unei lo­comotive electrice de 5.100 kilo­wați, unul dintre produsele de bază ce poartă inscripția „Electropute­re“" — Craiova. Coloana oficială de mașini tra­versează apoi orașul, îndreptîn­­du-se spre Complexul de sere Ișal­­nița. Președintele Republicii Costa Rica este întîmpinat aici de Ion Ceaușescu, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare și apelor, de membri ai colectivu­lui de conducere ai întreprinderii. La invitația gazdelor, oaspeții vi­zitează hala de sortare și ambalare, sectoare in care activitatea se ca­racterizează printr-un grad ridicat de mecanizare, precum și o parte din cele 32 ferme ale întreprinde­rii. La amiază, președintele Comite­tului executiv al Consiliului popu­lar județean Dolj a oferit un dejun oficial în onoarea președintelui Re­publicii Costa Rica, în timpul de­junului, Gheorghe Petrescu și Jose Figueres Ferrer au rostit toasturi. In cursul după-amiezii, președin­tele Jose Figueres Ferrer a vizitat barajul și hidrocentrala de pe Ar­geș. Elicopterele aterizează în apro­pierea orașului Curtea de Argeș. Oaspeții sunt intîmpinați de Ion Dincă, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular ju­dețean Argeș, de alte oficialități locale. La barajul marii hidrocentrale șeful statului costarican a fost sa­lutat de Gheorghe Cocoș, adjunct al ministrului energiei electrice. Directorul hidrocentralei, ing. Ni­colae Badea, prezintă distinșilor oaspeți o serie de date despre a­­ceastă construcție în formă de arc. Este vizitată, apoi, centrala elec­trică, unitate cu o putere de 220 MW. Performanțele tehnice ale acestei centrale, precum și eficien­ța economică a întregului complex hidroenergetic stîrnesc admirația oaspeților. Președintele Jose Fi­gueres Ferrer, adresîndu-se ener­­geticienilor aflați de față, le-a de­clarat la plecare : „Complexul hi­droenergetic de pe Argeș este o lucrare grandioasă, executată în condiții dificile datorită zonei mon­tane în care a fost amplasată. So­luția construcției, întregul ansam­blu, fac cinste geniului tehnic ro­mânesc. Adresez felicitări pentru această realizare de talie mondia­lă“. Seara, președintele Republicii Costa Rica și persoanele care-l În­soțesc s-au înapoiat in Capitală. ÍIM INTIMPINAREA ZILEI DE 1 MAI INIȚIATIVĂ, DĂRUIRE, SPIRIT CREATOR NUmai ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Studii valoroase pentru perfecționarea proceselor tehnologice TEXTILIȘTII-CERCETATORI DE LA INDUSTRIA UNU! Despre existența grupului de cercetare de la Industria lunii am aflat dintr-un document sosit la un organ județean de sinteză. M-a im­presionat nu atît numărul temelor abordate într-o perioadă scurtă, cu­ caracterul lor concret, fiecare propunîndu-și soluționarea unei probleme ce se anunța deosebit de importantă. , Și -ată-ma în biroul auster al grupului. — Grupul a luat ființă în urmă cu un an, ne informează Stela Sta­­nescu, inginer principal. Fără prea multă experiență — cercetare nu s-a făcut la noi nici în timpul com­binatului — ne-am orientat munca spre cunoașterea unor neajunsuri care survin în procesele tehnolo­gice. Pe cit ne țin puterile — suntem­ în total 7 lucrători, din care 2 ingineri — ne organizăm munca după canoanele cercetării , facem un plan, împărțim mu­nca pe „felii“ . . . Ni se arată tomuri de coli dacti­lografiate, legate în scoarțe tari. Citim titlul unei lucrări : „Metode de prevenire și remediere a defi­ciențelor provenite in finisarea us­cată a țesăturilor de lină și de tip lină“. Explicațiile le primim de la interlocutoarea noastra, în practica finisării uscate, ni se spune, se pot ivi multe neajunsuri , îngustări de liziere, scămoșat neuniform, bucăți insuficient tunse și altele. Pentru rezolvarea temei propuse, am cer­cetat cauzele fiecărei defecțiuni în parte și pe baza literaturii de spe­cialitate, a experienței proprii am căutat să stabilm soluții de reme­diere. — Și care e eficiența studiului ?­­— înainte de toate îngrădim re­tururile de la rampa finită, punc- N. CIMPEANU (Continuări in pag. a ll-a) La întreprinderea „6 Martie“ din Timișoara își desfă­șoară activitatea un mare nu­măr de tineri. Antrenați în în­trecerea utecistă „Tineretul - factor activ in îndeplinirea cin­cinalului înainte de termen" cei mai buni dintre ei sunt investiți, pe panoul fruntașilor în producție în cinstea zilei de 1 Mai, cu atribute ale înaltei calificări, fiind totodată, exemple de dis­ciplină în muncă, așa cum le stă bine unor membri ai orga­nizației revoluționare de tine­ret. Muncind în secția prelucrări mecanice, frezorul Aurel Bugariu realizează piese a că­ror caracteristică este calitatea ireproșabilă. Strungarul Avra­m Popa a fost calificat la lo­cul de muncă și este mîndru de profesionalitatea la care ajuns, prin interesul și abnegația depuse în deslușirea taine­­­lor meseriei. Tinerii comuniști Paul Walter și Gheorghe Vuia sunt muncitori cu o înaltă calificare. Ultimul este și cîștigă­­torul întrecerii dintre tinerii matrițeni ai secției. Și utecistul Nicolae Vasilcvu, absolventul de nu de mult al școlii profesionale, se distinge prin temeinicia cu­noștințelor profesionale, fapt ce i-a adus stima și încrederea tovarășilor de muncă. AUREL BUGARIU AVRAM POPA PAUL WALTER și NICOLAE VASILCIN GHEORGHE VUIA J

Next