Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)

1974-04-23 / nr. 9101

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-V­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXXI nr. 9.101 • Marți, 23 aprilie 1974 • 4 pagini: 30 bani VIZITĂ PROTOCOLARĂ LA PALATUL REPUBLICII Președintele Jose Figueres Ferrer a făcut luni seara, la Palatul Re­publicii, o vizită protocolară pre­ședintelui Nicolae Ceaușescu. La Intîlnire au participat tovară­șii Emil Bodnaraș, Ștefan Voitec, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu și George Macovescu. A fost de față Constantin Stănescu, ambasa­dorul României la San Jose. Oaspetele a fost însoțit de dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vice­­președinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătții publice, Oscar Aris San­chez, ministrul planificării, și Franklin Aguilar, ambasador. Vizita protocolară a decurs in­tr-o atmosferă de caldă cordiali­tate. VIZITA IN ȚARA NOASTRĂ A PREȘEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA, JOSE FIGUERES FERRER SOSIREA PE AEROPORTUL OTOPENI La invitația președintelui Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, luni a sosit în noastră, intr-o vizită oficială țara de prietenie, președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Această vizită se înscrie în cadrul bunelor relații de prietenie și cola­borare statornicite între Republica Socialistă România și Costa Rica, relații care cunosc un curs ascen­dent pe baza respectării principi­ilor independenței și suveranității naționale, egalității in drepturi, ne­amestecului în treburile interne și avantajului reciproc. In istoria legăturilor dintre cele două state, un moment de însemnă­tate primordială l-a constituit vi­zita efectuată in Costa Rica de președintele Nicolae Ceaușescu, în septembrie 1973. Dialogul la nivel înalt româno-costarican, desfășurat la San Jose, a constituit, prin re­zultatele sale rodnice, o contribuție de seamă la întărirea raporturilor bilaterale. Tratatul de prietenie și cooperare între Republica Socialis­tă România și Republica Costa Rica — document de o deosebită semnificație internațională — și celelalte acorduri comune, sem­nate, în timpul vizitei șefu­lui statului român, au deschis noi perspective legăturilor bilaterale, pe o perioadă mai îndelungată, in diferite domenii de activitate. mi dialog la nivel înalt ro­­■-costarican este menit să dea un impuls colaborării dintre ce­­­uă țări, în interesul reciproc, pntribuie la cauza înțelegerii­­ raționale. Sub aceste auspicii a avut loc luni ceremonia sosirii la București a președintelui Jose Figueres Fer­rer. Pe aeroportul Otopeni, au fost arborate drapelele de stat ale Re­publicii Socialiste România și Re­publicii Costa Rica, ale căror fal­duri încadrează portretele celor doi șefi de stat. Pe mari pan­carte sunt înscrise urările in lim­bile spaniolă și română: „Bun sosit în Republica Socialistă Româ­nia Excelenței Sale, domnul Jose Figueres Ferrer, președintele Re­publicii Costa Rica“, „Trăiască prietenia dintre poporul român și poporul costarican“. La ora 15,40, aeronava cu care a călătorit președintele Republicii Costa Rica aterizează. In întîmpinarea distinsului oas­pete au venit președintele Republi­cii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Împreună cu tovarășii Emil Bodnaraș, Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Consiliu­lui de Stat, Manea Mănescu, prim­­ministru al guvernului, George Ma­­covescu, ministrul afacerilor exter­ne. Erau de față alți membri ai guvernului, conducători ai unor instituții centrale, generali, ziariști. Era prezent, de asemenea, Constan­tin Stănescu, ambasadorul Româ­niei la San Jose. La coborîrea din avion, președin­tele Figueres este salutat cu cor­dialitate de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cei doi șefi de stat iși string mâinile, se îmbrățișează cu căldură. Președintele Jose Figueres Fer­rer prezintă șefului statului român persoanele oficiale care il însoțesc: dr. Aguilar Bonilla, prim-vicepreșe­­dinte al Republicii, dr. Jose Luis Or­­lich Bolmarcich, ministrul sănătă­ții publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador. Președintele Nicolae Ceaușescu prezintă șefului statului costari­can oficialitățile române venite în întîmpinare. Pionieri oferă buchete de flori. Garda militară prezintă onorul. Sunt intonate apoi imnurile de stat ale Republicii Costa Rica și Re­publicii Socialiste România. In semn de salut sunt trase 21 de sal­­ve­ de artilerie. Cei doi președinți trec în revistă garda de onoare. Sunt apoi prezentați șefii misiu­nilor diplomatice acreditați la Bu­curești, precum și celelalte persoa­ne oficiale române venite la aero­port Cei doi președinți primesc apoi defilarea gărzii de onoare. Numeroși bucureșteni, aflați pe aeroport, aplaudă cu căldură pe cei doi șefi de stat, aclamă pentru prietenia dintre cele două popoare. Președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Jose Figueres Fer­rer iau loc intr-o mașină escortată de motocicliști indreptîndu-se spre reședința rezervată oaspetelui. De la aeroport pînă în Capitală, ca și pe bulevardele bucureștene, un mare număr de cetățeni salută cu entuziasm și căldură pe cei doi președinți, care răspund cu cordia­litate manifestărilor de stimă și prietenie ale populației. ★ Președintele Republicii Costa Ri­ca, Jose Figueres Ferrer, a depus o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea po­porului și a patriei, pentru socia­lism, împreună cu șeful statului costa­rican s-au aflat persoanele oficiale care îl Însoțesc in vizita pe care o face in țara noastră. La solemnitate au luat parte Gheorghe Cioară, primarul gene­ral al Capitalei, general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al mi­nistrului apărării naționale și șef al Marelui Stat Major, Vasile Gli­­ga, adjunct al ministrului aface­rilor externe, membrii române atașate pe lângă misiunii înaltul oaspete, generali și ofițeri superi­ori. La sosire, pe platoul din fața monumentului, președintele Repu­blicii Costa Rica a primit onorul gărzii militare. Au fost intonate Imnurile de Stat ale celor două țări. După depunerea coroanei de flori, asistența a păstrat un mo­ment de reculegere. A fost vizi­tată apoi rotonda monumentului. Solemnitatea s-a încheiat cu de­filarea gărzilor de onoare. Dineu oferit de președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, in onoarea președintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a oferit, luni, in saloa­nele Palatului Republicii, un dineu oficial in onoarea președintelui Re­publicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. La dineu au participat tovarășii Emil Bodnaraș, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănăla­­che, Constantin Dragan, Emil Dră­gănescu, Janos Fazekas, Petre Lu­­pu, Manea Mănescu, Paul Nicules­­cu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Constantin Băbălan, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mi­­hai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patili­­neț, Ion Pățan, Ștefan Andrei, Gheorghe Oprea, viceprim-minis­tru al guvernului, membri ai gu­vernului, conducători de instituții centrale, personalități ale vieții științifice și culturale. Au luat parte dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al Re­publicii, dr. Jose Luis Orlich Bol­marcich, ministrul sănătății publi­ce, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, am­basador, și celelalte persoane ofi­ciale care îl însoțesc pe președin­tele Republicii Costa Rica in vizita pe care o face in țara noastră. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. In timpul dineului, care s-a des­fășurat într-o atmosferă prietenească, președintele cordială, Nicolae Ceaușescu și președintele Jose Fi­gueres Ferrer au rostit toasturi. VREMEA BUNĂ PERMITE GRĂBIREA RITMULUI DE SEMĂNAT $1 ÍN Întreprinderile agricole Insămințatul po­rumbului se des­fășoară cu o inten­sitate tot mai spo­rită și în întreprin­derile agricole de stat Ploile căzute în ultima vreme au asigurat condiții din­ cele mai favo­rabile bunei desfă­șurări a acestei importante lucrări. Vremea, în curs de încălzire, permite o bună încolțire, răsărire și dezvol­tare a porumbului. Sosirea cantităților necesare de ierbi­­cide permite ca, o dată cu semănat, să se poată face și combaterea buruie­nilor. Potrivit situ­ației centralizate la Trustul județean al întreprinderilor a­­gricole de stat, pînă în ziua de 22 aprilie a.c., porumbul a fost însă­­mințat pe 70 la sută din suprafață. Unele unități, între care I.A.S. Banloc, Deta, Teremia Mare și Tomnatic, unde munca a fost te­meinic organizată și unde folosit cu pricepere utilajele s-au și timpul bun de lucru au și încheiat semănatul. Operațiunea de montare a porumbului se află însă­­pe terminate și la I.A.S. Giarmata, Grabați, Ionel, Mașloc, Peciu Nou, Periam și Recaș (cotate cu alb pe hartă). Ea este in schimb mult ră­masă în urmă în zona Făget — Lu­goj — Buziaș — Jamu Mare, întreprinderile agricole de stat din județul nostru dispun acum de tot ce este necesar pentru încheie­rea grabnică a semănatului: umi­ditate, vreme favorabilă, ierbicide și o puternică bază tehnico-materi­­ală. Este necesar doar ca în aceste zile viteza zilnică de lucru de pes­te 3.000 de hectare să fie nu numai realizată ci și depășită. In acest scop trebuie lucrat încă de la ora 5,30 dimineața și pînă seara tîrziu folosindu-se astfel la întreaga capacitate atît mașinile de pemanat și tractoarele cit și timpul. Concomitent cu semănatul, trebuie urmărită asigurarea unei desimi normale de plante la hectar și con­tinuare, acolo unde este cazul, tra­tamentele pentru combaterea vier­melui sîrmă. In atenția conducerilor de unități și a specialiștilor trebuie să stea și problema insămînțării integrale a fiecărei fîșii de pămint, a gospodă­ririi raționale a fondului funciar, ci atenție deosebită va trebui să fie acordată bunei organizări a muncii. Îndeosebi în unitățile ră­mase în urmă, sprijinirii acestora pe baza acțiunii de întrajutorare. > y w ~ W*$m. w* M wm* - v> - - Primăvară alături de tinerețe în orășelul studenților prinderile de stat. Contractele reflectă sa­u mai bine zis ar trebui să reflecte pe de o parte necesitățile beneficiarului, iar pe de altă parte posibilitățile furnizorului de a le satisface. In acest scop, părțile interesate se în­­tîlnesc, discută obiectul contractu­lui, modul de realizare a sarcinilor ce revin fiecăreia. Metodologia bine prnan MWH conturată pre­vede, după aceas­tă fază precontrac­­tuală etape dis­tincte : cererea (comanda) benefi­ciarului, materială, balanța con­tract încheiat economic, ulterior definitivării planu­lui de aprovizio­nare tehnico-mate­­rială, acest con­tract devine in­strument de reali­zare a planului mimmsmum (acesta din urmă se conjugă cu prevederile balanțe­lor materiale). Parcurgînd asemenea etape, în prezent atît întreprinderea textilă cit și Azur se găsesc totuși în si­tuația de a nu avea acoperite decit parțial unele poziții importante din planul de aprovizionare corelat cu sarcinile de producție și normele de consum aprobate. Din discuțiile purtate cu ing. Neculai Ionescu, directorul întreprinderii Azur, re­zultă că deși din acest ciclu se des­prinde poziția și obligația fiecăreia din părțile care încheie contractul, aceasta nu se respectă. Furnizorul, nu poate refuza încheierea contrac­tului, deoarece extrasul de balan­­ță este fundamentat pe capacitatea sa efectivă. Discuțiile se pot purta privind doar termenele de livrare, sortimentele, nu cantitatea. Cu toate acestea, întreprinderea Pomi­­color București refuză, de pildă, contractarea unei rășini epoxidice absolut necesară desfășurării pro­cesului de producție la Azur. Nici în faza precontractuală, nici in prezent, litigiul nu a fost soluțio­nat. Concilierea la nivelul minis­terului nu a dus la rezolvarea pro­blemei. Singura cale de rezolvare o constituie intervenția fermă a or­ganului tutelar al furnizorului care prin constatarea realității poate să-l oblige pe furnizor la încheie­rea contractului cu aplicarea unei amenzi ce, în final, trebuie supor­tată de angajatul în culpă. Exem­plele de furnizori care au încheiat contracte sub nivelul extrasului de balanță pot fi continuate cu cel al fabricii de sinteză Oradea (galben de crom), Combinatul chimic Tîr­­năveni (oxid de zinc), Combinatul chimic Victoria (nitroceluloză). In toate cazurile, din păcate, nu s-a făcut simțită intervenția forurilor tutelare ale unităților menționate, în aplicarea prevederilor legale. Problemele abordate cu ing. Ioan Pugna, directorul întreprinderii textile Timișoara au vizat contrac­tarea produselor pentru care nu se elaborează balanțe materiale. In principiu, încheierea contractelor din această categorie nu este con­diționată de acte normative, se re­feră la voința ambelor părți expri­mate printr-un simplu acord. Cu toate acestea, întreprinderea întîm­­pină greutăți deosebite fiind vorba de materii și materiale care nu pot lipsi din procesul tehnologic, cum ar fi : pirosulfitul de sodiu livrat de Valea Călugă­rească și contrac­tat în proporție de 70 la sută. De asemenea, scule tăietoare, geam ar­mat și alte­roase produse nume­din grupa „descentrali­zate“. Un aspect deosebit îl dă asigurarea rndi­cii piese de schimb pentru utilajele ■ [UNK] [UNK]*■ [UNK] [UNK] [UNK]• din țesătorie, fi­laturi. Cu excepția întreprinderii „Metalul“ Cluj, cei­lalți furnizori : „Metalochimica“ Si­biu, „Nicovala“ Sighișoara, „Teh­­nometal“ București au contractat sub necesarul solicitat, iar livrările sunt în restanță față de termenele calendaristice. La intervențiile be­neficiarului a cărui comandă a fost refuzată parțial, organul tutelar al ing. CORNEL DOBREANU (Continuare in pag. a­ll-a) DEFINITIVAREA UN IMPAS BALANȚELOR MATERIALE ÎNCĂ NEDEPĂȘIT Stabilitatea contractelor asigură o aprovizionare corespunzătoare Z­ilele acestea, la Timi­șoara, în tradiția ferti­lă a aspirației noastre de a trăi deplin în li­tera eticii și echității so­cialiste, a luat ființă un nou organ obștesc : „Con­siliul onoarei". Juriști, re­prezentanți ai organelor de miliție, cadre didactice, ac­tiviști ai organizațiilor politice de masă, depu­tați, ziariști, lao­­laltă 50 de mem­bri și-au asu­mat, la inițiati­va Consiliului popular munici­pal, sarcina de a se intîlni cu locuitori ai muni­cipiului.­­ „Consiliul onoarei" nu va pro­nunța sancțiuni. El este instituit să mobilizeze opinia publică în di­recția respectării regulilor de conviețuire socialistă, păstrarea avutului obștesc, comportarea demnă și civilizată în familie și societate, încadrarea în timpul muncii, precum și aplanarea u­­nor neînțelegeri ce se ivesc in­tre cetățeni — ne-a spus tova­rășul Corneliu V. Roșul, secre­tar al Consiliului Comitetului executiv al popular municipal, președintele „Consiliului onoa­rei. " Ședințele consiliului, care vor fi publice, tind să devină astfel veritabile tribune ale răs­punderii civice, o modalitate angajată de a transpune in fap­tă programul de educație co­munistă elaborat de partid. „Consiliul onoarei“ se va în­truni la sediul Consiliului popu­lar municipal din două ii două săptămîni, luni după-amiaza. Un „complet" format din 7 membri ai con­­_____________________ filiului„ repre­zentanți ai tutu­ror categoriilor profesionale ca­re îl compun, vor dezbate, com­petent și respon­sabil, cazurile înscrise pe agen­da de lucru. Forma de sesizare a „Consiliului de onoare“ va fi liberă, neîngrădită de nici o formalitate, cetățenii putîndu-se adresa fie în scris, prin regis­tratura generală a Consiliului popular, fie oral, la ședințele consiliului. De asemenea, se primesc sesizări și din partea altor persoane interesate în bu­nul mers al treburilor obștești : deputați, președinți de comitete de cetățeni, președinți ai aso­ciațiilor de locatari etc. VASILE BOGDAN „CONSILIUL ONOARU“ CRONICA ZILEI Bilanț rodnic­al Ca urmare a eforturilor depuse de colectivele de muncitori, tehni­cieni și ingineri de pe șantierele de construcții, de către beneficiarii de investiții, la finele trimestrului I au fost puse în funcțiune 18 noi capa­cități de producție dintre care a­­mintim : dezvoltarea producției de plastifianți la întreprinderea Sol­ventul, secția de corpuri de ilumi­nat industrial la Electrobanat, dez­voltarea capacității de mase plas­tice la ILCHIM, dezvoltarea Intre­­ constructorilor prinderii de spume poliuretanice, secția de granulit la Mondial Lu­goj, secția de placaje furnir din Deta, secții noi la întreprinderea Garofița, întreprinderea de nasturi Jimbolia, întreprinderea Kandia și altele. De asemenea au fost date în folosință 268 apartamente cons­truite din fondurile statului, 148 apartamente convenționale din fon­durile populației, 800 mp spații comerciale, noi rețele de apă, ca* nai. SPORT ÎN PAG­A­N­A » Victorii meritate ale divizionarelor B, la fotbal • Informații de la principalele întreceri de handbal, baschet, rugbi, atletism, judo și canotaj Cuplajul fotbalistic de pe stadio­nul C.F.R. Timișoara a oferit spectatorilor faze dinamice, de bună calitate, aplaudate de cei prezenți. Prima fotografie îl prezintă pe ceferistul Cotec în luptă cu portarul advers. Cea de-a doua exprimă bucuria victoriei realizată de lugojeni prin golul înscris de Poale. Foto : E. ROBICSEK

Next