Drapelul Roşu, mai 1974 (Anul 30, nr. 9108-9133)

1974-05-01 / nr. 9108

fr. TRĂIASCĂ 1 MAI Desen de VASILE PINTEA ZIUA SOLIDARITĂȚII INTERNAȚIONALE A CELOR CE MUNCESC! Sărbătoarea muncii sub semnul accelerării dezvoltării economico­­sociale a patriei Sărbătorim astăzi, alături de milioane de oameni de pe în­tregul pământ, tradiționalul Mai — si de muncă și de luptă,­­ de manifestare plenară a con­științei revoluționare, a solida­rității muncitorești internațio­nale. Uniți sub faldurile ace­luiași steag roșu proletar, ani­mați de idei și simțăminte co­mune, toți cei ce făuresc bu­nuri materiale și spirituale, in­diferent de locul in care se află pe meridianele și paralele globului, își exprimă in această zi însorită de primăvară, mai mult ca pricind, hotărirea de a munci și a lupta pentru cauza nobilă a libertății, progresului și păcii, pentru socialism și co­munism — orinduirea nouă­­ mai dreaptă și mai umană decit toate cine a cunoscut istoria Pentru poporul român, săr­bătorirea zilei de 1 Mai prile­juiește anul acesta semnificații deosebite. Angajat in opera de făurire a socialismului multi­lateral dezvoltat, el își concen­trează atenția, eforturile, ca­pacitățile creatoare, în direcția îndeplinirii înainte de termen a planului cincinal, pentru a atin­ge mai repede cotele înalte ale dezvoltării economice și sociale, ale ridicării nivelului material și de trai al celor ce muncesc. Desfășurată pe fundalul marilor evenimente ale anului - cea de-a XXX-a aniversare a Elibe­rării patriei de sub jugul fas­cist și Congresul al XI-lea al P.C R., și stimulată de măsurile, de însemnătate excepțională, a­­doptate de Plenara C.C. al P.C.R. din martie a.c. și de re­centa Sesiune a Marii Adunări Naționale - forum in cadrul căruia cel mai iubit fiu al po­porului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, a fost ales pre­ședinte România, al Republicii Socialiste întrecerea socialistă care a cuprins țara, de la un capăt la celălalt, pune in evi­dență, cu fiecare zi, noi și în­semnate valori materiale și spi­rituale, completînd mereu și consistent bilanțul izbinzilor so­cialiste ale poporului. Jantele depășiri de plan impur­și ale angajamentelor asumate in în­trecere pe care le raportează la capătul acestei prime întreprinderile industriale, etape uni­tățile agricole, fiecare colectiv, vorbesc de la sine despre ceea ce poate sa înfăptuiască un po­por devenit liber, stăpin pe soar­ta sa, care știe să prețuiască dreptatea și libertatea, care ac­ționează în strânsa unitate pen­tru apărarea independenței și suveranității naționale, pentru triumful socialismului în lume. Aflați în ritmul și cadența în­tregii țări, fiindu-le proprie at­mosfera de entuziasm și însu­flețire a întregii națiuni, oamenii muncii din județul Timiș — ro­mâni, germani, maghiari, sârbi și de alte naționalități - cinstesc acest 1 Mai, in al 30-lea an de viață și muncă liberă, indepen­dentă, cu succese remarcabile in toate domeniile. Continuind șirul realizărilor dobindite in primii 3 ani ai cincinalului, pes­te tot se acționează energic, hotârît, pentru ca cel de-al pa­trulea an al cincinalului sa fie mai bogat in împliniri econo­mice și social-culturale, pe mă­sura măreției evenimentelor care (Continuare in pag., a II-a) Cu prilejul zilei de 1 Mai, Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, colectivul redac­ției ziarului „Drapelul ro­­șu“ felicită călduros pe toți colaboratorii, cores­pondenții și cititorii pen­tru remarcabilele succese obținute în înfăptuirea sarcinilor trasate de partid și le urează noi victorii în munca de edificare a so­cietății socialiste multila­teral dezvoltate pe pămîn­tul României. Anul XXX­ nr. 9.108 • Miercuri, 1 Mai 1974 4 pagini, 30 bani SENINUL MAI E bucuria țării-n orice floare Și-i bucuria inimii pe steaguri, Căci se-mpliniră năzuinți de veacuri . Da, ne mîndrim cu timpuri legendare. Și mai frumos ne pare-ntîiul Mai Acum, ca niciodată mai senin ! A dat Partidul țării clar destin, Treizeci de ani ne strălucesc pe plai. Muncitoresc urcuș și neînfrînt ! Clădind și opărind, noi ne-am rostit : Iubirea sfîntă pentru­ acest pămint Și de aceea tot ce-am făptuit Azi bucură și inima, și floarea, Și primăvara-atot biruitoarea. AL JEBELEANU BILANȚ BOGAT LA MAREA SĂRBĂTOARE A MUNCII ANGAJAMENTE ONORATE CU HĂRNICIE Confruntarea angajamentelor luate în întrecerea socialistă cu realizările obținute în producție scoate în evidență faptul că mun­citorii, tehnicienii și inginerii uzi­nei ,,Ciocanul“ din Nădrag și-au respectat în­ mod onorabil cuvîntul dat în fața partidului : sarcinile asumate de harnicul colectiv au fo­st nu numai îndeplinite dar și depășite. La indicatorul producția globală, bunăoară, planul a fost depășit cu peste 2.100.000 lei ceea ce în expresie naturală echiva­lează cu 291 tone tablă, 91,5 tone piese turnate, 1.350 bucăți mașini de gătit Electrovesta și emailate etc. Aceste realizări meritorii se, înscriu pe fondul, eficiente, concretizate unei activități intre altele în realizarea sarcinii de creștere a productivității muncii în pro­porție de 101,2 la sută iar a celei de beneficii cu 101 la sută. O sea­mă de măsuri tehnico-organizato­­rice au contribuit la obținerea unor performanțe mai bune dintre care cităm : îmbunătățirea indice­lui de utilizare a laminoarelor, perfecționarea fluxului tehnologic la turnătorie, extinderea utilizării acordului global. Laminoriștii Anton Alistar, Remus Pleșa, Ion Rusu, Ion Zeller, Iosif Bucșa, tur­nătorii Ștefan Oprea, Ioan Loghin, Petru Vasi, Anica Rusu, presatoa­­rea Ana Ombruș, emailatoarea Maria Drăgoiescu sunt cîțiva din muncitorii care s-au evidențiat in întrecerea socialistă. IMPORTANTE SPORURI DE PRODUCȚIE In climatul de efervescență creat de întrecerea socialistă, hotărîți să întîmpine cu rezultate meritorii ziua de 1 Mai, marile evenimente ce se sărbătoresc în cel de-al patrulea an al cincinalului, munci­torii, inginerii și tehnicienii de la întrepriderea textilă Timișoara au înscris în graficul producției noi succese. Lucrînd in avans în cursul lunii aprilie, cu o voință unanimă, colectivul unității a ob­ținut o producție cu 3 milioane lei mai mult decit prevederile ini­țiale. De asemenea, ca urmare a preocupărilor privind buna func­ționare a noii filaturi de vigoare pe seama depășirii nivelului plani­ficat a fi atins­ de parametrii pro­iectați în această perioadă s-a ob­ținut o producție suplimentară de 30 tone fire de vigoaie. Totodată, in vederea îmbunătățirii calității produselor, a creșterii productivi­tății muncii recent s-a introdus vopsirea prin termosolare a țesă­turilor de bumabc în amestec cu fibre chimice. Economii prin creșterea productivității muncii Măsurile tehnico-organizatorice luate la întreprinderea mecanică Timișoara completează in mod con­­cludent rezultatele întrecerii socia­liste, care în cinstea zilei de 1 Mai a cuprins întreg colectivul. Cele peste 60 de măsuri, înfăptuite de la începutul anului, aduc economii antecalculate de mai bine de 3.500.000 lei. Eficiența organizării unui sistem de gospodărire rațio­nală a spânului și a fierului vechi - unul din cele 60 de obiective — se ridică la 300.000 lei anual, re­­proiectarea cabinelor pentru podu­rile rulante electrice aduce o eco­nomie anuală de 75 tone metal. In general, prin reducerea consumului de metal se vor recupera în acest an peste 800.000 lei, în timp ce prin creșterea productivității muncii se vor realiza economii de 2.700.000 lei. Cu avînt tineresc darea în folosință a noi hale de producție a secției XX de Electromotor solicită o intensă ac­la­tivitate de mutare a utilajelor mașinilor din vechile spații pro­di­ductive. In această activitate au fost antrenați de către comitetul U.T.C. un număr de aproape 400 de uteciști din secțiile bobinaj, mecanic-șef­­ și montaj, efort colectiv de aproape 12 intr-an pe zi, în cadrul „Săptămâni d­e muncă patriotică a tineretului de sprijinul producției". Printre frun­un­tașii acțiunii se numără Ion David și Cornelia Benga, de la bobina;. Ionel Gruber și Mircea Vernica de la mecanicul șef, electricianul Mi­­hai Clejas și montoarea Ana Mar­­covici. Inițiere în meserie, sarcină de onoare pe care Milan Mircev, de la uzina 6 Martie din Timișoara o îndeplinește cu cinste. Alături de el, ucenicul Ion Nap, îndrumat să monteze un ferăstrău circular.. i Macaraleie — o prezență de acum familiară la­ ampla dezvoltare edilitară a Timișoarei Foto : E. ROBICSEK CONCURSUL NOSTRU „PATRIE, VATRĂ DE AUR“ Bucuria de a face pâmîntul mai rodnic om in puterea vîrstei. Cu timple cam de timpuriu albite. „Nici bătrin, dar cu destui ani în spinare" - cum obișnuiește, în glumă, să se prezinte. Așa l-am cunoscut pe comunistul Li­­viu Lăzăres­cu, președintele co­operativei agricole din Cornești. Firește, dintr-o întrevedere fuga­ră nu poți cunoaște cu adevă­rat un om, nu-i poți pătrunde gîndurile, frămîntările, bucuriile și necazurile. Și totuși, Liviu Lă­­zărescu ți se­ dezvăluie de la început comunicativ, mai ales atunci cînd vine hărnicia oamenilor, vorba despre alături de care muncește de la „începu­turi".­­ Avem oameni harnici în cooperativa noastră. Ion Mihă­­ila și Ilie Balaș, Ion Olaru și Dumitru Lazăr, Gheorghe Păs­­cuț și Ion Cocoran, Titus Ianaș și Ion Bugilan, Maria și Aurel Bălan, iată doar cîțiva dintre cei cu care ne mîndrim. Cei mai mulți sînt vîrstnici. Dar, unii tot nu se lasă deși au ieșit de mult la pensie. Așa au învățat din bătrîni, să cinstească pămîntul. „Pînă poți ține unealta în mînă să nu te lași" ... Ci­nd aducem însă vorba des­pre dumnealui. Liviu Lăzărescu devine dintr-o dată mai tăcut, in schimb sătenii îți spun cu dragă inimă ceea ce gîndesc și știu despre el. — Apoi, Liviu nostru — ne spu­ne un țăran vîrstnic — a îndră­git de copil lucrul pămîntului. NI cunoaștem, că-i de aici din sat. De la părinți și de la bu­nici a învățat ce e munca. Știe ce înseamnă sudoarea pe ogor, l-a fost greu ca la cei mai mulți săteni. Pămint puțin­, unelte ca vai ș­ amar. Abia pe holdele mari, după ce ne-am pus cu toții laolaltă puterile în cooperativa agricolă, a înțeles bucuria rodi­rii pămîntului. Știindu-i de co­pilandru că-i vrednic l-am ales, incă de la început, în consiliul de conducere. Din ’63 e preșe­dintele cooperativei. Și, bag­ea­mă, n-am greșit cind l-am ales. Știe să se înțeleagă cu oame­nii, știe să poarte cum e mai bine rosturile gospodărești... Inginerul șef al cooperativei, Veselin Panu, ne mărturisește că „președintele, neobosit in a-și face prezența activă în toate sectoarele de producție, e un om foarte receptiv la noutățile ce apar mereu în practicarea u­­nei agriculturi moderne". Și încă P. N. DOLINGA (Continuare în bag. a III-a) BLOCURI CU APARIȚIE LUNARĂ în „Circumvalațiunii“, unde erau locuri virane... Mi se pare semnificativ să în­cep acest reportaj despre con­structori cu ideea de întrecere care domină întregul Grup 4 al­ T.C.M.T., cunoscut și sub numele de „combinatul de case”. Pe scurt, întrecerea acestor con­structori se subsumează chemării mobilizatoare, amplu potențată in cinstea zilei de 1 Mai — „2,8 apartamente montate zilnic cu o macara !". Pe vreme bună sau ploaie, la lumina zilei sau reflectoarelor, acești temerari ai a înalți­mi­lor sunt mereu pe șantie­re — continuu, in schimburi pre­lungite. ... Ne aflăm la punctul de lucru de pe strada Gh. Lazăr Pînă nu demult, pe locul unde se ridică, impunătoare, locuințe pentru cîteva mii de cetățeni, erau locuri virane. Pe o lungime de cîteva sute de metri, se con­struiesc 4 blocuri-turn, de 10 etaje, „complexînd", parcă, blocurile din jur, ale zonei Cir­cumvalațiunii, mai mici, spăr­gînd monotonia arhitectogică Patru blocuri care, laolaltă, în­sumează 15 scări. Adică, mai bine de 500 apartamente. TRAIAN TODOR (Continua)e in bag a II a)

Next