Drapelul Roşu, iunie 1974 (Anul 30, nr. 9134-9159)
1974-06-01 / nr. 9134
CU SUCCESE IN MUNCĂ CINSTIM ANIVERSAREA ELIBERĂRII ȘI CONGRESUL AL XI-LEA AL PARTIDULUI S-A PRODUS REVIRIMENTUL MULT AȘTEPTAT . PE PRIMELE PATRU LUNI, LA I.S.C.I.P. S-AU DEPĂȘIT TOTI INDICATORII DE PLAN In anii trecuți, la I.S.C.IJ3. Birola au fost unele greutăți in realizarea producției planificate, iar rezultatele economice necorespunzătoare. Firește, această situație nu i-a lăsat indiferenți pe lucrătorii întreprinderii și, in special, pe comuniști. Numai in anul 1973, activitatea economică, sectoarele și fermele au fost analizate de cinci ori în ședințele comitetului de partid. Și in acest an s-au făcut două asemenea analize. Problemele cheie ale unității au stat și în atenția organizațiilor de partid. Ca urmare a transpunerii in viață a măsurilor stabilite în adunările comuniștilor și ale comitetului oamenilor muncii s-a îmbunătățit simțitor activitatea de producție și economică. Astfel, intre altele, pe primele patru luni s-au livrat peste plan 169 tone carne, cheltuielile au fost reduse cu peste 2.800.000 lei, iar veniturile înregistrează un plus de 6.713.000 lei. Totodată, s-au obținut suplimentar aproape 2.000 de purcei înțărcați. De asemenea, in complex, la porcii grași sporul mediu zilnic in greutate, în perioada amintită, a înregistrat cite 5 grame peste plan, in timp ce consumul de furaje a fost mai redus cu 0,14 unități nutritive la fiecce kilogram de carne produs. Rezultatele obținute se datoresc în bună parte și modernizărilor efectuate, din autoutilaje, avînd la bază concepții proprii ale specialiștilor și lucrătorilor din întreprindere. Astfel, la fermele din sectorul gospodăresc, în prezent un îngrijitor are in primire 2.000 porci-tineret, față de 600 înainte de introducerea modernizărilor, lucrările efectuindu-se cu un efort fizic mai redus. La Gătaia și Banloc, în decurs de un an s-a dublat producția de carne. De asemenea, pe același spațiu la 0 maternitățile din complex s-a dublat numărul de boxe pentru fătare. In felul acesta se diminuează pierderile de purcei, s-a prelungit perioada de alăptare, a fost redus consumul de furaje, crescind greutatea purceilor la înțărcare. Prin construirea de buncare speciale, la grajduri, pentru depozitarea furajelor, se înlătură risipa, sporește ouj 50 la sută productivitatea la personalul direct productiv. Totodată, prin această măsură se renunță la fo Ing. A. RACHITOVAN (Continuare in pag. all-a) BIUDA, Inovații cu eficiență ridicată Inovatorii de la uzina „Electromotor“ din Timișoara atacă cu curaj o serie de probleme de mare importanță pentru realizarea unei eficiențe economice Contribuția ing. Gh. sporite. Radu, constind în reducerea adaosului de prelucrare la arborele motoarelor electrice prin modificarea formelor constructive, va asigura economie anuală de 164 tone o oțel laminat. Coautorii inovației „Metodă pentru determinarea secțiunilor optime a conductorilor de conexiune la motoarele electrice închise, cu ventilație externă“ sunt inginerii Vălean Milutin și Ludovic Mészáros, iar eficiența soluției, prin economisirea unor importante cantități de cupru, izolat special, este de peste 670.000 lei anual. întrecerea tinerilor de la „Garofița“ Angajați plenar în însuflețitoarea întrecere socialistă , dedicată celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei și Congresului al XI-lea al partidului — întrecere pe care tinerii din județul nostru, ca și din întreaga țară, o desfășoară în cadrul acțiunii „Tineretul, factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen“ — uteciștii de la întreprinderea timișoreană „Garofița" raportează, pe zi ce trece, tot mai evidente succese în producție, în realizarea angajamentelor asumate. Astfel, de la începutul anului — și îndeosebi prin inițiativele întreprinse în perioada din urmă — ei au realizat economii de materii prime, combustibil și alte materiale in valoare de peste 16.500 lei. Amelia Tucă și Florica Peteanu, Ionel Nișu și Măriei Voin, Constanța Stelea și Florica Ciobanu sunt doar cîțiva dintre tinerii de la „Garofița“, care constituie exemplu de dăruire în marea întrecere socialistă. Aflate la ordinea zilei, lucrările de întreținere a culturilor prăsitoare se bucură de Întreaga atenție a țăranilor cooperatori, mecanizatorilor și cadrelor de conducere din comuna Liebling. Președintele cooperativei agricole, Partenie Luca, alți membri ai consiliului de conducere și. Împreună cu ei, masa largă a cooperatorilor și mecanizatorilor ies, dis-de-dimineață, la muncile cîmpului. La ora 6 dimineața și chiar mai devreme cei din conducerea cooperativei se află la treabă și, la fel ca el, marea majoritate a sătenilor. Ne-o confirmă nu atît spusele secretarului Comitetului comunal de partid, •Gheorghe Bădescu, comunei, pe care l-am primarul intîlnit la ferma legumicolă și mai apoi in mijlocul celor care prășeau porumbul, cu mai ales rezultatele consemnate pînă la această dată. Sfecla de zahăr, care ocupă 172 hectare, a fost prășită manual și rărită, operațiune terminată și la tutun — 40 hectare. Augustin Negrilă, Teodor Mocanu, Lenard Lebăr, Elisabeta Schmit, Carolina Schäfer, Margareta Kunz și numeroși alți cooperatori zoresc acum prășitul porumbului, care ocupă aici 700 hectare. Mai bine de jumătate din suprafață a fost ierbicidată, iar praștia întîi mecanică manuală pe restul de 284 hectare va fi încheiată în 2-3 zile. Cu aceeași rîvnă și răspundere se lucrează la grădina de legume, în zootehnie. Inginerul șef al cooperativei, Ioan Mateiaș, ne informează că acordul global a fost generalizat la toate culturile prășitoare în în alte sectoare, ceea ce a determinat un plus de interes din partea oamenilor. Se lucrează mai bine și evident, se va cîștiga mai mult. La sfecla de zahăr producția medie la hectar va fi de cel puțin 30.500 kg, la porumb — 4.100 kg, recolte bogate anunțîndu-se și la legume, tutun etc. Organizarea superioară a activității zilnice, faptul că toți tovarășii din conducerea cooperativei au luat spre ținere parcele, participînd întrenemiijlocit la muncă, a determinat o adevărată emulație în rîndul cooperatorilor, dornici să facă tot ceea ce depinde de ei pentru obținerea de recolte bogate. Condițiile climatice din luna mai au favorizat nu numai dezvoltarea plantelor cultivate, ci și creșterea puternică a buruienilor. In sprijinul operatorilor vin zilnic zeci cade salariați de la celelalte unități economice și Instituții din localitate, precum și muncitorii care fac naveta la oraș. In cursul săptămînii s-au prezentat la prășit circa 130 de salariați, conștienți că aportul lor la combaterea buruienilor și menținerea apei în sol, prin lucrări de întreținere repetate, poate fi de real folos. Dar iată că și la Liebling mai sunt excepții. Fără a constitui majoritatea unii săteni își văd de treburi, care suportă amînare ori, pur și simplu, stau cu miinile în buzunar. Insistențele adresate Deocamdată, tovarășilor Iacob Sorb, Țîrlea Pușcaș, Iacob Wiilv și altora ca ei, de a lua în primire cite o parcelă de porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, de a munci la prășit în rînd cu întreaga comună n-au avut ecoul dorit. Același lucru se poate spune și despre salariații oficiului tal. Cum te poți împăca cu pașa astfel de atitudine, cînd marea majoritate a sătenilor muncesc de dimineața pînă seara la cîmp ? VIOREL BOARIU La prășit e nevoie să participe întreg satul! Anul XXXI nr. 9.134 Sîmbătă, 1 iunie, 1974 4 pagini, 30 bani Ziua internațională a copilului CRESC VIGUROASE VLĂSTARE PATRIEI Ne-am obișnuit să sărbătorim la 1 Iunie — Ziua internațională a copilului, zi in care gîndurile tuturora se îndreaptă cu drag și duioșie spre aceia pe care noi cei maturi îi numim viitorul patriei. Viitorul patriei este plămădit cu grijă și respect în familie, in unitățile de învățămînt, in societate. In atmosfera unei celule unite, prin dragoste, respect, înțelegere și ajutor reciproc, în ambianța unui cămin se făuresc caractere integre, oameni pătrunși de sentimentul datoriei sociale. Măsurile luate de stat pentru stimularea familiei, in creșterea și educarea unui număr mare de copii, sunt numeroase. Să amintim doar gratuitatea învățământului, generalizarea lui la 10 ani, cuprinderea în unitățile preșcolare a majorității, copiilor și, în mod deosebit, a, celor de 5 ani, alocațiile acordate de către stat, dreptul mamei de a fi încadrată în cîmpul muncii doar cu o jumătate de normă, dezvoltarea rețelei sanitare destinată mamei și copilului, gratuitatea acesteia și altele. In județul nostru, ca o reflectare a acestor preocupări, au fost înființate, în ultimii ani, 46 de ereșe și 389 de grădinițe, frecventate de aproximativ 27.000 copii, la care în acest an se adaugă alte 1.640 de locuri în cartierele Calea Șagului, Circumvalațiunii III din Timișoara, microraidul III Lugoj, la Jimbolia și Sînnicolaul Mare. De asemenea, la ora ac-ALEXANDRINA CORNEAN, președinta Comitetului județean al femeilor Timiș (Continuare in pag. a lll-a) Zîmbetul lor : primăvara vieții noastre, imboldul mereu viu de a-i crește oameni cu adevărat... „DORMIND ÎN POST..." Pentru ideea acestor însemnări există în poemul „Problema spinoasă a nopților“, de Geo Dumitrescu, cîteva versuri care se potrivesc de minune : „Să se confiște nopțile de la cei ce dorm ziua / zugrăvind-o în culoarea întunecată a nepăsării / și zicînd că e noapte, / ÎNSEMNĂRI de la cei ce-și plimbă aghioase melancolii / prin birouri și ateliere, pe lîngâ unelte, / dormind în post / în ghereta de gardă a zilei!“. Mi-am amintit aceste versuri, deunăzi, în biroul unui șef de șantier. Se vorbea despre calitatea precară cîtorva lucrări și unul dintre acei prezenți acolo fusese rugat de director să convoace un număr de oameni, cadre de resortare pentru o discuție șantierului, operativă. Tipul (îi cunoșteam de mult, din alte împrejurări, mentalitatea de a aștepta „totul, de la forul tutelar“), tipul zic, cade pe gânduri, își sprijină bărbia in mină și pri MIREL BRATEȘ (Continuare in pag. a llla) V.