Drapelul Roşu, iunie 1974 (Anul 30, nr. 9134-9159)

1974-06-01 / nr. 9134

CU SUCCESE IN MUNCĂ CINSTIM ANIVERSAREA ELIBERĂRII ȘI CONGRESUL AL XI-LEA AL PARTIDULUI S-A PRODUS REVIRIMENTUL MULT AȘTEPTAT . PE PRIMELE PATRU LUNI, LA I.S.C.I.P. S-AU DEPĂȘIT TOTI INDICATORII DE PLAN In anii trecuți, la I.S.C.IJ3. Birola au fost unele greutăți in reali­zarea producției planificate, iar rezultatele economice necores­­punzătoare. Firește, această si­tuație nu i-a lăsat indiferenți pe lucrătorii întreprinderii și, in special, pe comuniști. Numai in anul 1973, activitatea economi­că, sectoarele și fermele au fost analizate de cinci ori în ședin­țele comitetului de partid. Și in acest an s-au făcut două a­­semenea analize. Problemele cheie ale unității au stat și în atenția organizațiilor de partid. Ca urmare a transpunerii in viață a măsurilor stabilite în a­­dunările comuniștilor și ale co­mitetului oamenilor muncii s-a îmbunătățit simțitor activitatea de producție și economică. Ast­fel, intre altele, pe primele patru luni s-au livrat peste plan 169 tone carne, cheltuielile au fost reduse cu peste 2.800.000 lei, iar veniturile înregistrează un plus de 6.713.000 lei. Totodată, s-au obținut suplimentar a­­proape 2.000 de purcei înțăr­cați. De asemenea, in complex, la porcii grași sporul mediu zil­nic in greutate, în perioada a­­mintită, a înregistrat cite 5 gra­me peste plan, in timp ce con­sumul de furaje a fost mai re­dus cu 0,14 unități nutritive la fiecce kilogram de carne pro­dus. Rezultatele obținute se dato­­resc în bună parte și moderni­­­zărilor efectuate, din autoutilaje, avînd la bază concepții proprii ale specialiștilor și lucrătorilor din întreprindere. Astfel, la fer­mele din sectorul gospodăresc, în prezent un îngrijitor are in primire 2.000 porci-tineret, față de 600 înainte de introducerea modernizărilor, lucrările efect­u­­indu-se cu un efort fizic mai re­dus. La Găta­ia și Ban­loc, în de­curs de un an s-a dublat pro­ducția de carne. De asemenea, pe același spațiu la 0 maternită­țile din complex s-a dublat nu­mărul de boxe pent­ru făta­re. In felul acesta se diminuează pierderile de purcei, s-a prelun­git perioada de alăptare, a fost redus consumul de­­ furaje, cres­­cind greutatea purceilor la în­țărcare. Prin construirea­­ de bunca­re speciale, la grajduri, pentru de­pozitarea furajelor,­­ se înlătură risipa, sporește ouj 50 la sută productivitatea la p­ersonalul di­rect productiv. Totod­ată, prin a­­ceastă măsură se renunță la fo­ Ing. A. RACHITOVAN (Continuare in pag. a­ll-a) BIUDA, Inovații cu eficiență­­ ridicată Inovatorii de la uzina „Electromotor“ din Timi­șoara atacă cu curaj o serie de probleme de mare impor­tanță pentru realizarea unei eficiențe economice Contribuția ing. Gh. sporite. Radu, constind în reducerea adao­sului de prelucrare la arbo­rele motoarelor electrice prin modificarea formelor constructive, va asigura economie anuală de 164 tone o oțel laminat. Coautorii ino­vației „Metodă pentru deter­minarea secțiunilor optime a conductorilor de conexiune la motoarele electrice în­chise, cu ventilație externă“ sunt inginerii Vălean Milu­­tin și Ludovic Mészáros, iar eficiența soluției, prin eco­nomisirea unor importante cantități de cupru, izolat special, este de peste 670.000 lei anual. întrecerea tinerilor de la „Garofița“ Angajați plenar în însufleți­­toarea întrecere s­ocialistă , de­dicată celei de-a XXX-a ani­versări a eliberării patriei și Congresului al XI-lea al parti­dului — întrecere pe care ti­nerii din județul nostru, ca și din întreaga țară, o desfășoară în cadrul acțiunii „Tineretul, factor activ în înd­eplinirea cin­cinalului înainte de termen“ — uteciștii de la întreprinderea ti­mișoreană „Garofița" raportea­ză, pe zi ce trece, tot mai evi­dente succese în producție, în realizarea angajamentelor asu­mate. Astfel, de la începutul anului — și îndeosebi prin ini­țiativele întreprinse în peri­oada din urmă — ei au realizat economii de materii prime, com­bustibil și alte materiale in va­loare de peste 16.500 lei. Amelia Tucă și Florica Peteanu, Ionel Nișu și Măriei Voin, Constanța Stelea și Florica Ciobanu sunt doar cîțiva dintre tinerii de la „Garofița“, care constituie e­­xemplu de dăruire în marea întrecere socialistă. Aflate la ordinea zilei, lu­crările de întreținere a cultu­rilor prăsitoare se bucură de Întreaga atenție a țăranilor co­operatori, mecanizatorilor și ca­drelor de conducere din comuna Liebling. Președintele coope­rativei agricole, Partenie Luca, alți membri ai consiliului de conducere și. Împreună cu ei, masa largă a cooperatorilor și mecanizatorilor ies, dis-de-dimi­­neață, la muncile cîmpului. La ora 6 dimineața și chiar mai devreme cei din conducerea cooperativei se află la treabă și, la fel ca el, marea majori­tate a sătenilor. Ne-o confirmă nu atît spusele secretarului Co­mitetului comunal de partid, •Gheorghe Bădescu, comunei, pe care l-am primarul intîlnit la ferma legumicolă și mai apoi in mijlocul celor care pră­șeau porumbul, cu­ mai ales rezultatele consemnate pînă la această dată. Sfecla de zahăr, care ocupă 172 hectare, a fost prășită manual și rărită, opera­țiune terminată și la tutun — 40 hectare. Augustin Negrilă, Teodor Mocanu, Lenard Lebăr, Elisabeta Schmit, Carolina Schäfer, Margar­eta Kunz și numeroși alți cooperatori zoresc acum prășitul po­rumbului, care ocupă aici 700 hectare. Mai bine de jumătate din suprafață a fost ierbicidată, iar praștia întîi mecanică­­ manuală pe restul de 284 hectare va fi în­cheiată în 2-3 zile. Cu aceeași rîvnă și răspund­ere se lucrează la grădina de legume, în zo­otehnie. Inginerul șef al co­operativei, Ioan Mateiaș, ne in­formează că acordul global a fost generalizat la toate cultu­rile prășitoare î­n în alte sec­toare, ceea ce a determinat un plus de interes din partea oa­menilor. Se luc­rează mai bine și evident, se va cîștiga mai mult. La sfecla de zahăr pro­ducția medie la hectar va fi de cel puțin 30.500 kg, la po­rumb — 4.100 kg, recolte bo­gate anunțîndu-se și la legume, tutun etc. Organizarea superioară a ac­tivității zilnice, faptul că toți tovarășii din conducerea co­operativei au luat spre ținere parcele, participînd între­ne­­miijlocit la muncă, a determi­nat o adevărată emulație în rîndul cooperatorilor, dornici să facă tot ceea ce depinde de ei pentru obținerea de recolte bogate. Condițiile climatice din luna mai au favorizat nu nu­mai dezvoltarea plantelor cul­tivate, ci și creșterea puternică a buruienilor. In sprijinul operatorilor vin zilnic zeci ca­de salariați de la celelalte unități economice și Instituții din lo­calitate, precum și muncitorii care fac naveta la oraș. In cursul săptămînii s-au pre­zentat la prășit circa 130 de salariați, conștienți că aportul lor la combaterea buruienilor și menținerea apei în sol, prin lucrări de întreținere repetate, poate fi de real folos. Dar iată că și la Liebling mai sunt excepții. Fără a constitui ma­joritatea unii săteni își văd de treburi, care suportă amînare ori, pur și simplu, stau cu mii­­nile în buzunar. Insistențele adresate Deocamdată, tovarăși­lor Iacob Sorb, Țîrlea Pușcaș, Iacob Wiilv și altora ca ei, de a lua în primire cite o parcelă de porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, de a munci la prășit în rînd cu întreaga co­mună n-au avut ecoul dorit. Același lucru se poate spune și despre salariații oficiului tal. Cum te poți împăca cu paș­a astfel de atitudine, cînd marea majoritate a sătenilor muncesc de dimineața pînă seara la cîmp ? VIOREL BOARIU La prășit e nevoie să participe întreg satul! Anul XXXI nr. 9.134 Sîmbătă, 1 iunie, 1974 4 pagini, 30 bani Ziua internațională a copilului CRESC VIGUROASE VLĂSTARE PATRIEI Ne-am obișnuit să sărbătorim la 1 Iunie — Ziua internațio­nală a copilului, zi in care gîn­­durile tuturora se îndreaptă cu drag și duioșie spre aceia pe care noi cei maturi îi numim viitorul patriei. Viitorul patriei este plămădit cu grijă și respect în familie, in unitățile de învățămînt, in societate. In atmosfera unei celule unite, prin dragoste, res­pect, înțelegere și ajutor reci­proc, în ambianța unui cămin se făuresc caractere integre, oameni pătrunși de sentimentul datoriei sociale. Măsurile luate de stat pentru stimularea fa­miliei, in creșterea și educarea unui număr mare de copii, sunt numeroase. Să amintim doar­­ gratuitatea învățământului, ge­neralizarea lui la 10 ani, cu­prinderea în unitățile preșcolare a majorității, copiilor și, în mod deosebit, a, celor de 5 ani, alo­cațiile acordate de către stat, dreptul mamei de a fi încadrată în cîmpul muncii doar cu o ju­mătate de normă, dezvoltarea rețelei sanitare destinată ma­mei și copilului, gratuitatea a­­cesteia și altele. In județul­ nostru, ca o re­flectare a acestor preocupări, au fost înființate, în ultimii ani, 46 de ereșe și 389 de grădi­nițe, frecventate de aproxima­tiv 27.000 copii, la care în acest an se adaugă alte 1.640 de lo­curi în cartierele Calea Șagu­­lui, Circumvalațiunii III din Timișoara, microraid­ul III Lu­goj, la Jimbolia și Sînnicolaul Mare. De asemenea, la ora ac-ALEXANDRINA CORNEAN, președinta Comitetului județean al femeilor Timiș (Continuare in pag. a lll-a) Zîmbetul lor : primăvara vieții noastre, imboldul mereu viu de a-i crește oameni cu adevărat... „DORMIND ÎN POST..." Pentru ideea acestor în­semnări există în poemul „Problema spinoasă a nop­ților“, de Geo Dumitrescu, cîteva versuri care se potri­vesc de minune : „Să se confiște nopțile de la cei ce dorm ziua / zugrăvind-o în culoarea întunecată a nepă­sării / și zicînd că e noapte, / ÎNSEMNĂRI de la cei ce-și plimbă aghi­oase melancolii / prin bi­rouri și ateliere, pe lîngâ unelte, / dormind în post / în ghereta de gardă a zilei!“. Mi-am amintit aceste ver­­suri, deunăzi, în biroul unui șef de șantier. Se vorbea despre calitatea precară cîtorva lucrări și unul dintre a­cei prezenți acolo fusese ru­gat de director să convoace un număr de oameni, cadre de resort­are pentru o discuție șantierului, operativă. Tipul (îi cunoșteam de mult, din alte împrejurări, men­talitatea de a aștepta „totul, de la forul tutelar“), tipul zic, cade pe gânduri, își spri­jină bărbia in mină și pri­ MIREL BRATEȘ (Continuare in pag. a lll­a) V.

Next