Drapelul Roşu, februarie 1977 (Anul 33, nr. 9958-9981)

1977-02-01 / nr. 9958

■1 ANUL XXXIV NR. 9.958m MARȚI, 1 FEBRUARIE 1977 ■1 4 PAGINI, 30 BANI PRODUCTIVITATEA MUNCII, , , IA COTE SUPERIOARE PREVEDERILOR CINCINALULUI SOLICITĂRILE AGRICULTURII, IMPERATIVE ALE CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE 9 7 PROTOTIPUL MAȘINII PENTRU FUIOR A FOST PRODI # Mecanizarea proceselor de producție în agricultură este un factor esențial care îi de­termină, în bună măsură, dezvoltarea, constituind ele­mentul de bază al creșterii producției și productivității muncii. Prin utilizarea celor mai perfecționate mașini și instalații agricole se facilitea­ză reducerea, pînă în anul 1990, ocupare­a ponderii populației în agricultură cu 10-15 la sută, în condițiile sporirii de aproximativ 3 ori a volumului producției agri­cole globale. Rezolvarea pro­blemelor mecanizării produc­ției cu ajutorul potențialului de cercetare din învățămîn­­tul superior, prin colective mixte compuse din cadre di­ DE RECOLTAT CÎNEPA OMOLOGAT SI PREDAT­AȚIEI dactice și studenți reprezintă rostul și sarcina de prim or­din a colectivului nostru , cu­­noscînd necesitățile agricultu­rii județului ne-am străduit să sprijinim rezolvarea aces­tora. Anual, unitățile agricole din județul Timiș cultivă cînepă pe o suprafață de circa 7.000 de hectare. Extinderea culti­vării cînepei pentru fuior a fost frînată, printre altele, și de absența utilajelor și mași­ prof.­­dt. doc. ing. ȘTEFAN CAPROIU membru cooptist al Academiei de Științe agricole și Silvice (Continuare in pag. a H-a) Mașină de recoltat cînepă pentru fuior în timpul lucrului S­mnuvfwv'.u.'.u'vfutt.vw.uuvuvvvuvv Mularea lemnului cu ajutorul curenților de înaltă frecvență O nouă tehnologie elabo­rată de oameni de știință de la Universitatea din Timi­șoara s-a materializat recent la întreprinderea de prelu­crare a lemnului din locali­tate prin punerea în func­țiune a unei stații de mulare a lemnului cu ajutorul cu­renților de înaltă frecvență. Noul procedeu asigură o va­lorificare superioară a furni­relor de mici dimensiuni, re­zultate ca subproduse la ci­­lindrarea buștenilor în fa­bricile de placaje. După cum am fost informați, produsele realizate pînă în prezent prin mutare s-au înscris în nomenclatorul de export al întreprinderii, fiind deosebit de solicitate și de beneficiari din diferite țări. 3 í Comuna așezata la loc s­i deschis, in inima d­­in pi­ei­r­ii bănățene și la o răspintie í­i de orizonturi, cu unitățile­­­­ sale economice și de cer­­­­b­­etări in știința și practica s­a agricolă, localitatea Lo­­j j­vrin se prezintă ca o ce­­­­­­tate fără ziduri și fără % i porți, dar care a cucerit 5­­ locuri de frunte in bâtă­ i S­lia pe care lucrătorii o­ i î goareior o dau pentru do­­j î­nindirea de producții agri­­­­­­cole record. Meritorii sînt \ j aici producțiile medii la i i porumb și griu, lucruri 2­e bune putîn­d fi spuse și \ i despre cultura orzului, a i­n sfeclei de zahăr și a celei " |--------------------- «» ! Ev noui \in vechil­e așezări ! ÎNSEMNĂRI * 2 \ furajere, a altor plante­­­­ tehnice și legumelor. Pen­­­­­­tru astfel de rezultate nu j ? mai puțin de patru ani- 2 % toți­­ cooperativele agri- 2 s­co/e din Tomnatic, Got-­­ I -lob, Lovan și S.M.A. Got. Í l tlob­­ sunt apreoieate de­j­a înaltul titlu de :,Erou al 2 s Muncii Socialiste", pe­­­­ frontispiciul a trei dintre­­­­ ele sclipind cite două ste­­­­­­luțe de aur „Secera și­­­­ Ciocanul", cum la fel au 2­i fost decorate de­ mai mul­­t­e te ori cu „Ordinul Mun­­c­­­ci­" clasa I, distincție ce a­­­­ dat nimic și activității la­­­­r­borioase a colectivului 1 5 stațiunii de cercetări din 1 5 5 localitate. Firesc, discuțiile cu oa­­­­­­menii se înfiripă in­ jurul a 2 problemelor de muncă și s 1 viață, subliniind împliniri 2 5 și năzuințe din peri­­­­­­oada construcției socia­­l 5 liste. Străbat străzi largi J 5 și frumoase, cu edificii mai­­ VIOREL BOARIU ; 1 (Continuare in pag. a III-a) i (W1 * (Continuare Sn­eag, a III-a)­ ­dîndu-și activitatea de propagandă tehnică pe cele mai importante probleme ale producției curente, Consiliul județean al sindicatelor, or­ganele sale teritoriale au ur­mărit și urmăresc aborda­rea cu prioritate a acelor te­me menite să contribuie la­­ asigurarea condițiilor nece­sare îndeplinirii, la toți in­dicatorii, a planului de pro­ducție aferent întreprinderi­lor în acest al doilea an al cincinalului revoluției tehni­­co-științifice. Drept urmare, cele peste 400 de teme de or­ganizare a producției și a muncii, rezolvate și aplicate in practică în anul trecut, au avut ca efect un spor de­­ circa 35 milioane lei, precum și însemnate economii de materii prime și materiale. In virtutea rezultatelor bune obținute pînă acum, în prezent se depun eforturi stăruitoare pentru extinde­rea experienței dobîndite de sindicatele de la întreprin­derile Electrotimiș, Electro­motor, 1 Iunie din Timișoa­ra, I.T. Lugoj, Ceramica Propaganda coordonatele noului in Jimbolia și altele. Astfel, pentru îmbunătățirea activi­tății în domeniul propagan­dei tehnico-econom­ice de masă, Consiliul județean al sindicatelor a organizat ore programate în continua­și re­consfătuiri pe tema „Ro­lul maistrului în organizarea procesului de producție", schimburi de experiență pri­vind propaganda vizuală în sprijinul fabricației, întări­rea ordină și disciplinei. In adunările grupelor sindicale se prezintă scurte informări axate pe cunoașterea celor mai importante probleme ale tehnică pe introducerii producție politicii economice și tehni­­co-științifice ale partidului și statului, iar în întreprin­deri s-au constituit colective de lectori pentru organizarea și desfășurarea acestei im­portante acțiuni. Comisiile inginerilor și tehnicienilor, cu sprijinul specialiștilor din de cercetare și din institutele învăță­­mîntul superior, organizează lectorate tehnice în ideea reciclării cadrelor de bază. In acest scop anul de învăță­­mînt 1976-1977 cuprinde 56 cercuri, cu 16 mai mult față de perioada precedentă. De asemenea, siigitrv ridicarea pregătirii profesionale maiștrilor și muncitorilor cu o înaltă calificare sînt organi­zate alte 30 lectorate tehni­ce, cu o largă problematică din cele mai diverse domenii de activitate. La toate acestea, dacă se adaugă și faptul că în ca­drul universităților cultural­­științifice funcționează 45 de cursuri de informare și per­fecționare tehnico-economică, cu peste 1.400 de cursanți in­teresați în probleme de elec­trotehnică aplicată, informa­tică, radio, desen tehnic,și al­tele, avem cit de cit o imagine reală despre amploarea pro­blematicii la care ne referim. Trebuie spus însă că pre­luarea și generalizarea expe­rienței pozitive, cu astfel de ocazii, prezentată se face încă greoi, fără ca partid­­ LUCIAN ȘULEA, membru în Biroul executiv al Consiliului județean al sindicatelor Timiș in practica muncii sindicale FESTIVALUL NAȚIONAL „CÎNTAREA ROMÂNIEI'' CREATORI DE MARI VALORI ARTISTICE • 1*E FONDUL TRADIȚIEI ȘI AL REALITĂȚILOR CONTEMPORANE PRIND CONTUR EXPRESIILE NOI ALE CULTURII DE MASA Înființate cu scopul de a asigura îndrumarea și coor­donarea unitară a vieții cul­turale, consiliile comunale de educație politică și cul­tură socialistă constituie a­­devărate foruri ce antrenea­ză întregul potențial al inte­lectualilor din comună. Do­rind să punctăm realizările acestui început de drum am invitat, la redacție, cîțiva președinți ai consiliilor de e­­ducație la o dezbatere în ju­rul mesei rotunde. — Pornind de la ideea că educația politică și economi­că a oamenilor muncii este sarcina permanentă a așeză­mintelor de cultură ne-am propus să restabilim rolul e­­ducativ al informației poli­tice și economice de actuali­tate, al brigăzilor complexe de răspîndire a cunoștințelor cultural-științifice. In acest sens, fiecărui profesor, me­dic și inginer — spunea Ion Olteanu, președintele Consi­liului de educație politică și cultură socialistă Făget — îi revin obligații concrete. „In ultimele săptămîni fost dezbătută, în toate sec­a­țiile de producție, în unită­țile agricole, în cartiere și școli, Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfă­tuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 27-28 decembrie 1976. Pentru ca ideile cu­prinse în ea să-și găsească un larg ecou în conștiința maselor au fost legate de preocupările, și cerințele imediate, specifice acestor locuri de muncă. Schimbări simțitoare au loc și în acti­vitatea culturale celor două cămine aparținătoare — Uihei și Șandra. Ne străduim să folosim intens această perioadă în scopul îmbunătățirii vie­ții culturale cu manifestări educative, cu o largă adresa­bilitate la public (Petru Ilia). Din discuții a reieșit că atît la Biled, cit și la Făget brigăzile științifice și uni­versitățile culturale aduc în dezbatere probleme de viață și muncă ale tineretului. La Făget, de pildă, rezultatele unei cercetări sociologice în­treprinse de studenți timișo­reni au fost prezentate prin expuneri, dezbateri, discuții la masa rotundă în mai toa­te­ unitățile economice, la clubul tineretului, la liceu. 7­ Ce elemente noi au in­tervenit în valorificarea tra­dițiilor populare, o altă în­trebare pe care am adresat-o interlocutorilor. — Preocupările consiliului sunt îndreptate, la Chevereșu Mare, spre antrenarea și pregătirea unui număr cu­ mai mare de formații pentru Festivalul național „Cîn­­tarea României". Vrem să punem în lumină cele mai frumoase obiceiuri și datini specifice populației româ­nești, dar și naționalităților conlocuitoare, dealtfel spec­tacolul inaugural al actualei stagiuni alcătuit din cîntece și dansuri populare, de reci­tări a pus în evidență fru­musețea creației folclorice și a portului popular. (Iulian Cimponteriu). ANTOANETA MAGURA (Continuare In pag.­a­n­a) í In pag. a­ll­ a \ \ # La baza împlinirilor, rodul­­ 1 .. . I # a strădaniilor colective 9 Mani- | 5 |­i testări cultural-educative \ X X # Negru pe alb 5 uimuuHiumvtvviumuksm'niuvu »»»miv ws «wtif v u » » \ 4 uuuuuiuț utt\ La rețeaua unităților comerciale din Timișoara s-a adăugat, in ultima vreme, Calea Șagului — noul magazin alimentar cu autoservire nr. 87, unde se desfac sortimente bogate de produse

Next