Drapelul Roşu, iulie 1977 (Anul 33, nr. 10087-10113)
1977-07-01 / nr. 10087
ANUL XXXIV NR. 10.087 VINERI, 1 IULIE 1977 4 PAGINI, 30 BANI LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Joi dimineața au fost reluate în plen lucrările celei de-a V-a sesiuni a celei de-a VII-a legislaturi a Marii Adunări Naționale. Deputații și invitații au salutat cu îndelungi și puternice aplauze sosirea în sală, în lojile oficiale, a tovarășului NICOLAE ceaușescu, a tovarășului Manea Mănescu, a tovarășei Ceaușescu, a tovarășilor Elena Emil Bobu, Cornel Burtică, Gheorghe Cioară, Ana Ciobanu, Ion Dincă, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Ion Ioniță, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Pățan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec. In sală se aflau, de asemenea, membrii supleanți ai Comitetului Politic Executiv, secretarii C.C. al P.C.R. La lucrările sesiunii iau parte, în calitate de invitați, membri ai C.C. al P.C.R., miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești, reprezentanți ai oamenilor muncii, personalități ale vieții noastre științifice, culturale și artistice, ziariști români și corespondenți ai presei străine. Erau de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București. Tovarășul Nicolae Giosan, președintele Marii Adunări Naționale, a deschis ședința înaltului for legislativ al Republicii Socialiste România. La propunerea Biroului Marii Adunări Naționale, deputații au adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. — Validarea alegerii tovarășei Elena Nae, ca deputat în circumscripția electorală nr. 1 Giurgiu și depunerea jurămîntului de credință și devotament față de Republica Socialistă România 2. — Proiectul legii privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităților socialiste de stat. 3. — Proiectul legii privind impozitul agricol. 4. — Proiectul legii privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială. 5. — Proiectul legii privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producție. 6. — Proiectul legii privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale țăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate. 7. — Proiectul legii privind rolul și atribuțiile maistrului în producție. 8. — Proiectul legii calității produselor și serviciilor. 9. — Proiectul legii privind asigurarea durabilității, siguranței în exploatare, funcționalității și calității construcțiilor. 10. — Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat. 11. — Eliberarea și alegerea unor secretari ai Marii Adunări Naționale. 12. — Modificări în componența unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. La primul punct de pe ordinea de zi, deputații au votat validarea alegerii ca deputat în circumscripția electorală nr. 1 Giurgiu, județul Ilfov, a tovarășei Elena Nae, care a depus apoi jurămîntul de credință și devotament față de Republica Socialistă România. In continuare, deputații au adoptat propunerea Biroului Marii Adunări Nationale ca Proiectul legii privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităților socialiste de stat și Proiectul legii privind impozitul agricol să fie prezentate intr-o singură expunere comună, formată de un singur raport comun al permanente și de comisiilor discuția generală comună, du-se apoi, separat, proced înpentru fiecare proiect în parte, discuția pe articole și la volatarea legii Ca urmare, tovarășul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor, a prezentat expunerea la aceste proiecte de legi, iar deputatul Ilie Șalapa, președintele Comisiei pentru industrie și activitate economico-financiară, a prezentat Raportul fiilor permanente care comiau avizat proiectele de legi supuse dezbaterii. A urmat dezbaterea generală asupra celor două proiecte de legi, la care au luat cuvîntul deputații Ștefan Boboș, Elena Galea, Gheorghe Blaj, Aurica Munteanu, Horia Tatu, Gheorghe Dinu, Constantin Herescu, Iancu și Milos Jivanov, Ioan din județul Timiș, care a spus , împreună cu toți locuitorii satelor patriei, țăranii cooperatori, mecanizatorii, ceilalți oameni ai muncii de pe ogoarele județului Timiș — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități — au primit cu viu și legitim interes Proiectul legii privind impozitul agricol. (Continuare in pag. a IV-a) să ÎndeplInim exemplar recentele măsuri hotărite DE COMITETUL POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. ÎNTREAGA RECOLTA DE GRÎU, STRÎNSfl LA TIMP ȘI FĂRĂ PIERDERI! Asistența tehnică în lanuri asigură buna funcționare a combinelor Gruparea forțelor mecanice în tarlalele cu umiditate redusă Din ziua de 29 iunie în marea majoritate a unităților agricole din zona de șes a județului s-a reluit secerișul griului La indicațiile specialiștilor, combinele au fost grupate în parcelele cu coacere timpurie și unde umiditatea din boabe admite executarea, în condiții optime, a acestei operații. Și pe ogoarele cooperativelor din Bazoșu Vechi și Izvin, au lucrat, din plin, 13 combine. Pentru ca toate utilajele de recoltare și presele de balotat să funcționeze neîntrerupt, la întreaga capacitate, ca toate defecțiunile ce se pot ivi în lanuri să fie înlăturate operativ, în toate stațiunile de mecanizare și întreprinderile agricole de stat se pune un accent deosebit pe buna funcționare a atelierelor mobile. Pe raza consiliului intercooperatist din Recaș funcționează șase asemenea ateliere, este unul pentru fiecare secție de mecanizare și un atelier central care se deplasează acolo unde se cer intervenții mai mari. Așa după cum ne informa inginerul Ștefan Micu, președintele consiliului intercooperatist, Ion Senași, mecanicul de pe atelierul central, și Nicolae Murgu, mecanic și, totodată, șofer, și-au adus o contribuție substanțială la funcționarea bună a combinelor în timpul secerișului la orz. S-a făcut din plin simțită și intervenția unor mecanici de secție ca, de exemplu, a lui Ion Buș, de la Herneacova, a lui Jiva Floriei, șef de secție la cooperativa din Petrovaselo etc. B. BUBZ (Continuare in pagana) Economia timișeană, pe coordonatele creșterii eficienței economice Bunăstarea depinde direct de rezultatele muncii noastre Obținerea unei eficiențe cit mai ridicate a devenit, în societatea socialistă, o premisă majoră a dezvoltării economiei și a creșterii standardului de viață al celor ce muncesc, in acest cadru, dezvoltarea impetuoasă a economiei naționale, sporirea gradului de complexitate și diversificare a acesteia, adîncirea interdependenței dintre sectoare, ramuri, subramuri și întreprinderi, precum și stadiul de maturizare atins, in etapa actuală, de economia țării noastre, impun noi cerințe în fața procesului de valorificare superioară a resurselor materiale, umane și financiare existente, reclamînd obținerea unor rezultate maxime, cu un volum de cheltuieli minime. Sporirea eficienței întregii activități economice devine, ca atare, factorul al realizării ritmurilor principal rapide de creștere prevăzute în economia românească și al ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, in aceste condiții, societății, în ansamblu, și fiecărui om al muncii, în parte, nu le poate fi indiferent modul în care este folosit potențialul productiv existent, ci se produce, cum se produce, cu ce cheltuieli materiale și de muncă, ce rentabilitate se înregistrează, îndeplinirea sarcinilor economice stabilite de Congresul al XI-lea al P.C.R., a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, realizarea de importante economii prin reducerea costului investițiilor, al gospodăririi mai judicioase a fondurilor fixe și circulante, a fondurilor sociale de consum etc. a permis adoptarea de către Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. — a noilor programe privind creșterea retribuției și a altor venituri, a nivelului de trai al populației. încadrată organic în pulsul economiei țării, economia timișeană își aduce o contribuție din ce în ce mai substanțială la traducerea în viață a politicii economice și sociale a partidului nostru. Numai în perioada 1971-1976 producția globală industrială s-a dublat, cea de construcții-montaj a crescut cu 74,3 la sută, iar producția globală agricolă cu 57,9 la sută ; productivitatea muncii a crescut cu 44,6 la sută în Industrie, cu 58,3 la sută în construcții și cu 140,3 la sută în agricultură. In aceeași perioadă, exportul de mărfuri a sporit de 2,5 ori, beneficiile nete totale s-au mărit de 2,1 ori, în condițiile reducerii costurilor materiale de producție cu 4,5 la sută. De subliniat că volumul de investiții a atins o cifră fără precedent - aproape 20 miliarde lei! Au avut loc importante modificări structurale și calitative in economia timișeană. Ponderea populației ocupate in industrie a crescut de la 31,0 la sută la 41,8 la sută; ponderea populației ocupate in agricultură s-a diminuat de la dr. VASILE NINI, directorul Direcției județene de statistică — Timiș (Continuare în pag. a m-a) La cooperativa agricolă de la Dudeștii Noi se însămînțează ultimele suprafețe cu porumb pentru boabe in cultură dublă Culturile succesive, grabnic insămînțate! La secția de mecanizare de la Dudețtii Noi se cere o mai bună organizare a muncii Acționind in spiritul măsurilor stabilite la recenta ședință a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., lucrătorii ogoarelor timișene depun eforturi susținute pentru a recolta la timp si fără pierderi griul, pentru a executa în paralel operațiunile de balotare a paielor, eliberarea terenului, aratul si insămințarea culturilor duble. Experiența unităților fruntașe ne dovedește că reușita culturilor succesive depinde de operativitatea introducerii boabelor in sol pentru a folosi mai bine rezerva de umiditate. Specialiștii apreciază, că in cazul porumbului pentru boabe, o zi mai devreme la semănat înseamnă cîțtigarea a cel puțin 5 zile în toamnă, ceea ce asigură o bună coacere a boabelor. Și țăranii cooperatori de la Dudeștii Noi au prevăzut să insămințeze 105 hectare cu porumb in cultură dublă, din care 40 hectare pentru boabe. Munca s-a organizat, inițial, în flux continuu, conform indicațiilor Biroului Comitetului județean de partid, pentru a asigura ca in cel mult trei zile de la recoltarea parcelei să fie insămînțată a doua plantă. Strinsul producției de orz, cultivat pe 75 hectare, s-a încheiat in ziua de 24 iunie — ne ing. a. RACHITOVAN (Continuare In pag. a MI-a) Constituirea Comisiei județene a producătorilor agricoli In spiritul sarcinilor desprinse din hotărârile Congresului al XI-lea al partidului și ale primului Congres al consiliilor de conducere ale unităților agricole socialiste, al întregii țărănimi, ieri a avut loc la Timișoara ședința reprezentanților producătorilor agricoli din satele necooperativizate ale județului. La ședință au participat reprezentanți ai organelor județene de partid și de stat, precum și conducători ai unităților județene din domeniulgriculturii și de valorificare a produselor agricole. In cadrul ședinței au fost dezbătute sarcinile ce revin gospodăriilor populației din localitățile necooperativizate pe baza planului unic de dezvoltare economico-socială în profil teritorial și au fost adoptate măsuri in vederea folosirii depline a fondului funciar, Intensificarea producției vegetale și animale, sporirea contribuției gospodăriilor țărănești la constituirea fondului de stat cu produse agroalimentare. In cadrul ședinței a fost aleasă Comisia Județeană a producătorilor agricoli din satele necooperativizate. Ca președinte al Comisiei județene a fost ales tovarășul ing. Iulius Den, director general adjunct al Direcției agricole județene a agriculturii și industriei alimentare, iar ca vicepreședinte tovarășul Semenic Juratoni, președintele Comisiei producătorilor agricoli din comuna Firdea.