Drapelul Roşu, iulie 1977 (Anul 33, nr. 10087-10113)

1977-07-01 / nr. 10087

ANUL XXXIV NR. 10.087 VINERI, 1 IULIE 1977 4 PAGINI, 30 BANI LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Joi dimineața au fost re­luate în plen lucrările celei de-a V-a sesiuni a celei de-a VII-a legislaturi a Marii Adunări Naționale. Deputații și invitații au sa­lutat cu îndelungi și puter­nice aplauze sosirea în sală, în lojile oficiale, a tovarășu­lui NICOLAE­ ceaușescu, a tovarășului Manea Mă­­nescu, a tovarășei Ceaușescu, a tovarășilor Elena E­­mil Bobu, Cornel Burtică, Gheorghe Cioară, Ana Cio­­banu, Ion Dincă, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Ion Ioniță, Petre Lupu, Paul Ni­­culescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Pățan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec. In sală se aflau, de ase­menea, membrii supleanți ai Comitetului Politic Executiv, secretarii C.C. al P.C.R. La lucrările sesiunii iau parte, în calitate de invitați, membri ai C.C. al P.C.R., miniștri, condu­cători de in­stituții centrale și organiza­ții obștești, reprezentanți ai oamenilor muncii, persona­lități ale vieții noastre știin­țifice, culturale și artistice, ziariști români și corespon­denți ai presei străine. Erau de față șefi ai misiu­nilor diplomatice acreditați la București. Tovarășul Nicolae Giosan, președintele Marii Adunări Naționale, a deschis ședința înaltului for legislativ al Re­publicii Socialiste România. La propunerea Biroului Marii Adunări Naționale, de­putații au adoptat în una­nimitate următoarea ordine de zi : 1. — Validarea alegerii tova­rășei Elena Nae, ca deputat în circumscripția electorală nr. 1 Giurgiu și depunerea jurămîntului de credință și devotament față de Republi­ca Socialistă România 2. — Proiectul legii privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităților so­cialiste de stat. 3. — Proiectul legii privind impozitul agricol. 4. — Proiectul legii privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială. 5. — Proiectul legii privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale mem­brilor cooperativelor agrico­le de producție. 6. — Proiectul legii privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale țărani­lor cu gospodărie individua­lă din zonele necooperativi­­zate. 7. — Proiectul legii privind rolul și atribuțiile maistru­lui în producție. 8. — Proiectul legii calită­ții produselor și serviciilor. 9. — Proiectul legii privind asigurarea durabilității, sigu­ranței în exploatare, func­ționalității și calității con­strucțiilor. 10. — Proiectele de legi pentru aprobarea decrete­lor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat. 11. — Eliberarea și alege­rea unor secretari ai Marii Adunări Naționale. 12. — Modificări în com­ponența unor comisii perma­nente ale Marii Adunări Na­ționale. La primul punct de pe or­dinea de zi, deputații au vo­tat validarea alegerii ca de­putat în circumscripția elec­torală nr. 1 Giurgiu, județul Ilfov, a tovarășei Elena Nae, care a depus apoi jurămîn­­tul de credință și devota­ment față de Republica So­cialistă România. In continuare, deputații au adoptat propunerea Biroului Marii Adunări Nationale ca Proiectul legii privind im­pozitul pe fondul total de re­­­tribuire al unităților socia­liste de stat și Proiectul le­gii privind impozitul a­­gricol să fie prezentate intr-o singură expunere co­mună, formată de un singur raport comun al permanente și de comisiilor discuția generală comună, du-se apoi, separat, proced în­­pentru fiecare proiect în parte, discuția pe articole și la vo­la­tarea legii Ca urmare, tovarășul­­ Flo­­rea Dumitrescu, ministrul fi­nanțelor, a prezentat expu­nerea la aceste proiecte de legi, iar deputatul Ilie Șala­­­pa, președintele Comisiei pentru industrie și activita­te economico-financiară, a prezentat Raportul fiilor permanente care comi­au avizat proiectele de legi su­puse dezbaterii. A urmat dezbaterea gene­rală asupra celor­ două pro­iecte de legi, la care au luat cuvîntul deputații Ștefan Boboș, Elena Galea, Gheor­ghe Blaj, Aurica Munteanu, Horia Tatu, Gheorghe Dinu, Constantin Herescu, Iancu și Milos Jivanov, Ioan din județul Timiș, care a spus , împreună cu toți locuitorii satelor patriei, țăranii coope­ratori, mecanizatorii, ceilalți oameni ai muncii de pe o­­goarele județului Timiș — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități — au primit cu viu și legi­tim interes Proiectul legii privind impozitul agricol. (Continuare in pag. a IV-a) să ÎndeplInim exemplar recentele măsuri hotărite DE COMITETUL POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. ÎNTREAGA RECOLTA DE GRÎU, STRÎNSfl LA TIMP ȘI FĂRĂ PIERDERI! Asistența tehnică în lanuri asigură buna funcționare a combinelor Gruparea forțelor mecanice în tarlalele cu umiditate redusă Din ziua de 29 iunie în marea majoritate a uni­tăților agricole din zona de șes a județului s-a re­luit secerișul griului La indicațiile specialiștilor, combinele au fost grupa­te în parcelele cu coa­cere timpurie și unde u­­miditatea din boabe ad­mite executarea, în con­diții optime, a acestei o­­perații. Și pe ogoarele cooperativelor din Bazo­­șu Vechi și Izvin, au lu­crat, din plin, 13 combi­ne. Pentru ca toate uti­lajele de recoltare și presele de balotat să funcționeze neîntrerupt, la întreaga capacitate, ca toate defecțiunile ce se pot ivi în lanuri să fie înlăturate operativ, în toate stațiunile de meca­nizare și întreprinderile agricole de stat se pune un accent deosebit pe bu­na funcționare a atelie­relor mobile. Pe raza consiliului intercoopera­­tist din Recaș funcționea­ză șase asemenea atelie­re, este unul pentru fie­care secție de mecaniza­re și un atelier central care se deplasează acolo unde se cer intervenții mai mari. Așa după cum ne in­forma inginerul Ștefan Micu, președintele consi­liului intercooperatist, Ion Senași, mecanicul de pe atelierul central, și Nicolae Murgu, mecanic și, totodată, șofer, și-au adus o contribuție subs­tanțială la funcționarea bună a combinelor în timpul secerișului la orz. S-a făcut din plin simți­tă și intervenția unor mecanici de secție ca, de exemplu, a lui Ion Buș, de la Herneacova, a lui Jiva Floriei, șef de sec­ție la cooperativa din Pe­­trovaselo etc. B. BUBZ (Continuare in pag­a­n­a) Economia timișeană, pe coordonatele creșterii eficienței economice Bunăstarea depinde direct de rezultatele muncii noastre Obținerea unei eficiențe cit mai ridicate a devenit, în societatea socialistă, o pre­misă majoră a dezvoltării e­­conomiei și a creșterii stan­dardului de viață al celor ce muncesc, in acest cadru, dez­voltarea impetuoasă a eco­nomiei naționale, sporirea gradului de complexitate și diversificare a acesteia, a­­dîncirea interdependenței dintre sectoare, ramuri, sub­­ramuri și întreprinderi, pre­cum și stadiul de maturizare atins, in etapa actuală, de economia țării noastre, im­pun noi cerințe în fața pro­cesului de valorificare supe­rioară a resurselor­ materiale, umane și financiare existen­te, reclamînd obținerea unor rezultate maxime, cu un vo­lum de cheltuieli minime. Sporirea eficienței întregii activități economice devine, ca atare, factorul al realizării ritmurilor principal rapide de creștere prevăzute în eco­nomia românească și al ridi­cării nivelului de trai al oa­menilor muncii, in aceste condiții, societății, în ansam­blu, și fiecărui om al muncii, în parte, nu le poate fi indi­ferent modul în care este fo­losit potențialul productiv e­­xistent, ci­ se produce, cum se produce, cu ce cheltuieli materiale și de muncă, ce rentabilitate se î­nregistrează, îndeplinirea sarcinilor econo­mice stabilite de Congresul al XI-lea al P.C.R., a angaja­mentelor asumate în întrece­rea socialistă, realizarea de importante economii prin re­ducerea costului investițiilor, al gospodăririi mai judicioa­se a fondurilor fixe și circu­lante, a fondurilor sociale de consum etc. a permis adop­tarea­­ de către Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. — a noilor programe privind creșterea retribuției și a altor venituri, a nivelului de trai al populației. încadrată organic în pul­sul economiei țării, economia timișeană își aduce o contri­buție din ce în ce mai subs­tanțială la traducerea în via­ță a politicii economice și so­ciale a partidului nostru. Nu­mai în perioada 1971-1976 producția globală industrială s-a dublat, cea de construc­­ții-montaj a crescut cu 74,3 la sută, iar producția globa­lă agricolă cu 57,9 la sută ; productivitatea muncii a cres­cut cu 44,6 la sută în Indus­trie, cu 58,3 la sută în cons­trucții și cu 140,3 la sută în agricultură. In aceeași peri­oadă, exportul de mărfuri a sporit de 2,5 ori, beneficiile nete totale s-au mărit de 2,1 ori, în condițiile reducerii costurilor materiale de pro­ducție cu 4,5 la sută. De su­bliniat că volumul de investi­ții a atins o cifră fără prece­dent - aproape 20 miliarde lei! Au avut loc importante modificări structurale și cali­tative in economia timișeană. Ponderea populației ocupate in industrie a crescut de la 31,0 la sută la 41,8 la sută; ponderea populației ocupate in agri­cultură s-a diminuat de la dr. VASILE NINI, directorul Direcției județene de statistică — Timiș (Continuare în pag. a m-a) La cooperativa agricolă de la Dudeștii Noi se însămîn­­țează ultimele suprafețe cu porumb pentru boabe in cultură dublă Culturile succesive, grabnic insămînțate! La secția de mecanizare de la Dudețtii Noi se cere o mai bună organizare a muncii Acționind in spiritul măsurilor stabilite la recenta ședință a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., lucrătorii ogoare­lor timișene depun eforturi sus­ținute pentru a recolta la timp si fără pierderi griul, pentru a executa în paralel operațiunile de balotare a paielor, eliberarea terenului, aratul si insămințarea culturilor duble. Experiența uni­tăților fruntașe ne dovedește că reușita culturilor succesive de­pinde de operativitatea introdu­cerii boabelor in sol pentru a folosi mai bine rezerva de umi­ditate. Specialiștii apreciază, că in cazul porumbului pentru boa­be, o zi mai devreme la semă­nat înseamnă cîțtigarea a cel puțin 5 zile în toamnă, ceea ce asigură o bună coacere a boa­belor. Și țăranii cooperatori de la Dudeștii Noi au prevăzut să in­­sămințeze 105 hectare cu po­rumb in cultură dublă, din care 40 hectare pentru boabe. Mun­ca s-a organizat, inițial, în flux continuu, conform indicațiilor Biroului Comitetului județean de partid, pentru a asigura ca in cel mult trei zile de la recolta­rea parcelei să fie insămînțată a doua plantă.­­ Strinsul producției de orz, cultivat pe 75 hectare, s-a în­cheiat in ziua de 24 iunie — ne ing. a. RACHITOVAN (Continuare In pag. a MI-a) Constituirea Comisiei județene a producătorilor agricoli In spiritul sarcinilor desprin­se din hotărârile Congresului al XI-lea al partidului și ale pri­mului Congres al consiliilor de conducere ale unităților agri­cole socialiste, al întregii țără­­nimi, ieri a avut loc la Timi­șoara ședința reprezentanților producătorilor agricoli din sa­tele nec­oop­era­ti­vizate ale jude­țului. La ședință au participat reprezentanți ai organelor ju­dețene de partid și de stat, pre­cum și conducători ai unități­lor județene din domeniul­­­­griculturii și de valorificare a produselor agricole. In cadrul ședinței au­­ fost dezbătute sarcinile ce revin­ gospodăriilor populației din lo­calitățile necooperativizate pe baza planului unic de dezvol­tare economico-socială în pro­fil teritorial și au fost adoptate măsuri in vederea folosirii de­pline a fondului funciar, Inten­sificarea producției vegetale și animale, sporirea contribuției gospodăriilor țărănești la con­stituirea fondului de stat cu produse agroalimentare. In cadrul ședinței a fost a­­leasă Comisia Județeană a pro­ducătorilor agricoli din satele necooperativizate. Ca președin­te al Comisiei județene a fost ales tovarășul ing. Iulius Den, director general adjunct al Di­recției agricole județene a agri­culturii și industriei alimentare, iar ca vicepreședinte tovarășul Semenic Juratoni, președintele Comisiei producătorilor agricoli din comuna Firdea.

Next