Drapelul Roşu, august 1977 (Anul 33, nr. 10114-10138)

1977-08-02 / nr. 10114

O* ANUL XXXIV NR. 10.114 ■» MARTI, 2 AUGUST « 4 PAGINI, 30 BANI PUTERNIC C­VÎNT CREATOR ÎN MAREA COMPETIȚIE A ÎNTRECERII SOCIALISTE La „Industria lunii” Timișoara REZERVELE UMANE SÎNT INTEGRAL VALORIFICATE De la 1 iulie o.c., Maria Ștef, care îndeplinea pînă a­­tunci o muncă necalificată la „Industria lunii", a trecut să lucreze la o mașină de des­trămat în filatura cardată. A­­cum tinera muncitoare ur­mează un curs de calificare, iar ing. Constanța Călugăru este mulțumită de progresele ei in însușirea meseriei. Pa­sul cel nou in viață, in mun­că, o mulțumește și pe Ma­ria Ștel , va deveni o munci­toare calificată, va ciștiga mai bine și va contribui, tot­odată, la creșterea bogăției sociale, singular Fenomenul nu este la marea unitate textilă timișoreană , lingă o mașină de bobinat a filaturii pieptănate am intilnit-o pe V­ictoria Savu, care, in ulti­mii 4 ani, a lucrat la amba­lare. Trecută printr-o „filieră“ a muncilor productive și au­xiliare, muncitoarea ne măr­turisește că va reuși să stă­­pînească și noua meserie. In noua lui funcție, ajutor - maistrul, Ladislau Kovács, pină nu de mult aliat pe un post neproductiv, s-a încadrat rapid în ritmul muncii coti­diene, așa cum și Hortensia Petrescu face o muncă in­comparabil mai utilă la re­­pansat, decit in vechiul ei loc de muncă.­­ In ultimul timp, 22 lu­crători din surplusul eșalonu­lui neproductiv au fost tre­cuți în producția electivă, ne spunea ing. Elena Vasilescu, șefa serviciului personal. Mai toți sunt absolvenți ai școlilor profesionale sau tehnice, așa incit reintilnirea cu produc­ția nu va ridica, în cazul lor, probleme deosebite. De altfel, folosirea supe­rioară a forței de muncă, sarcină subliniată pregnant de Hotărirea Congresului consiliilor oamenilor muncii, constituie o preocupare per­manentă la „Industria lunii". Ing. Ion Lupoiu, șeful secției Matură, ne prezintă un stu­diu de organizare vizind „simplificarea scoaterii leva­tei de pe mașinile de Mat­inele". Eficiența sa : opera­țiile se scurtează in timp cu mai bine de o treime, para­lel cu reducerea efortului fi­zic al muncitorilor. Noul sis­tem, aplicat din trimestrul II al anului in curs, a permis trecerea a 20 lucrători auxi­liari in munci direct produc­tive. Acțiunea nu se oprește la măsurile luate pină acum. Mai multe studii, de acum e­­laborate sau in curs de rea­lizare, se înscriu pe linia re­ducerii, pe mai departe, la strictul necesar, a personalu­lui auxiliar și neproductiv. Reținem, intre altele,­­ studiul privind mecanizarea comple­tă a transportului intern­­ care îmbină construcția pe verticală a noilor spații de depozitare cu paletizarea ba­loturilor — ceea ce va permi­te trecerea a circa 30 la su­tă din transportori și liftieri in producția nemijlocită. Cen­trala industrială a și alocat fonduri pentru unitățile care întreprind astfel de măsuri in N. CIMPEANU (Continuare in pag. a III-a) A 20-a mașină complexă întreprinderea „Electroti­­miș“ și-a creat o personali­tate puternică, distinctă, în ansamblul industriei timișe­­ne. Produsele acestei unități includ invariabil competență și o înaltă tehnicitate, atră­­gînd aprecierea unanimă a beneficiarilor. Așa este și cazul mașinii de prelucrat prin electroeroziune care, în aceste zile, a ajuns la cel de-al 20-lea exemplar. Echi­pa care a facilitat această „aniversare“ înainte de ter­men, este condusă de comu­nistul Gheorghe Nedelcu, membru al consiliului oame­nilor muncii. „Tehnomietal“: Comunistul Mihai Zaharia, sudor, și ute­­ciștii Dinu Pascu și Constantin Avrăm­ia, lăcătuși, fruntași în producție, efectuînd pregătirile pentru o nouă combină autopropulsată pentru furaje LA FABRICA „1 IUNIE" - TIMIȘOARA Modele noi de tricotaje întreprinderea de trico­taje „1 Iunie" din Timișoa­ra a pășit în a opta lună a anului cu planul de produc­ție realizat și depășit la toți indicatorii, in lunile care ur­mează, populația va putea găsi noi modele de tricotaje, dintre care 107 au și fost expediate pentru Tîrgul de mostre de bunuri de consum de la București. U­n merit deosebit in diversificarea fa­bricației îi revine șefului a­­telierului de creație, tehni­cianul Doina Petea.­ Dar sectoarele de producție con­st duse de Ecaterina Baiu, Ma­ria Victor, Ana Hărțan și Maria Mitroi au contribuit substanțial la toate aceste realizări. RITMUL LA ARĂTURILE DE VARĂ TREBUIE INTENSIFICAT • La I.A.S. Giarmata noi rezerve de creștere a vitezelor de lucru • Fertilizări masive cu îngrășăminte organice Pentru mecanizatorii de la întreprinderea agricolă de stat din Giarmata executa­rea cât mai operativă a ară­turilor de vară pe toate su­prafețele ce vor fi însămîn­­țate în toamnă constituie în aceste zile o preocupare de prim ordin. Din analizele fă­cute la nivelul conducerii întreprinderii și al fermelor vegetale a rezultat că prin exploatarea la maximum a tractoarelor și prin organi­zarea schimburilor prelun­gite, lucrindu-se chiar și la lumina farurilor, există create toate condițiile ca în cursul acestei săptămîni pla­nul la arături să fie realizat integral. Dealtfel, pînă în ziua de 1 august această lu­crare agrotehnică de mare importanță în obținerea u­­nor producții mari în anul 1978, a fost executată pe 1.900 din cele 2.236 de hecta­re. Așa după cum ne infor­ma inginerul Nicolae Doga­­riu, Erou al Muncii Socialis­te, director­ al I.A.S., pentru această operație au fost re­partizate 30 de tractoare. Hărnicia și abnegația meca­nizatorilor fac ca viteza zil­nică realizată să întreacă 150 de hectare. Arăturile se execută sub directa îndru­mare și supraveghere a șefi­lor de ferme­ respectîndu-se întrutotul indicii de calitate. O altă rezervă importantă de creștere a producției, în­deosebi la porumb și alte culturi cerealiere, o consti­tuie îngrășămintele organice. De aceea, s-a stabilit ca pentru mar ii transpunerea întoc­Biroului viață a indicațiilor Comitetului jude­țean de partid vizind reali­zarea unor recolte mari în viitorul an, o bună parte din forța de lucru mecanică a întreprinderii să fie folosită și la transportul și adminis­trarea unor mari cantități de gunoi de grajd. Se lu­crează efectiv cu trei greife­­re, cinci M.I.G.-uri și 10 tractoare cu clte două re­morci de fiecare. Numai în săptămîna care a trecut au fost fertilizate cu gunoi­­ de grajd 50 de hectare pe care s-au dat în medie cite 50 de tone la hectar. Urmărind fe­lul în care s-a desfășurat a­­ceastă lucrare agrotehnică de mare eficiență economică B. BUKZ (Continuare in pag.­a­n­a) 2­5 1 IN ZIARUL DE­ AZI: 5*1 -----------------------------------------­1 • RECUPERAREA RESTANȚELOR, PROBLEMĂ PRIORITARA IN DEZBATEREA CHIMIȘTILOR 5 \ 1 \ • NEGRU PE ALB î\ 0 \ • SPORT 0* 1 • VREMEA ÎN LUNA AUGUST ? St ... In geografia platformei industriale din Calea Buzia­­șului — o „pată albă“, încă neexplorată jurnalistic : co­operativa „Timiș". Se știe, in general, despre ea că fabrică acordeoane­­ și e adevărat, fabrică peste 15.000 de acor­deoane pe an­­ dar numai cu această informație suntem­ foarte departe de amplitudi­nea industrială in care se a­­flă angajate mari spații de producție dotate similar cu u­­zine constructoare de mașini... Tinărul acesta voinic, sim­plu, crescut la temperatura înaltă a forjelor (turnător la început, apoi — liceul și fa­cultatea de mecanică la se­ral), inginerul din, președintele Dumitru Ovi­­cooperati­vei, mă poartă de-a lungul și de-a latul halelor după chiar „liniile de forță" ale fluxului tehnologic­­ și realizez astfel un tablou impresionant a câtorva sute de produse, cu domenii de utilitate deosebit de diverse . Grupa instru­mentelor muzicale —, din care aminteam acordeoanele din care mai fac parte țara­ și goatele bănățenești, fabricate aici in exclusivitate națională reprezintă doar 26 la sută din „producția marfă" curen­tă a cooperativei; restul, cină la sută la sută, e alcă­tuit aproape integral din cel puțin două „surprize“. Prima, conform centralizatorului de producție, se numește „co­operare" și reprezintă repere pentru aparatele electri­ce ale I.A.E.M. și alte diverse lucrări executate pen­tru „Tehnometal", plus con­fecții metalice pentru fermele zootehnice din agricultură, plus lucrări de ventilație. A doua mare „surpriză" defi­nește cooperativa „Timiș" drept titulară de drept in ie­rarhia primilor 3 „mecanici­­șefi" ai U.C.E.C.O.M., cali­tate in care produce, pentru dotarea cooperației meșteșu­gărești din țară, agregate specifice industriilor: construc­ții­ de mașini și prelucrarea metalelor, cauciuc și mase plastice, exploatarea și pre­lucrarea lemnului, blănărie, pielărie și încălțăminte - cu precizarea că, pînă și o sin­gură denumire din această lungă și prestigioasă listă de produse poate deveni subiec­tul unei palpitante povestiri, cel mai recent exemplu - presa de 60 d­ pentru lipit furnire, realizată conform pla­nului tehnic din semestrul cu­rent, cu reducerea mari contribuții la efortului valutar. In sfirșit, după „surprize", ur­mează elemente previzibile pentru activitatea unei coope­rative : prestații de servicii in tinichigerie, bobinaj, ală­mini-nichelaj, tocilărie, vulca­nizare, instalații sanitare și încălziri centrale etc. ... Un inventar, o înșiruire de denumiri... Pentru oame­nii de aici, insă, inventarul acesta are valoarea unui pro­gram de muncă asiduă, a u­­nor succese economice pres­tigioase­­ prin afirmarea creativității și gîndirii tehnice a unor formații de meșteșu­gari întreprinzători, precum cei conduși de comuniștii An­­dreiu Nica, Gheorghe Bolog, Vasile Orban, Ion Lazăr, Ru­­dolf Kravici, Nicolae Voicu, Ion Uță și Ioan Borza. „De­terminată de o optică exi­gentă și responsabilă asupra resurselor proprii — preciza tovarășul secretarul George Calancea, comitetului de partid - activitatea producti­vă a colectivului nostru, care are, ca principală forță, 170 de membri de partid, asigură­­ prin permanentizarea unui climat de emulație creatoare, formarea unei înalte conștiin­țe față de muncă, influențind astfel in modul cel mai favo­rabil întregul proces econo­­ mIEEI. BEATES (Continuare In pag. a­m­a) TRASATURI DISTINCTE ALE DRAGOSTEI DE MUNCA Pe marea platformă industrială din Calea Buziașului, despre colectivul cooperativei meșteșugărești „Timiș“ r HARNICII OAMENI I AI SATULUI : Spiritul gospodăresc și 1 j de inițiativă al cetățenilor­­ , se manifestă puternic in 5 S toate localitățile timișene, 1­5 oamenii partîcipînd cu le­ Í­i­gitim interes ln acțiunile s­i întreprinse de către orga­­­­a­nizațiile de partid și con­­­­­­siliile populare. Consem­­­­­­năm un fapt de la Balo­­s •­șești, sat component co­ ^­o­munei Tomești, relatat ieri : , de primarul Teodor Chi­­­­­­cinoș. După o intilnire cu % î deputatul comunal Vasile § . Pădurean, avută în iarnă. S . cetățenii satului au de­­­­­­clanșat o amplă lucrare­­­­ de construcție și moderni­­­­­­zare a drumului ce face g 1 legătura cu centrul de l­a comună. S-a muncit cu 5­­ rivală zile și săptămîni în­ 5­­­tregi, adesea fiind pre­­g­­­zenți pe șantier cite 150- 5 . 200 de oameni, in spriji­­n î­nul lor au venit și lucrătorii 5 . Direcției județene de dru­­­­­­muri și poduri, care au asi­­­­­­gurat atit asistența tehni­­­­­­că, cit și mijloacele de­­ ; mecanizare necesare. Te­­­­­­rasamentele au totalizat g ; mii de metri cubi, cons­­­­­­trucția solicitind incorpo­­s 5­rarea a 3.000 tone de pia­­g­­ tră, 2.500 tone balast, 5 ; 1.000 tone nisip, material 5 , procurat pe plan local, g . fără cheltuieli bănești,­­­­ precum și multă, multă ș­i tradă. In cele din urmă ,­­ eforturile au fost încuru­­g­i­nate de succes, duminică, p­e 31 iulie, avînd loc inau­­r î­gurarea drumului, cîr­d c \ a intrat în sat primul auto­­­­­­buz, moment sărbătorit de p­e toți locuitorii.

Next