Drapelul Roşu, septembrie 1977 (Anul 33, nr. 10139-10164)

1977-09-01 / nr. 10139

ANUL XXXIV NR. 10.139 JOI, 1 SEPTEMBRIE 1977 4 PAGINI, 30 BANI CITE „CĂRȚI DE VIZITA" PE UȘILE NOILOR APARTAMENTE? Ancheta ziarului „Drapelul roșu" pe șantierele constructorilor de locuințe din fondurile centralizate ale statului (I) Spre satisfacția plenară a mii și mii de timișeni, planul pe 1977 prevede o sumă de apartamente fără precedent in istoria județului : peste 7.300 ! Confruntați cu o sar­cină de asemenea mari pro­porții, constructorii acționea­ză cu seriozitate și pricepere — nu rare sînt cazurile cînd, metode științifice de organi­zare a șantierelor, sisteme constructive cu un­­ înalt grad de industriali­zare, se inițiază și se aplică din­ții­, la Timișoa­ra­­ de natură să confere lu­crătorilor de la T.C.M.T. un prestigiu binemeritat. Aceas­tă bună reputație obligă însă foarte mult , și în ce măsură îi va fi sau nu știrbită inte­gritatea, asta depinde și de felul cum se va încheia anul 1977. .. Procedînd în ordinea aces­tei perspective, am conside­rat oportun să analizăm care este­ stadiul dării în folosință a locuințelor acum, după 8 luni de zile ? O primă refe­rire , apartamentele construi­te din fondurile centralizate ale Consiliul statului — beneficiar, popular al județu­lui Timiș. Ca o bună premi­ză a îndeplinirii planului, eșalonarea judicioasă, pro­porțională pe primele 7 luni ale anului a permis construc­torilor să intre în august cu un bilanț de 1.294 aparta­mente, mai exact­­ cu 830 peste prevederi ! Ultimul cu­­vînt însă nu a fost spus, de­oarece pînă la mijlocul lunii august încă nu fuseseră ata­cate 12 blocuri din planul de dare în folosință pe 1977. Cauzele diferă - unele sunt obiective, altele deloc justi­ficate. De pildă, pe ampla­samentul a 4 blocuri cu 60 de apartamente se află montate căile de rulare a unor macarale care ridică panourile blocurilor înveci­nate, aflate în execuție, deși experiența bogată structurilor însumează,­­ câa­desi­gur, și soluția necesară într-un asemenea caz — prin­­tr-o programare pe baza fai­mosului „grafic-rețea". E bine, totuși, că — așa cum a rezultat din convorbirea avu­tă la fața locului — blocurile în chestiune chiar în aceste vor fi atacate zile de în­ceput ale lui septembrie. ... O vară generoasă, o toamnă care se anunță lun­gă , prevederea „cît o să mai țină vremea caldă" este însă incertă. Drept care am abordat în ancheta de față și problema pregătirii planu­lui pe 1978 - cel puțin la fel de acută ca și îndeplinirea sarcinilor din anul în curs. Rezumîndu-se la o simplă enun­țare, sinteza si­tuației pe șan­tierele locuințe­lor proprietare de stat conturează din a­­cest punct de vedere o si­tuație departe de a satis­face­­ din cele 25 de blocuri cu 537 apartamente (totalul pe 1978 este de 2.600) cu­prinse ca „front de lucru pentru anotimpul friguros", nu a fost atacat nici­ unul pînă acum, deși 5 au și fost prevăzute în planul trimes­trului III, dar — după cum se vede — „împinse" spre ulti­mele săptămîni. Nu, nu-i nici un proces de intenție ! E adevărat, pe alocuri, către mijlocul anului, s-au semna­lat întîrzieri în predarea unor proiecte și declanșarea mai greoaie a eliberării amplasa­mentelor ; la această dată însă as­tfel de neajunsuri au o pondere minimă. Pentru 13 blocuri documentația este integral aprobată, există tot­ MIKEL BRATEȘ (Continuare in pag. a II-a) Obiectivele de investiții — înainte de termen! AWVXWVUUUC»»»' 'vvuvvvvvvuvwwwvMWVvwwuuvuvuvvtviwvuxuvuxuvvwvvvvv FLORILE DISTINSE SPIRITULUI, DĂRUIRII ȘI CUTEZANȚEI Mă găseam, într-una din seri, cu doi-trei con­frați întru scris, în mijlo­cul unei comunități să­tești, în frumoasa și bo­gata comună timișeană Liebling. Era o seară cam răcoroasă, așa încît ne-am adunat cu mai mare plă­cere, parcă, în sălița că­minului, scriitori și cititori laolaltă, într-o fraternă "Comuniune spirituală. Pri­vind toată, subit, privirea mi-a fost atrasă de niște lucrări grafice cunoscute, ale reputatului grafician Gheorghe Văleanu. Ele înnobilaseră, nu cu mult timp în urmă, o expoziție din Timișoara. Desenul nervos, linia compoziției, fermă, originală, alego­riile sale penetrante des­copereau, în acele lu­crări, prinse acolo pe pe­reții unui modest cămin sătesc, pecetea unei arte ce aureola,, parcă, spa­țiul, fascinînd privirile.­­ Profesorul de desen și graficianul Văleanu, ce își legase, de 12 ani,­­ soarta sa de aceea a­­ școlii din comună, ținea ca lucrările, ce umpluseră­­ pereții unei galerii de artă, să împodobească și pereții căminului său din sat și să fie admirate și de consătenii săi. Această fraternitate spirituală a unui intelectual de sat, cu oameni în mijlocul că­rora el trăia, am văzut-o, apoi, pe parcursul acelei seri, a nu fi una izolată, ci chiar puntea de legă­tură specifică acelei co­munități sătești. Descope­ream energia spirituală a unor oameni deosebiți, pe dăruirea cărora se d­ădea, alături de dărui­rea celorlalți, și se înălța așezarea aceea ome­nească numită comuna Liebling și tot ce se făcea acolo, bun și necesar oa­menilor. Iată-l pe primarul Gheor­ghe Bădescu, ieri, un co­pil orfan de părinți, por­nit de prin părțile Mehe­­dințiului, să-și încropeas­că un rost în viață. Cres­c­­ut de o bunică, urmînd școală profesională, ucenicind la șantierul na­val din Drobeta Turnu- ION ARIEȘANU (Continuare in pag. a III-a) ASTĂZI, LA POSTURILE NOASTRE DE RADIO ȘI TELEVIZIUNE Cu prilejul vizitei de lucru în județul Brașov a tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, președin­tele Republicii România, posturile Socialiste noastre de radio și televiziune tran­smit direct, astăzi, in jurul orei 16.00, adunarea populară din municipiul Brașov. 5 # Tinerii de la" J .,1 Iunie", ,„Electrobanat“,­­ „Modern", „Tehnometal",­­ „13 Decembrie", „Elec­­t­trotimiș", „Industria Li­­­­nii", „Electromotor", „Mă­­­­nuși", T.C.M.T., „Banatul",­­ I.A.E.M., „Arta textilă",­­ I.T.T., „Bega", „Electro­­­­metal", Autobaza, I.R.A.,­­ „Azur" și I.M.A.I.A. — in­­ acțiuni de muncă patrio- Din agenda­­ de lucru­­ a organizațiilor U. T. C. ; tică in sprijinul producției,­­ in schimburi-record, au­­ obținut o producție supli­­­­mentară a cărei valoare­­ j se ridică la 1.215.720 lei.­­ In zilele­ de 23-24­­ august a.c., peste 9.000­­ de tineri au participat la­­ serile cultural-distractive­­ desfășurate de organiza­­­­țiile U.T.C. din casele de­­ cultură și cluburi munci­­­­­­torești.­­ In cadrul cupei „23­­ August" peste 700 de ti­­­­neri s-au intrecut la dife­­­­rite discipline sportive :­­ fotbal, handbal, ciclism,­­ canotaj, popice, tenis de­­ cimp. FURAJE SUFICIENTE, DE BUNĂ CALITATE! La I.A.S. Carani se desfășoară ample acțiuni menite să asigure necesarul de nutrețuri pentru perioada de iarnă întreprinderea agricolă de stat din Carani este specia­lizată atît in creșterea vaci­lor pentru lapte cît și in îngrășarea taurinelor. Avînd un efectiv mare de anima­le, este de înțeles că asigu­rarea cantităților necesare de nutrețuri pentru perioa­da de iarnă constituie acum principala preocupare a con­siliului oamenilor muncii. Pînă în prezent sînt depo­zitate, în bune condiții, 6.000 tone semifîn de lucernă, 4.050 tone fulgi de orz, 2.100 tone fin de lucernă, 4.100 to­ne paie. La acestea se mai adaugă recolta de pe 130 ha sfeclă furajeră, 850 ha po­rumb pentru siloz însămîn­­țat în miriștea de orz, apro­ximativ 1.000 tone fin din cositul celor 615 hectare cu lucernă, care în urma pre­cipitațiilor căzute promite și a 5-a recoltă. In aceste zile, cu 3 com­bine E 301, 10 prese de ba­lotaj, 4 greble mecanice și 14 remorci se recoltează și se transportă ultimele can­tități din producția a patra de lucernă. Se în mod deosebit, evidențiază, mecaniza­torii Gavrilă Chindriș, Iosif Dulcan, Dumitru Chindriș, Alexandru Dulcan, Pavel Barna, Dragotin Barbuzan, Iacob Steinbrunn, Marin Dol­ga, Ion Medveșan, Gavrilă Florea și altii Intrucît va trebui să insi­­lorăm cel puțin 25.000 tone de nutrețuri, s-au pregătit din timp toate utilajele pen­tru cea mai importantă cam­panie de lucrări din unitatea noastră. Pe parcelele porumbul pentru siloz unde este mai avansat în vegetație, s-a trecut la recoltare, folosin­­du-se 7 combine de mare productivitate, 60 de morci la transport, iar re­la­­asare se acționează, neîn­trerupt, cu 4 tractoare pe șe­nile. De asemenea, pentru a a­­vea furaje verzi in luna no­iembrie, la începutul lui au­gust s-au însămînțat 100 ha cu rapiță , plantele sunt dez­voltate în mod corespunză­tor și promit o recoltă bună. S-a mai pregătit pe 1.000 ha patul germinativ pentru în­­sămînțarea orzului destinat fulguirii. Tot în aceste se încheie și semănatul zile ce­lor 215 ha cu lolium multi­­florum, cultură care ne va asigura anul viitor, din trei cosiri, cel puțin 60.000 kg masă verde la fiecare hectar. Firește, efortul lucrători­lor noștri, depus în direcția asigurării necesarului de nu­trețuri și bunei furajări a ing. FRANCISC PILLO, director la I.A.S. Carani (Continuare in pag.­i­n­a) Strîngerea tuturor resurselor de furaje constituie preocupare de seamă a cooperatorilor și mecanizatorilor­­ din Biled. In foto : aspect de la recoltarea mecanizată a lucernei. ... în urmă cu 23 de ani, a pășit pragul întreprinderii „1 Iunie" din Timișoara - pe atunci, o fabrică mică, cu citeva zeci de angajați - o fetiță timidă, frumoasă la chip. Așa și-o reamintește Ana Abrudan, șefa atelieru­lui Confecții I, in vremea aceea secretara organizației de tineret... Peste citeva aveam s­ o cunosc momente personal pe eroina la comitetul acestui reportaj, de partid. Se numește Maria Hector și este conducătoarea procesului de producție la atelierul Con­fecții II. O privesc atent și imi dau seama că, in ciuda anilor trecuți, nu s-a schim­bat prea mult. Doar citeva șuvițe argintii ii arată virsta de 42 de ani. „După ce am absolvit școa­la tehnică textilă m-am anga­jat la această întreprindere, îmi spune Maria Hector. La­­inceput am lucrat la mașină, apoi controloare de calitate, brigadieră, iar din anul 1967 am fost promovată ca șefă a secției Confecții II. Am găsit aici un colectiv de oa­meni harnici și pricepuți. M-au ajutat foarte mult să mă integrez, eram și eu o copilă atunci. Aș aminti ci­teva nume : Ana Abrudan, Ana Hirțan, Ghizi Juhász, Hie Birsan pe care i-am găsit aici și care mi-au fost ade­vărate pilde. Tot aici mi-am cunoscut și tovarășul de via­ță, pe actualul meu soț. Avem o căsnicie fericită, fetiță care are virsta pe care o o aveam eu cînd am pășit pentru prima dată pragul acestei fabrici. Probleme de producție ? Sunt destule ! Ca să vă răspund la această întrebare, propun să mergem in secție. ... Atelierul Confecții II. Se lucrează ritmic la diferite articole pentru pinci de la prima copii, vice­­operație, de croi, pină la articolele fi­nite, toate într-un colorit foarte bogat. Ordinea, disci­plina și curățenia domină atelierul. Intre timp, am găsit și răspunsul întrebării formu­late : din două in două mi­nute discuția noastră a fost întreruptă. Maria Hector dădea soluții, căuta rezolva­rea diferitelor probleme.­­ Media de vîrstă în acest atelier este de 23 ani; prin urmare, dv. sunteți exemplul acestor tineri ! - De bună seamă ! E de datoria noastră, a comuniști­lor, să ținem nu numai lecții teoretice tinerilor, dar lecții practice­­ prin exem­pi­plul nostru personal. Și nu numai despre meserie, dar și despre viață. Compar adesea efectivul întreprinderii de acum 23­ de ani cu cel al atelierului Confecții II, pe care-l conduc­­ în majoritate tinere fete. Le privesc ca pe proprii mei copii, nu numai ca angajate ale atelierului. Fetele au sensibilitatea lor, trebuie tratate cu multă gri­jă, îmi aduc aminte, bună­oară, de Mariana Vișan Maria Mitroi , au avut pro­­i­bleme la început și le-am ajutat. Acum mă mândresc cu ele. Prima este brigadieră, iar a doua șefă de atelier. Cu alte cuvinte răspundem nu numai de calitatea pro­­ducției, ci și de calitatea oa­menilor ! Intimplător, am întîlnit-o și pe Maria Mitroi, care la cei 27 de ani ai săi este condu­cătoarea procesului de pro­ducție la Confecții IV. „Pen­tru mine, Maria Hector a fost primul instructor; ea mi-a IO­AN DAVID (Continuare in pag.­i­n­a) Noi, meșterii, răspundem nu numai de calitatea producției, ci și a oamenilor Portrete ale reprezentanților direcți ai oamenilor muncii din județul Timiș în Consiliul național al oamenilor muncii

Next